Prof. dr. Daniel Coriu: 51% dintre medici își desfășoară activitatea în doar șase zone geografice ale țării

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR) a declarat că deși numărul de medici din România a crescut în ultima vreme, totuși deficitul de personal generează și distribuția inegală există și generează foarte multe probleme.

”Statisticile pe care le avem la dispoziție arată că avem un deficit de medici mai mult sau mai puțin cunoscut. Vorbim de un număr de medici sau de un procent de 2,7- 2,9 la 1.000 de locuitori față de media europeană de 3,4-3,6 la 1.000. Dar să privim valoarea absolută. Ieri (n.r. joi) aveam înregistrați la CMR 55.942 de doctori. Este o cifră impresionantă. Cu peste 1500 mai mult decât anul trecut. Dar aici vedem trei probleme majore. Prima problemă este distribuția neomogenă. Peste 50%, respectiv 51% din acești medici, aproximativ 29.000 de medici , își desfășoară activitatea în București, Cluj, Dolj, Iași, Mureș și Timișoara. Deci șase zone geografice. Avem 12 județe cu sub 500 de medici. Avem trei județe cu sub 300 de medici.  Apoi avem specialități deficitare: terapie, oncologie, hematologie, dar m-aș opri puțin pe neonatologie. Numărul este în jur de 500 în România, dar distribuția este foarte neomogenă. Avem 19 județe cu sub 5 medici neonatologi. Avem un județ care are un singur neonatolog”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Președintele CMR a mai adus în discuție și problema medicilor de medicină primară, precizând că există localități unde nu există medic de familie.

O altă problemă expusă de prof. dr. Daniel Coriu este fluctuația de personal.

”O altă problemă este fluctuația de personal. Marea majoritate dintre nou lucrează în spitale și avem în jurul nostru echipe excepționale. Dar știm cu toții că este foarte greu să îi motivezi și este foarte greu să îi ții lângă tine. (…) De asemenea, condițiile de muncă sunt discutabile. Medicul este interfața între pacient și un sistem de sănătate și medicul va prelua asupra sa toate aceste probleme ale sistemului. El este învinuit direct de tot ceea ce este în spital.”, a mai subliniat președintele CMR.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Comisiile reunite de buget-finanţe, raport favorabil la bugetul Ministerului Sănătăţii

Bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2021 a primit, vineri, aviz favorabil fără amendamente din partea Comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament.

Au fost 25 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Ministrul Vlad Voiculescu a declarat la audieri că bugetul Ministerului Sănătăţii pentru anul 2021 este „puţin mai mare” decât în anul anterior.

„Este alcătuit din două componente: componenta care doar trece pe la Ministerul Sănătăţii, şi anume cea de transfer către CNAS, şi componenta de care se poate servi Ministerul Sănătăţii pentru toate atribuţiile pe care le are. Bugetul MS, prin asta înţelegând doar componenta fără transferurile pentru CNAS, este puţin mai mare decât nivelul execuţiei anului 2020. Vorbim despre 11,5 miliarde lei. (…) Au existat în anul 2020 cheltuieli pe care Ministerul Sănătăţii le-a înregistrat şi pe care cel mai probabil nu le va înregistra din nou în 2021. După cum şi în anul 2021 vor fi cheltuieli care nu s-au înregistrat în anul 2020, precum vaccinarea, cheltuieli ceva mai mari cel mai probabil pentru testare. (…) Înăuntrul acestei sume de aproximativ 11,5 miliarde există flexibilitate. Lucrul aceste fiind deja discutat cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu premierul şi există toată disponibilitatea Guvernului în ansamblu pentru a suporta orice cheltuieli necesare suplimentare ar putea să fie necesare pentru MS”, a spus Voiculescu.

Ministrul a afirmat că nu poate fi exclus în acest moment un al treilea val al pandemiei, care ar presupune costuri suplimentare.

„Suntem în plină pandemie, nu putem exclude în acest moment un val trei, nu putem exclude costuri suplimentare, noi avem tot suportul Guvernului pentru lunile care vin. (…) Lucrurile nu se fac doar prin declaraţii politice. aAu şi acestea rolul lor. Lucrul temeinic se face cu echipe, cu oameni buni, cu multă muncă şi o strategie urmată nu doar pe câteva luni, ci pe o perioadă ceva mai lungă”, a arătat ministrul Sănătăţii.

Vlad Voiculescu a mai spus că sunt necesare investiţii în „mai toate spitalele” din România.

„Ne dorim să punem un accent deosebit pe educaţia pentru sănătate nu numai în şcoli, ci şi în afara lor şi a avea în fiecare unitate de învăţământ un cabinet medical este evident de dorit. (…) Centre comunitare, centre medicale locale, dacă avem de gând să facem aşa ceva, răspunsul este clar: da”, a adăugat ministrul, răspunzând unor întrebări ale membrilor Comisiilor reunite de buget-finanţe.

Prof. dr. Cătălina Poiană: Resursa umană în sistemul sanitar este esențială. Avem nevoie de medici în sistem

Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că sistemul sanitar românesc se confruntă cu mai multe probleme și că, de cele mai multe ori, medicul este identificat cu sistemul de sănătate. Totodată, președintele CMMB a pus accent pe faptul că medicul a fost, este și va fi o resursă cheie în sistemul de sănătate și că trebuie găsite soluții urgente astfel încât să existe un echilibru în sistemul sanitar, iar medicul să poată profesa în condiții optime, de siguranță atât pentru el, cât și pentru pacienți.

”Așa cum știm cu toții, profesia de medic este una nobilă, în care te dedici în totalitate persoanei aflate în suferință. Însă este și o profesie care necesită foarte mulți ani de instruire și de practică, este o profesie aflată într-o dinamică continuă, în care trebuie să fii mereu la curent cu tot ce este nou în domeniu. Iar ceea ce este esențial este că niciun sistem de sănătate nu poate funcționa fără acest element și fără această resursă cheie – medicul! Medicul este parte din sistemul de sănătate, este cel care are un rol crucial în viețile pacienților. El este cel care interacționează cu pacientul, care identifică, pe baza experienței și expertizei sale profesionale și științifice, cele mai bune metode de abordare și de tratament pentru cel aflat în suferință. Însă, de cele mai multe ori, medicul, această resursă cheie a sistemului de sănătate, este confundat cu sistemul sanitar. De multe ori, medicul se confruntă cu situații greu de gestionat din acest punct de vedere”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană.

Președintele CMMB a mai pus accent și pe infrastructura precară a unităților medicale în care profesează cei mai mulți dintre medici.

”Să nu uităm că mare parte dintre medicii din România este nevoită să își desfășoare activitatea în condiții poate improprii, în unități medicale, ambulatorii, cabinete, spitale care nu au o infrastructură adecvată, care să corespundă anilor pe care îi trăim și care să răspundă eficient și în condiții de siguranță nevoilor pacienților de astăzi. Pentru că, trebuie să recunoaștem, că și profilul pacientului de azi s-a schimbat față de acum 30 sau 40 de ani”, a subliniat președintele CMMB.

În ceea ce privește resursa umană din unitățile sanitare, prof. dr. Cătălina Poiană a declarat: ”Resursa umană este esențială, avem nevoie de medici în sistem, avem nevoie de personal medical în spitale. Sunt specialități cu deficit de personal, sunt zone poate neacoperite de medici. Avem medici foarte bine pregătiți, instruiți atât în țară cât și în străinătate, dar din păcate, în mare parte, mediile în care își desfășoară profesia au rămas cu mult în urmă față de pregătirea lor. Și cu toate acestea, se depun eforturi pentru a face performanță. Pe de altă parte, o altă problemă care se cronicizează: ne pleacă tinerii medici din țară. Migrația în rândul acestora continuă să fie o mare problemă, chiar și în condițiile în care nivelul de salarizare în România a crescut. Trebuie să găsim soluții și resurse pentru a aduce un echilibru în sistemul sanitar românesc. Tehnologia are un pas galopant, reușim să ținem pasul cu el în ceea ce privește însușirea cunoștințelor, a noutăților, dar ce facem cu infrastructura? Ce facem cu personalul sanitar? Își poate dovedi eficiența în totalitate o tehnologie nouă dacă infrastructura sanitară nu corespunde? Putem aplica aceste noi tehnologii pe fondul unui deficit de personal medical? Încotro ne îndreptăm? Sunt întrebări care vin doar la o simplă privire de ansamblu, nu detaliată, asupra sistemului sanitar românesc! ”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În ultimele 24 de ore, au fost administrate 19.125 doze de vaccin, dintre care 7.841- Pfizer şi 11.284 – AstraZeneca, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 17.707 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 1.418 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.506.032 de doze unui număr de 890.068 persoane, dintre care 274.103 cu o doză, iar 615.965- şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 115 reacţii adverse, dintre care patru de tip local şi 111 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.068de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 13 reacţii adverse sunt în curs de investigare.

 

MS: 4.375 de teste antigen au fost folosite în şcoli. 92% dintre acestea au avut rezultat negativ

Peste 1,15 milioane de teste rapide antigen SARS-CoV-2 au fost distribuite către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, până vineri, informează Ministerul Sănătății.

„Dintre acestea, peste 66% au fost distribuite în cabinetele medicale școlare din cadrul unităților de învățământ. Testarea antigen SARS-CoV-2 vizează 17.677 de unități de învățământ și 3.226.554 de persoane, dintre care 2.918.275 de elevi. Până în prezent, au fost folosite 4.375 de teste, 92% dintre acestea au avut rezultat negativ”, potrivit sursei citate.

Testarea antigen SARS-CoV-2 se face în conformitate cu Ordinul 3235/93 din 4 februarie 2021 al ministrului Educației și al ministrului Sănătății pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 și vizează prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2. Guvernul României a decis introducerea testării rapide în unitățile de învățământ la reluarea cursurilor, începând cu data de 8 februarie, pentru prevenirea și limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2, mai precizează sursa citată.

Ministerul Sănătății monitorizează în regim de permanență procesul de distribuire a testelor antigen în unitățile de învățământ și procesul de testare.

„Ministerul Sănătății s-a asigurat că toate cabinetele medicale școlare din cadrul unităților de învățământ din țară au la dispoziție testele antigen necesare pentru a lua măsurile de prevenție și limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2. În contextul actual, în paralel cu derularea procesului de vaccinare, creșterea accesibilității la testare contribuie la un control mai bun al procesului epidemiologic”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Președintele Klaus Iohannis susține că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european privind certificatele de vaccinare, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale. Aceasta, în contextul în care ideea unor pașapoarte vaccinale este susținută de o serie de țări, care doresc relansarea zborurilor internaționale și a turismului, unele dintre cele mai afectate sectoare în pandemie.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis, a participat, joi și vineri, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format de videoconferință, iar unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criză.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor, arată sursa citată.

Președintele Klaus Iohannis a semnalat că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, Iohannis s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue, mai arată Administrația Prezidențială.

OMS, despre riscul de răspândire la om a tulpinii de gripă aviară H5N8

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a informat, vineri, că riscul de răspândire de la om la om a tulpinii H5N8 de gripă aviară ”rămâne redus” după ce a fost identificată pentru prima oară la nivel mondial la muncitori de la o fermă din Rusia, informează Reuters.

O altă tulpină de gripă aviară, H1N1, care se răspândeşte rapid la nivel mondial printre oameni a determinat OMS să declare o pandemie de gripă în 2009-2010. Focarul, letal în cazul păsărilor, s-a dovedit a fi unul cu simptome uşoare în rândul oamenilor.

Rusia a înregistrat primul caz al unei tulpini de virus de gripă aviară numit virus gripal de tip A (H5N8) transmis de la păsări la oameni şi a raportat cazul la OMS, a anunţat sâmbătă Anna Popova, care deţine funcţia de director al Rospotrebnadzor, serviciul federal rus pentru protecţia consumatorilor.

Şapte persoane din Rusia au fost identificate infectate cu H5N8, toate asimptomatice, în urma unui focar la fermă de păsări din regiunea sudică Astrahan, potrivit unui comunicat al OMS. Moartea survenită în decembrie a 101.000 de păsări dintre cele 900.000 de găini ouătoare a declanşat ancheta, a precizat agenţia.

„Toate contactele apropiate ale acestor cazuri au fost monitorizate clinic şi nimeni nu a prezentat semne de îmbolnăvire clinică”, a notat OMS.

„Pe baza informaţiilor disponibile în prezent, riscul de transmitere de la om la om rămâne redus”, a adăugat agenţia.

OMS a indicat că nu se impun măsuri speciale de depistare în cazul călătorilor la punctele de intrare ori restricţii de călătorie şi/sau comerţ cu Federaţia Rusă.

Focare de tulpină H5N8 au fost raportate anul trecut la păsări domestice sau sălbatice din Marea Britanie, Bulgaria, Republica Cehă, Egipt, Germania, Ungaria, Irak, Japonia, Kazahstan, Ţările de Jos, Polonia, România şi Rusia, potrivit OMS.

România, pe locul doi în UE la procentul persoanelor vaccinate anti-COVID-19 cu ambele doze

România se află pe locul al doilea, la nivel european, în ceea ce privește numărul persoanelor imunizate cu ambele doze de vaccin anti-COVID-19. Astfel, România a vacinat 3.2% din populația adultă cu ambele doze, fiind depășită în UE doar de Malta, anunţă Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV).

Îara noastră se află pe locul șapte în topul vaccinărilor împotriva COVID-19 cu ambele doze, la nivel global, potrivit sursei citate.

La nivel european, România ocupă locul șase, privind numărul total de doze anti-COVID-19administrate. De asemenea, țara noastră se află pe locul șase, după numărul dozelor administrate raportat la 100 de persoane, dar  și din punct de vedere al mediei dozelor administrate zilnic: 29.526 doze.

„Vaccinarea împotriva COVID-19 este cea mai amplă campanie de vaccinare din istorie.. Mai mult de 225 de milioane de doze de vaccin au fost administrate în 100 de ţări, conform celor mai recente estimări făcute de Bloomberg, fiind utilizate 6.07 milioane de doze pe zi la nivel global”, precizează CNCAV.

Peste 440 de focare active de pestă porcină africană, în 37 de judeţe. Anunțul ANSVSA

România înregistrează 443 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 37 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Numărul focarelor active este în creştere faţă de raportarea din 19 februarie, când au fost consemnate 438 de focare.

În intervalul 18 februarie 2021 – 25 februarie 2021 au fost înregistrate 22 de focare noi de pestă porcină africană.

Potrivit sursei citate, de la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.070 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţ se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

MAI, sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitară, în contextul pandemiei COVID-19

În contextul creşterii ratei de incidenţă a infectărilor cu SARS-Cov-2, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) face un nou „apel la responsabilitate”, la respectarea măsurilor de protecţie sanitară, îndeosebi în locurile mai aglomerate.

„Având în vedere analiza realizată la nivelul INSP, care arată că rata de incidenţă a infectărilor cu SARS-Cov-2 este în creştere, facem un nou apel la responsabilitate, la respectarea măsurilor de protecţie sanitară, mai ales în locurile aglomerate, unde pericolul de transmitere a bolii este foarte ridicat”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

MAI recomandă operatorilor economici să manifeste responsabilitate şi grijă în desfăşurarea activităţilor, iar cadrelor didactice şi părinţilor să acorde o atenţie sporită copiilor şi să insiste asupra respectării regulilor de igienă şi de protecţie sanitară, iar atunci când un copil prezintă simptome de tip respirator, să ia măsuri imediate.

Potrivit sursei citate, scopul acţiunilor angajaţilor acestei instituţii nu este sancţionarea celor care încalcă normele de protecţie sanitară, ci încurajarea cetăţenilor şi operatorilor economici să dea dovadă de o conduită responsabilă prin respectarea măsurilor de protecţie sanitară, fapt demonstrat şi de verificările din ultima săptămână, când s-a constatat că „doar 7% dintre cetăţeni şi 0,33% dintre operatorii economici verificaţi nu respectă măsurile de protecţie sanitară”.

„În ultimele şapte zile, angajaţii MAI, sprijiniţi de poliţişti locali şi personal de la alte ministere, au desfăşurat aproape 11.000 de acţiuni în zone cu risc ridicat de răspândire a virusului. Verificările au vizat aproape 33.000 de operatori economici, 1.460 de operatori transport persoane şi aproximativ 63.600 de obiective de interes, printre care 24.800 de restaurante, terase sau fast-food-uri. De asemenea, au fost verificate peste 580.000 de persoane, fiind depistate aproape 34.640 de persoane care nu purtau mască de protecţie, 72 care nu respectau distanţarea fizică şi 427 de persoane care nu au respectat măsurile privind carantina sau izolarea. Alte 5.800 de persoane au efectuat deplasări pe timpul nopţii, în intervalul supus restricţiilor, fără a avea un motiv întemeiat. Au fost constatate, totodată, situaţii de nerespectare de către agenţi economice sau de către persoane fizice a măsurilor privind organizarea ori participarea la evenimente publice sau private”, a menţionat Dajbog.

În ultima săptămână, au fost aplicate aproximativ 40.900 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste opt milioane de lei. De asemenea, s-au întocmit 32 de dosare penale, în care sunt cercetate 42 de persoane.

Purtătorul de cuvânt al MAI a precizat că la linia telefonică Telverde 0800 800 165, dedicată sesizării situaţiilor de nerespectare a măsurilor de protecţie sanitară, au fost primite 54 de apeluri şi 13 sesizări însoţite de imagini şi fotografii. Cele mai multe persoane care au făcut aceste sesizări semnalau cazuri de nepurtare a măştii de protecţie sau de nerespectare a distanţării fizice.