GCS: 4.207 cazuri noi de COVID-19 la mai puțin de 10.000 de teste efectuate, în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că până luni, 23 noiembrie, în urma testelor efectuate la nivel național, au fost înregistrate 4.207 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), față de ultima raportare. În ultimele 24 de ore, au fost efectuate 9.938 de teste, mai exact 7.488 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.450 la cerere.

Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 445 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 23 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 422.852 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 296.844 de pacienți au fost declarați vindecați. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.908.681 de teste.

130 de pacienți au decedat într-o singură zi

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.685. Dintre acestea, 1.160 sunt internate la ATI.

Până luni, 10.177 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 22.11.2020 (10:00) – 23.11.2020 (10:00) au fost raportate 130 de decese (74 bărbați și 56 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, București, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Ilfov, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 4 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 34 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 decese la categoria de peste 80 de ani.

Alte 125 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

 

 

6,1 miliarde de euro care vor fi alocați sistemului de sănătate în următorii șapte ani

Sistemul de sănătate românesc urmează să primească, în următorii șapte ani, 6,1 miliarde de euro, potrivit premierului Ludovic Orban.

”Este vorba de 6,1 miliarde de euro care vor fi alocați sistemului de sănătate în următorii șapte ani. 1, 9 miliarde de euro prin Programul Național de Recuperare și Reziliență și 4,9 miliarde de euro urmează să fie alocați în cadrul bugetului Uniunii Europene 2021-2027 din fondurile de coeziune. Este vorba, în total, de o investiție de aproape 7 miliarde și jumătate de euro, investiție care vine să suplinească absența unor finanțări serioase pentru modernizarea sistemului de sănătate, pentru creșterea calității serviciilor medicale în sănătate”, a declarat premierul Ludovic Orban cu prilejul semnării a 10 contracte de finanțare din fonduri europene pentru proiecte ce vor fi implementate în 10 spitale bucureștene în scopul creșterii capacității de răspuns la criza sanitară provocată de COVID -19.

Premierul a mai menționat și faptul că se are în vedere și realizarea a trei spitale regionale, pentru care s-au semnat deja contractele, dar și construirea de spitale noi și modernizarea celor vechi.

”Avem în plan realizarea celor trei spitale regionale pentru care s-au semnat deja contractele de finanțare. Este vorba despre Spitalul Regional Iași, Spitalul Regional Craiova, Spitalul Regional Cluj-Napoca. De asemenea, avem ca obiectiv construcția de încă 10 noi spitale de rang spital județean, precum și modernizarea de spitale județene, modernizarea de spitale municipal și orășenești cu alocare de fonduri absolut fără precedent”, a mai subliniat Ludovic Orban.

Vaccinul ar putea ajunge în România la finalul lunii decembrie. Vaccinarea se va face pe baza unor programări

Primele doze de vaccin împotriva virusului SARS CoV-2, pentru personalul medical, categoriile vulnerabile și angajații din domenii esențiale, ar putea ajunge în țară la finalul lunii decembrie, a declarat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiță.

Dr. Valeriu Gheorghiță a specificat că este vorba despre cel puțin 2,4 milioane de doze de vaccin și tot atâtea de la Pfizer. „În cel mai fericit caz, ne așteptăm ca după jumătatea a doua a lunii decembrie, spre sfârșitul lunii, să vină primele doze de vaccinuri cel puțin de la o companie producătoare. În scenariul pesimist, probabil că vom vorbi de ianuarie, februarie”, a spus dr. Valeriu Gheorghiță, la un post de televiziune.

Coordonatorul Comitetului pentru vaccinarea anti-COVID-19 a precizat unde vor fi stocate vaccinurile, mai ales cele care au nevoie de condiții speciale. De asemenea, a explicat în ce va consta vaccinarea efectivă.

Vor fi înființate centre de vaccinare fixe și mobile

Vaccinul se administra în două doze, la interval de câteva săptămâni. „În momentul de față avem tot ce ne trebuie. Principalul centru de stocare în România va fi Institutul Cantacuzino. Vor exista încă 6 centre regionale, în 6 spitale militare care vor fi prevăzute – și există aparatura de care vă spun – cu aceste congelatoare de minus 80 de grade care au capacitate de stocare a unui număr mare de doze. Toate acestea există, ele mai trebuie doar să fie distribuite la centrele regionale. Producătorul acestui vaccin asigură distribuția până la nivelul acestor centre regionale”, a spus Gheorghiță, la Digi24.

Pentru vaccinurile, care nu necesită astfel de congelatoare speciale, producătorul asigură transportul până la un depozit central.

De asemenea, centrele de vaccinare vor fi organizate la nivelul spitalelor, pentru personalul medical, și vor fi înființate centre de vaccinare fixe și mobile, pentru a ajunge și în zonele rurale și la persoanele cu dizabilități, a mai explicat dr. Gheorghiță.

Medicul a adăugat că vaccinarea se va face pe baza unor programări, vaccinurile rezistând doar 4-5 zile după ce sunt scoase din congelatoarele speciale, astfel încât să fie irosite cât mai puține doze. Va exista o evidență centralizată a programărilor.

Referitor la personalul implicat în campania de vaccinare, medicul precizează că va exista personal de triaj, personal medical care va face vaccinul și persoane care vor face înregistrările în sistem. Va exista de asemenea personal care să asigure protecția echipelor de vaccinare, mai exact angajați ai Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării și Ministerului de Interne.

„Va exista o platformă în care fiecare persoană poate să găsească cele mai importante informaţii despre vaccinare şi despre tipurile de vaccinuri. De asemenea, pe lângă această platformă vor exista o serie de comunicatori, care sunt experţi în domeniul medical, asociaţii profesionale, inclusiv asociaţii de pacienţi, la care vor adera şi experţi din alte domenii şi lideri de opinie din alte domenii – mediul cultural, artistic, atâta timp cât doresc să facă parte din această activitate de informare”, a menționat dr. Valeriu Gheorghiță.

Contracte de finanțare din fonduri europene semnate pentru 10 spitale bucureștene, în contextul pandemiei

Managerii a 10 spitale din București au semnat luni contracte de finanțare din fonduri europene pentru proiecte ce vor fi implementate în unitățile sanitare în scopul creșterii capacității de răspuns la criza sanitară provocată de COVID -19.

”Pentru București, astăzi se semnează contractele de finanțare pentru 10 spitale. În total, contractele de finanțare pentru Bucrești vor fi destinate către 22 de spitale, iar suma alocată pentru dotarea spitaleleor cu aparatură, echipamente și alte investiții necesare va fi de peste 100 de milioane de euro”, a declarat premierul Ludovic Orban înainte de semnarea contractelor.

Spitalele beneficiare sunt: Spitalul Clinic Colentina București (27 de milioane de lei),  Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” (41,4 milioane de lei), Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” (22,4 milioane lei), Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie ”Ana Aslan” (44,2 milioane de lei), Spitalul Clinic de Urgență București (42,6 milioane lei), Institutul Național de Endocrinologie ”C. I. Parhon” (11,4 milioane de lei), Spitalul Clinic ”Prof. Dr. Theodor Burghele” (12,8 milioane de lei), Spitalul Universitar de Urgență București (48,3 milioane de lei), Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare ”Prof. C. C. Iliescu” (48,3 milioane de lei), Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș” (34,7 milioane de lei).

În cadrul ceremoniei de semnare a contractelor, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a menționat că există finanțare europeană și pentru instalațiile din spitale.

”Un moment în care gestionăm o achiziție de echipamente și aparatură cu contracte deja în desfășurare sau pe viitor. Avem 22 de spitale în București angrenate în activitate împotriva  SARS-CoV-2. Astăzi, cele 10 spitale, 7 în subordinea Ministerului Sănătății, reașează finanțarea europeană pe primul loc. Tot pe finanțare europeană avem și fonduri de 50 de milioane de euro tocmai pentru instalațiile din spitale avand în vedere și perioada prin care trecem și reevaluarea tuturor secțiilor de terapie intensivă”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Prezent la semnarea contractelor, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat: ”La nivelul Municipiului București sunt 40 de cereri de finanțare care au fost depuse, în valoare de 190 de milioane de euro, și astăzi cu cele 10 contracte pe care le semnăm ajungem la 22 de contracte pe care deja le avem semnate și începe implementarea lor, cu o valoare de peste 100 de milioane de euro, mai precis 116 milioane de euro. Echipamentele care se finanțează cuprind două componente, o componentă destinată secțiilor de terapie intensivă, iar cealaltă componentă este destinată activităților de imagistică. Astăzi semnăm contracte pentru aparate de ventilație, ca număr 126, statii de monitorizare 342, aparatură pentru investigare respiratorie și digestivă 101, ecografe 99, echipamente electrocardiografice și defibrilatoare 205.”

COVID-19: Vaccinul AstraZeneca, eficiență de 70%

Vaccinul anti-COVID-19, dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca, împiedică apariția simptomelor COVID-19 la 70% dintre persoane. Acestea sunt rezultatele unui studiu clinic efectuat la scară largă, a transmis postul de televiziune BBC.

Universitatea Oxford a anunțat că rezultatele studiilor clinice au demonstrat că eficacitatea generală a vaccinului este de 70%, dar acest rezultat vine din combinarea a două regimuri diferite de tratament: unul care a dat rezultate de 62% și al doilea, care a avut rezultate de 90%.

Când voluntarii au primit două mari doze, protecția a fost de 62%, însă a crescut la 90% când oamenii au primit o doză mai mică urmată de una mai mare. Nu este clar de ce există această diferență.

Vaccinurile Pfizer și Moderna, eficiență mai mare

Deși vaccinurile Pfizer și Moderna au arătat o rată de protecție de 95%, cel dezvoltat de Oxford și AstraZeneca este mult mai ieftin, mai ușor de depozitat și de transportat față de celelalte două.

“Suntem foarte mulțumiți de rezultate”, a declarat, pentru BBC, profesorul Andrew Pollar, principalul autor al studiului. El a precizat că datele obținute din eficiența de 90% sunt “interesante” și ar putea însemna că “vom avea mult mai multe doze pe care le vom putea distribui”.

Cercetătorii de la Oxford au efectuat procesul pentru dezvoltarea unui vaccin în aproape 10 luni.

Guvernul britanic a precomandat 100 de milioane de doze ale vaccinului Oxford, suficient cât să imunizeze 50 de milioane de oameni.

Mai mult de 200.000 de voluntari au fost implicați, jumătate în Regatul Unit, restul în Brazilia.

Au existat 30 de cazuri de COVID la oamenii care au primit două doze de vaccin și 101 de cazuri la cei care au primit o injecție falsă.

Vaccinul poate fi depozitat la temperatura frigiderului, ceea ce înseamnă că poate fi distribuit către fiecare colț al lumii, spre deosebire de cele dezvoltate de Pfizer/ BioNTech și Moderna, care trebuie ținute la temperaturi mult mai scăzute.

SUA vor să înceapă vaccinarea populației înainte de jumătatea lunii decembrie

Până la 20 de milioane de americani ar putea fi imunizați înainte de sfârşitul acestui an, dacă totul decurge conform planului. Statele Unite ale Americii speră să înceapă campania de vaccinare împotriva COVID-19 înainte de jumătatea lunii decembrie, după ce vor primi aprobarea de la autorităţile sanitare, potrivit postului de televiziune CNN.

„Planul nostru este să putem transporta vaccinurile către locurile de imunizare în termen de 24 de ore de la aprobare, aşa că mă aştept să fie poate a doua zi după aprobare, pe 11 sau 12 decembrie”, a declarat duminică la CNN Moncef Slaoui, un înalt oficial al operaţiunii guvernamentale pentru vaccinuri.

Moncef Slaoui a menționat că speră că odată cu lansarea unei campanii de vaccinare în masă, ţara să obţină „imunitatea colectivă” în luna mai.

„În mod normal, cu nivelul de eficienţă pe care îl avem (95%), imunizarea a 70% sau pe aproape a populaţiei ne-ar permite să avem o imunitate colectivă reală. Probabil că se va întâmpla în mai sau pe acolo”, a precizat Slaoui.

Imunologul Anthony Fauci este, de asemenea, foarte încrezător şi a specificat că „s-ar putea să avem 20 de milioane de oameni care pot fi vaccinaţi până la sfârşitul lunii decembrie, dacă vaccinul obţine autorizaţia de la autorităţi”.

Grupul farmaceutic american Pfizer şi partenerul său german BioNTech au cerut, vineri, Agenţiei Medicamentelor din Statele Unite (FDA) autorizarea vaccinului împotriva COVID-19.

 

Incendiu ATI: Doar doi dintre pacienții transferați la Spitalul Lețcani mai sunt în viață

Alți doi pacienți transferați de la Terapia Intensivă din Piatra Neamţ, în urma incendiului de la secția ATI, au murit la Spitalul de la Leţcani, potrivit managerului Spitalului de Boli Infecţioase „Sf.Parascheva” din Iaşi, dr. Carmen Dorobăţ.

Astfel, la Spitalul mobil din Lețcani, județul Iași, dintre cei șase pacienți transferați doar doi mai trăiesc. „Din cei şase pacienţi veniţi de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ am pierdut, din nefericire, patru. Erau pacienţi cu vârste de 65 de ani şi cu comorbidităţi şi care aveau infecţii cu SARS-CoV-2. Niciunul nu are probleme datorate unor leziuni provocate de arsuri. Decesele au fost înregistrate în acest sfârşit de săptămână”, a precizat dr. Carmen Dorobăţ, potrivit Agerpres.

În incendiul din secția ATI a Spitalului Județean Piatra Neamț și-au pierdut viața 10 pacienți.

Un medic şi o asistentă, care au încercat să salveze bolnavii din flăcări, au suferit arsuri. Medicul a fost transportat la Spitalul Militar Regina Astrid din Belgia. Bilanțul tragediei de la Piatra Neamț a ajuns în prezent la 14 decedați.

COVID-19: Topul județelor cu cea mai mare rată de infectare

Județele Sibiu, Ilfov și Cluj au cele mai ridicate rate de infectare cu noul coronavirus, potrivit datelor furnizate, duminică, de Grupul de Comunicare Strategică.

Sibiul se situează în continuare pe primul loc în acest top negativ, cu o rată de 8,62 la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua precedentă, când a înregistrat 8,82 la mia de locuitori.

Ilfovul rămâne pe locul al doilea, cu o incidenţă de 8,17, iar pe locul al treilea se află judeţul Cluj, cu o incidenţă de 7,06 la mia de locuitori. Municipiul Bucureşti are o incidenţă de 6,13 la mia de locuitori, în creştere faţă de sâmbătă, când a avut 5,88.

Potrivit datelor furnizate de GCS, o rată de infectare mare se înregistrează și în judeţele Braşov (7,01), Constanţa (6,42), Alba (6,21), Arad (5,84), Timiş (5,73), Bihor (5,12) şi Satu Mare (5,04).

Incidența cazurilor noi de infectări la mia de locuitori, în ultimele 14 zile, a crescut ușor în Capitală, la un indice de 6,13, a mai anunțat GCS.

Judeţele cu incidenţă mică a cazurilor de infectare la mia de locuitori, în ultimele două săptămâni, sunt Gorj (1,67), Harghita (1,88), Olt (1,91) și Vrancea (1,97).

În total, 25 de județe și Bucureștiul se află în scenariul roșu, cu rate de infectare mai mari de 3 la mia de locuitori.

COVID-19: Ministerul Sănătății ia în calcul transferul pacienţilor în străinătate, dacă va fi nevoie

Ministrul Sănătăţii, dr. Nelu Tătaru, a declarat, duminică, la sfârșitul unei vizite la Institutul Clinic Fundeni, că se ia în calcul transferul pacienţilor COVID în străinătate, dacă va fi nevoie. „Sper să nu ajungem în acel moment, fiindcă reevaluăm tot ce înseamnă terapie intensivă, dar dacă va fi nevoie luăm în calcul şi acest lucru. După cum ştiţi, la nivelul comunităţii europene, există un mecanism pentru transferul în momentul în care într-adevăr nu mai avem această capacitate. În toată această pandemie au existat aceste transferuri de pacienţi în judeţele limitrofe sau la distanţă atunci când a fost nevoie de paturi pentru terapie intensivă”, a adăugat ministrul Tătaru.

Ministrul Tătaru a mai spus că, în perioada următoare, vor fi operaţionalizate încă 280 de paturi la ATI, în 24 de spitale. „Noi avem un număr în jur de 1.390 de paturi la terapie intensivă. (…) Mai avem în operaţionalizare încă 280 de paturi de la 24 de spitale, operaţionalizarea lor făcându-se între 7 şi 21 de zile”, a menționat dr. Nelu Tătaru, duminică.

El a precizat că există o evaluare parţială cu privire la deficienţele constatate în spitale. „Avem nişte rezultate parţiale în care atât noi, cât şi cei de la ISU sau ANMDMR, în funcţie de deficienţa constatată, am făcut un program de conformare urmând să avem evaluarea la încă 14 zile. (…) Vorbim de evaluarea fiecărui circuit în secţiile de ATI de care se ocupă Ministerul Sănătăţii prin Inspecţia de Stat, ministrul va face un raport separat la tot ce înseamnă circuite electrice, precum şi ce va face ANMDMR pentru aparatură şi circuitele de gaz”, a explicat ministrul Sănătății, potrivit unui post de televiziune.

Ministrul Sănătății, dr. Nelu Tătaru, a mai precizat că locurile de la terapie intensivă sunt în dinamică.

„În Bucureşti, în acest moment, avem suplimentare cu şase paturi la Spitalul Sfânta Maria, cu opt paturi la Spitalul Cantacuzino, cu 30 de paturi de terapie intensivă şi 30 de paturi de terapie intermediară la Spitalul Monza Metropolitan şi reevaluăm celelalte structuri care pot să facă adaptarea paturilor de terapie intensivă”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

 

Incendiu ATI: Medicul Cătălin Denciu va fi operat săptămâna viitoare, în Belgia

Starea de sănătate a medicului Cătălin Denciu, rănit în incendiul de la Spitalul Județean Neamț, este staţionară, a declarat ministrul Sănătății, dr. Nelu Tătaru, duminică, în cursul unei vizite la Institutul Clinic Fundeni.

De asemenea, potrivit ministrului, medicul ar putea fi detubat săptămâna viitoare, când se va „interveni și chirurgical”.

„Este echilibrat hemodinamic şi hidro-electrolitic, îi fac toaletele arsurilor în fiecare zi – dimineaţa şi seara, urmând ca săptămâna viitoare să se intervină şi chirurgical pentru anumite intervenţii de exciţie-grefare, cu posibilitatea detubării lui la sfârşitul săptămânii viitoare”, a precizat ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Ministrul a mai spus că în decursul săptămânii viitoare va merge în Belgia şi soţia medicului.

Medicul rănit în incendiul produs la spitalul din Piatra Neamț a suferit arsuri după ce a intrat în secția ATI cuprinsă de flăcări, încercând să-i salveze pe pacienții intubați. El a fost transportat cu avionul în Belgia pentru tratament.

În urma incendiului, doctorul, în vârstă de 48 de ani, are arsuri pe 75% din corp și este îngrijit la Spitalul Militar Regina Astrid din Belgia.