Dr. Lidia Kajanto: Diferențele dintre spitalele din sistemul public și cele din sistemul privat sunt mari

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Lidia Kajanto: Diferențele dintre spitalele din sistemul public și cele din sistemul privat sunt mari

Dr. Lidia Kajanto, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, a declarat că o problemă acută în sistemul public o reprezintă birocrația.

”În sistemul public, medicii nu mai au timp să se ocupe de pacienți. Trebuie să facă tot felul de referate, să răspundă de ce au de făcut, de ce doresc anumite produse. În sistemul privat, există un manager operațional, care are întâlniri săptămânale cu șefii de secții sau cu șefii de departamente, pentru a stabili de ce este nevoie, în concordanță cu consumul de medicamente, de materiale sanitare”, a precizat managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București.

”După evenimentele de la Piatra Neamț și de la ”Matei Balș”, noi, managerii de spitale, răspundem de toate, pentru că trebuie să ne adaptăm la reorganizarea structurii spitalului. Într-un spital privat, există un manager administrativ care rezolvă problemele, există firme de mentenanță care se ocupă de toate problemele ce trebuie rezolvate într-un spital. Diferențele dintre spitalele din sistemul public și cele din sistemul privat sunt destul de mari”, a explicat dr. Lidia Kajanto.

”Medicii preferă sistemul privat, datorită faptului că au o flexibilitate mai mare, salarizarea este destul de bună și nu există această parte birocratică. Medicii au posibilitatea să se ocupe de pacienți, nu să facă și alte activități birocratice”, a subliniat Dr. Lidia Kajanto.

”În sistemul public ar trebui să existe registratori medicali specializați, care să se ocupe de partea de documente, să existe programe informatice bune și un dosar electronic al pacientului. În loc să ne ocupăm de pacienți, ne ocupăm foarte mult de partea birocratică”, a mai spus Dr. Lidia Kajanto.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. Dr. Lucian Negreanu: La jurisdicție au fost multe probleme, care impun o schimbare rapidă a legislației

Carmen Munteanu
-
0
Prof. Dr. Lucian Negreanu: La jurisdicție au fost multe probleme, care impun o schimbare rapidă a legislației

Prof. Dr. Lucian Negreanu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și președinte Comisia de Jurisdicție profesională din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că au existat și încă există probleme în ceea ce privește jurisdicția profesională în sistemul sanitar românesc, probleme care necesită o rezolvare rapidă.

”La jurisdicție au fost multe probleme, nu neapărat generate de pandemie, care impun o schimbare rapidă a legislației. (…) Poate să luăm lucrurile bune, să spunem, cu această pandemie, să fim un catalizator al schimbării, să protejăm medicii pentru a proteja pacienții. Trebuie o schimbare a legislației de malpraxis, trebuie o clarificare a competențelor. Trebuie personal și infrastructură de suport. (…) Politicienii trebuie să se pună la masă, să cheme în egală măsură medicii și pacienții la o discuție și să schimbe lucrurile. Sunt oameni competenți care pot schimba lucrurile. Și dacă schimbăm pentru medici, în mod clar e mai bine și pentru pacienții noștri”, a declarat prof. dr. Lucian Negreanu.

De asemenea, prof. dr. Lucian Negreanu a adus în discuție și infrastructura precară din sistemul sanitar românesc, dar și faptul că lucrurile pot fi îndreptate printr-o revizuire a legislației.

”Să nu uităm că de 30 de ani nu s-a construit prea mult, nu am văzut prea multe spitale și în afară de studii de fezabilitate și multe promisiuni, nu am văzut nimic în realitate. (…) Ne-au plecat foarte mulți colegi, dar s-au și întors foarte mulți colegi care pot genera schimbarea. Putem contribui împreună la schimbarea legislației. Medicii trebuie aduși înapoi în niște spitale moderne, trebuie să existe viziune, trebuie să existe o strategie, nu doar să transformăm niște circuite sau să îmbunătățim niște circuite. Avem nevoie de mai mult”, a mai adăugat prof. dr. Negreanu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu: Universitățile de medicină și farmacie, pilonul educației medicale continue

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu: Universitățile de medicină și farmacie, pilonul educației medicale continue

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și coordonator Departament Studii și Stagii de Dezvoltare din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că pilonul educației medicale continue pentru medicii din România trebuie să fie universitățile de medicină și farmacie. Totdată a atras atenția și asupra faptului că există specialități pentru care nu există posibilități suficiente de formare.

”Sunt specialități defavorizate, specialități cu puțini medici și specialități pentru care nici posibilitățile de formare nu sunt suficiente. (…) Pilonul acestei educații medicale continue pentru toți medicii din țara noastră să fie universitățile de medicină și farmacie, care asta trebuie să facă”, a declarat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

De asemenea, prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu a atras atenția și asupra migrației medicilor din România și a sugerat și o soluție astfel încât pierderile suferite din această cauză să fie compensate cumva.

”Există această capacitate, poate aparent mare, de a forma medici în România, pe care îi exportăm. Pe de o parte, e bine să exporți ceva, dar aș crede că aici ar trebui negociat cumva politic, diplomatic în Uniunea Europeană în sensul în care, bazat pe cifre, pe numărul mare de medici pe care noi i-am exportat pregătindu-i, încă o dată, pe banii statului român, să obținem în schimb investiții în sănătate din Europa și să obținem tehnologie. Cred că ar fi în cadrul mecanismelor de solidaritate europene o idee bună pentru conducătorii noștri politici să folosească aceste cifre, pentru că, mai ales astăzi în condițiile pandemiei, medicii români din țările europene și-au făcut pe deplin datoria și sunt foarte apreciați. Cred că s-ar putea întoarce această pierdere pe care mulți au sesizat-o, investiția noastră în educația medicilor care pleacă în țările europene, în primul rând sub formă de tehnologie, sub formă de investiții în sănătate dinspre țările europene către noi”, a mai adăugat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Lector Univ. Dr. Marius Ungureanu: Capacitatea unei țări de a păstra pe cei care îi formează este esențială

Carmen Munteanu
-
0
Lector Univ. Dr. Marius Ungureanu: Capacitatea unei țări de a păstra pe cei care îi formează este esențială

Lector Univ. Dr. Marius Ungureanu, consilier personal Ministrul Sănătății , a declarat că în momentul în care se crează politici de sănătate este important să se aibă în vedere mai multe aspecte.

”În ceea ce privește resursele umane în sănătate este nevoie de niște ingrediente pentru a avea niște politici care să dea rezultate. Avem nevoie, în primul rând de date, apoi avem nevoie de capacitate de analiză și avem nevoie de reusrse umane care să dezvolte aceste politici de resurse umane în sănătate. (…) Trebuie să conștientizăm faptul că politicile de resurse umane în sănătate sunt extrem de complexe și nu este suficientă formarea profesioniștilor, nu este suficientă formarea medicilor și a celorlalte categorii pentru că de multe ori suntem induși poate în eroare de acest argument al creșterii numărului de locuri de formare post-universitară, pentru că este la fel de importantă capacitatea unei țări de a păstra pe cei care îi formează sau de a-i atrage pe cei care deja au plecat. Și dincolo de acest lucru este foarte importantă motivarea celor care deja lucrează în sistem”, a declarat lector univ. dr. Marius Ungureanu.

În ceea ce privește solicitările de eliberare a certificatelor de conformitate de către personalul medical, dr. Marius Ungureanu a subliniat: ”Și aici vedem câteva paradoxuri. România, în comparație cu alte state membre ale UE, are un număr mai scăzut sau o densitate mai redusă de personal medical. Dar ce ne arată cifrele este că tendința numărului de solicitări de eliberare a certificatelor de conformitate este una descrescătoare. Per ansamblu, în perioada 2019-2020, Ministerul Sănătății a primit un număr de 34.994 de solicitări. Dacă ne uităm la nivelul anului 2011, au fost 5.675 de solicitări, cifră care a scăzut la aproape o treime, în anul 2020 fiind depuse 2.141 de asemenea solicitări. Nu înseamnă că stăm bine, nu înseamnă că lucrurile nu trebuie îmbunătățite pentru că dacă e să ne uităm la numărul de solicitări a celor care au făcut pregătirea în străinătate și solicită echivalarea sau recunoașterea formării cifrele sunt extrem de reduse. Avem la nivelul anului 2016 15 dosare aprobate și 52 de dosare aprobate în anul 2020. Așadar, dacă este să ne uităm la perioada 2016-2020 și să analizăm cele două elemente, numărul de solicitări de certificate de conformitate, acestea sunt în total 13.984 în timp ce doar 150 de medici care au plecat în străinătate și care și-au terminat formarea acolo au solicitat echivalarea formării lor. Așadar, avem de 93 de ori mai multe solicitare de eliberare de certificate de conformitate. Nu toate se pot materializa, dar indică o tendință de a pleca.”

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Conf.Dr. Diana Loreta Păun: Este nevoie de elaborarea unui plan național de resurse umane în domeniul medical

Mateescu Cristi
-
0
Conf.Dr. Diana Loreta Păun: Este nevoie de elaborarea unui plan național de resurse umane în domeniul medical

Conf. Dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică – Administrația Prezidențială, a declarat că sustenabilitatea dezvoltării unui stat este intrinsec legată de performanța sistemului de sănătate.

”Starea de sănătate a populației influențează în mod direct productivitatea muncii, iar un sistem de sănătate performant necesită, în primul rând, resurse umane adecvate, pentru a se asigura că toată lumea primește servicii de îngrijire adecvate”, a precizat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

”Comisia de nivel înalt pentru ocuparea forșei de muncă în domeniul Sănătății și creștere economică a estimat că investițiile în ocuparea forței de muncă în sănătate pot avea ca rezultat o rentabilitate de nouă ori și o creștere de până la 4% a produsului inetrn brut” , a explicat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

”Conform raportului Comisiei Europene, din 2019, intitulat ”Starea Sănătății în Uniunea Europeană”, în pofida creșterii de muncă în domeniul Sănătății  în decursul ultimului deceniu, sistemul de sănătate din România este afectat în continuare de un deficit important de medici și asistenți medicali. Exodul personalului din Sănătate, în special al tinerilor, rămâne una dintre principalele provocări cu care se confruntă țara noastră” a spus Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

Conf. Dr. Diana Loreta Păun a mai subliniat că România se poziționează pe ultimul locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de personal medical la 100.000 de locuitori, în ciuda poziției fruntașe privind numărul absolvenților Facultăților de Medicină.

”An de an, România produce absolvenți pentru export, în timp ce țara noastră înregistrează deficiențe pe specialități cheie, precum ATI, Chirurgie, Pediatrie și multe alte specialități”, a mai precizat consilierul prezidențial.

”Criza COVID-19 și presiunea pe componenta ATI au reprezentat un exemplu dramatic al consecințelor vulnerabilității sistemului de sănătate și lipsei de management concret al resursei umane”, a subliniat Conf. Dr. Diana Loreta Păun.

Conf. Dr. Diana Loreta Păun a declarat că, în privința strategiilor și politicilor publice, trebuie avute în vedere, în perspectiva recalibrării:

  • elaborarea unui plan național de resurse umane în domeniul medical
  • introducerea unui sistem de evaluare a performanțelor manageriale, la toate nivelurile
  • depolitizarea managementului sistemului de sănătate
  • participarea personalului medical la programe de educație medicală continuă, asigurate de către stat, și asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal pentru specialitățile deficitare și domenii de nișă

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Șef Lucr. Dr. Beatrice Mahler: Avem nevoie de o legilație care să susțină angajarea mai ușoară a medicilor

Carmen Munteanu
-
0
Șef Lucr. Dr. Beatrice Mahler: Avem nevoie de o legilație care să susțină angajarea mai ușoară a medicilor

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală, a declarat că este nevoie în acest moment de o legislație care să permită unităților sanitare de stat să angajeze mai ușor personal medical, dar cu păstrarea transparenței, a unor criterii riguroase de selecție și cu susținerea performanței.

”Consider, în acest moment, că este extrem de important să găsim soluții practice pentru ca angajarea medicului în sistemul de sănătate public să poată fi făcută mult mai ușor. Sigur, pe criterii transparente, pe competitivitate, sigur să susținem performanța și criteriile de selecție, care să fie extrem de riguroase. Dar e nevoie, în spate, de legislație care să ne ajute să facem acest lucru”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a dat exemplul unității sanitare pe care o conduce în ceea ce privește angajarea unui medic într-un spital public și a subliniat situația cu care se confruntă, ca manager, în ceea ce îi privește pe medicii tineri care s-au angajat în Institut în perioada pandemiei.

”În ultimii doi ani, pentru că în 2018 posturile au fost blocate în sistemul de sănătate, Institutul ”Marius Nasta” a angajat 18 medici. Dintre aceștia, 8 medici s-au angajat în perioada pandemiei. Mă văd acum pusă într-o situație extrem de fragilă pentru că am colegi tineri, medici specialiști, medici care lucrează cu pacientul COVID, care timp de aproape un an au stat și stau în continuare în echipa ”Marius Nasta”, dar la care la finalul perioadei stării de alertă, adică la o lună de la terminarea stării de alertă, voi fi nevoită să le închid contractele de muncă și să îi trec în șomaj. Pentru că în acest moment instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății nu pot să scoată posturi la concurs pe perioadă nedeterminată pentru acești medici. Dacă cea mai scurtă perioadă de angajare durează trei luni, iar eu voi avea o lună posibilitatea să îi țin după perioada stării de alertă, sau probabil se va deschide posibilitatea de angajare a medicilor asta în condițiile în care voi avea același buget disponibil, cu siguranță colegii mei nu vor avea două luni posibilitatea să participe la examen”, a explicat managerul Institutului ”Marius Nasta”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Laszlo Attila: Avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată

Carmen Munteanu
-
0
Dr. Laszlo Attila: Avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată

Dr. Laszlo Attila, secretar Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României a declarat că la nivelul țării există un număr destul de mare de persoane care nu beneficiază de asistență medicală primară, numărul acesta riscând să crească considerabil dacă nu se vor lua măsuri urgente.

”Ultimile date de care dispun arată că avem peste 1.400 de circumscripții goale la nivel național, avem peste 2 milioane de cetățeni care nu au asistență primară asigurată. Cei mai tineri colegi sunt în județul Covasna cu media de vârstă de 55 -56 de ani și cei mai în vârstă în județul Dolj, care au trecut de 59-60 de ani. Cu alte cuvinte, într-un timp foarte scurt dacă nu găsim o rezolvare pentru acest domeniu atunci vom fi într-o situație extrem de critică și acest număr a persoanelor care nu au niciun fel de asistență medicală primară va crește”, a declarat secretarul Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României.

Dr. Attila a adus în discuție și situația externărilor.

”Pe de altă parte am primit numărul cazurilor externate cu anii cu precedenți și comparația pentru anul trecut s-a făcut cu anul 2019 pentru aceeași lună, respectiv în luna ianuarie din 2021 cu datele din 2020. După un vârf de minus 71% de scădere a cazurilor externate în luna aprilie nu ne-am revenit în decembrie, numărul cazurilor externate era în continuare cu 47,7% mai mic decât în decembrie 2020. Și vorbesc nu de pacienții COVID. În ianuarie această cifră este 48.8% comparativ cu ianuarie 2020. Cu alte cuvinte, noi am limitat sau am creat condițiile de a limita accesul pacienților non-COVID la serviciile medicale. Cred că trebuie să tratăm cu maximă prioritate acest aspect mai ales în condițiile în care în 31 martie expiră termenul sistemului actual de finanțare”, a declarat dr. Laszlo Attila.

În același timp, dr. Laszlo Attila a subliniat și problema finanțării.

”Cel mai important lucru este să găsim o modalitate de finanțare sustenabilă care să acopere cheltuielile efective și care trebuie făcute conform standardelor și protocoalelor. Suntem la a treia sau a patra încercare de a cunatifica aceste cheltuieli și de a face aceste ajustări. (…) Suntem în situația în care la nivel național fondul de salarii depășește de multe ori 90% din cheltuielile unei instituții cu paturi. Pentru diagnostic, tratament, alimentație, curățenie, întreținere etc ne rămân până la 10%. Și atunci să nu ne mirăm că din când în când avem aceste probleme cu infrastructura imobiliară, cu infrastructura tehnică și altele”, a mai adăugat dr. Attila.

Un alt aspect adus în atenție a fost cel legat de paturile de ATI și personalul medical aferent.

”Ceea ce este extrem de supărător, această perioadă a mai scos la iveală încă una spect foarte negativ și aici va trebui să găsim împreună o soluție. În hârtii și raportate noi avem peste 5.000 de paturi de ATI. Cu personal avem asigurate până la 3.000 de paturi, cu indulgență, personalul necesar conform standardelor acestor paturi. Pentru că în perioada anterioară s-au eliberat autorizații sau conform cu planul de conformare pentru secții, de obicei chirurgicale, care impun existența paturilor de ATI fără a se controla dacă ele s-au și făcut sau fără a se asigura o organigramă necesară pentru a avea colegi care să asigure această facilitate. Și aceasta a dus la o situație destul de critică în luna noiembrie-decembrie când foarte mulți colegi care au lucrat în aceste secții de COVID s-au confruntat cu aceste probleme și cred că aici trebuie găsită o rezolvare foarte urgentă”, a mai adăugat dr. Laszlo Attila.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. Dr. Bogdan Timar: Medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate

Mateescu Cristi
-
0
Prof. Dr. Bogdan Timar: Medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate

Prof. Dr. Bogdan Timar, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, a declarat că, în sistemul de Sănătate, resursa cheie este reprezentată de resursa umană.

”Această perioadă de pandemie ne-a arătat importanța resursei umane în Sănătate. Am văzut cât de important este pentru întreaga comunitate să existe un medic de familie dedicat, care să poată oferi pacientului sfaturile necesare în pre-spital, cât de important este să avem personal medical bine pregătit în spitale, medici, asistente medicale, infirmiere care să poată acorda asistența necesară. Această perioadă a subliniat din nou rolul medicului în societate, dar și importanța resursei umane în sistemul de sănătate”, a precizat decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara.

Prof. Dr. Bogdan Timar a mai subliniat că medicul tânăr reprezintă viitorul sistemului de sănătate.

”Această investiție este deosebit de importantă, iar rezultatul pe care îl vom vedea va fi pe măsura eforturilor noastre. Noi, ca Facultăți de Medicină, ca Universități de Medicinăși Farmacie, cu siguranță vom ținti întotdeauna pregătirea la cea mai înaltă calitate a resursei umane și ne vom da străduința să generăm resursa umană de calitate, care să participe la perfecționarea sistemului de sănătate și să aduge un plus de valoare îngrijirii pacienților” a explicat Prof. Dr. Bogdan Timar.

”Necesarul de acordare de servicii de sănătate va fi în creștere, fie că vorbim de medicină primară, fie de medicină de specialitate. Dacă societatea își doreșete o resursă umană medicală de calitate, și societatea trebuie, la rândul ei, să investească în aceasta” a mai spus Prof. Dr. Bogdan Timar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Andreea Moldovan: Este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Andreea Moldovan: Este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate

Dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii,  a declarat că resursa umană este una dintre principalele probleme ale sistemului medical românesc.

”Suntem cu toții conștienți de numărul mare de cadre medicale, atât medici, cât și asistenți medicali, care au părăsit țara în ultimii ani și care nu au găsit condițiile care să îi facă se se întoarcă.  Pe lângă aceștia, avem un număr de personal medical care finalizează studiile în fiecare an și care nu își găsesc un loc de muncă ce să le ofere satisfacții și împlinire profesională. Sunt probleme reale, cu care ne confruntăm cu toții în fiecare zi”.

”Una dintre măsurile propuse de Ministerul Sănătății, aflată în curs de implementare, se referă la un proces de transparentizare a publicării posturilor vacante. astfel, putem impulisona generația nouă de personal medical, dar și pe cei care au plecat în străinătate, să știe ce ofertă avem la nivel național și pe ce locuri ar putea să se întoarcă în țară”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.

Dr. Andreea Moldovan a mai precizat că este extrem de importantă profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate.

”Este esențial ca cei care ocupă poziții de conducere să aibă o pregătire adecvată, tocmai pentru a fi siguri că în posturi de decizie sunt oameni care pot lua decizii atît din punct de vedere medical, cât și economic sau uman”, a precizat dr. Andreea Moldovan.

”Acolo unde infrastructura permite, dorim să creăm circuite separate pentru pacienți COVID, pentru pacienți non COVID, dar și pentru zona tampon. Este extrem de important ca toți pacienții să aibă acces la servicii medicale. Pentru pacienţii COVID imaginăm acele circuite separate în spitale care să aibă secţie de ATI la îndemână, care să aibă capacitatea de a oferi terapie cu oxigen în mod adecvat, de asemenea, să aibă capacitatea de a oferi investigaţii radiologice sau de laborator prompte, de care să ne putem servi ori de câte ori este nevoie la un pacient despre care ştim că poate fi extrem de instabil, astfel încât imaginăm aceste circuite COVID în spitale unde infrastructura o permite, unde există servicii pluridisciplinare care pot să îngrijească pacientul COVID prin prisma şi a altor afectări care pot să apară în cadrul infecţiei COVID şi care să ofere o posibilitate de investigaţie corectă a acestor pacienţi”, a explicat dr. Andreea Moldovan.

Secretarul de stat a menţionat că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii doresc să nu se mai înregistreze situaţii în care pacientul non-COVID să fie nevoit să meargă într-o altă localitate pentru că spitalul din zona unde locuieşte e destinat celor COVID.

”Nu trebuie să uităm impactul pe care anul trecut l-a avut asupra pacienților non COVID, care, de multe ori, au fost discriminați , în sensul în care accesibilitatea la servicii medicale a fost deficitară, dublată și de teama pacienților de a se prezenta la unitățile medicale”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Catrinel Iliescu: Medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Catrinel Iliescu: Medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță

Dr. Catrinel Iliescu a declarat că, în ceea ce  privește drepturile medicilor și normarea activității medicale, primul și cel mai important drept al medicului este acela de a avea o relație bună cu pacientul, de a face o evaluare corectă și de a avea timp pentru acesta.

”Evaluare corectă a pacientului înseamnă să avem timp să  gândim, să avem timp să îl examinăm, să îl ascultăm, să avem timp să ne gândim la investigațiile și la tratamentele potrivite”, a precizat dr. Catrinel Iliescu.

”La fel de important este dreptul la activități profesionale care să fie în limetele competențelor profesionale de medic. Sigur că avem și obligații administrative. Noi evaluăm pacienții, dar trebuie să transcriem toate aceste lucruri. Important este și ca timpul total de muncă să fie în concordanță cu legislația europeană”, subliniat dr. Catrinel Iliescu.

”În plus, medicul are dreptul la condiții de muncă în siguranță. Ne dorim să fim în siguranță, să știm că dacă este un cutremur, putem avea grijă de pacienți, dar și de noi”, a mai spus dr. Catrinel Iliescu.

Dr. Catrinel Iliescu a mai subliniat că și medicul are dreptul la viață personală, dar și de a fi respectat din punct de vedere financiar.

”În ceea ce privește normarea activității medicale, suntem supraîncărcați cu munca. se pot face calcule de câți medici, de cât personal medical este nevoie pentru a desfășura toate aceste activități profesionale și atunci, sigur, să se angajeze mai mulți medici”, a explicat dr. Catrinel Iliescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

1...1.3021.3031.304...3.315Pagina 1.303 din 3.315