Peste 14.000 de infecții nosocomiale, raportate în primele nouă luni ale anului trecut, în spitale

Mateescu Cristi
-
0
Peste 14.000 de infecții nosocomiale, raportate în primele nouă luni ale anului trecut, în spitale

Internările în spitalele din România au scăzut semnificativ în primele nouă luni ale lui 2020, în contextul pandemiei de COVID-19,. Acest lucru nu s-a reflectat, însă, în statistici, în ceea ce privește scăderea infecțiilor nosocomiale. Dimpotrivă. În primele nouă luni ale anului trecut, numărul infecțiilor asociate actului medical a fost mai mare decât perioada similară a lui 2019, când spitalele funționau în regim normal.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, la solicitarea Hotnews.ro, în perioada ianuarie-septembrie 2020 au fost raportate 14.555 de infecții nosocomiale în spitalele din România, soldate cu 27 de decese. În aceeași perioadă a anului 2019, au fost raportate 12.999 de infecții nosocomiale și 36 de decese.

În total, în anul 2019, în România au fost raportate 23.139 de infecții asociate actului medical, soldate cu 59 de decese. Datele totale privind întregul an trecut sunt încă în curs de colectare.

Din cele 14.555 de infecții nosocomiale raportate în primele nouă luni ale anului trecut, 3.900 au avut cauză respiratorie, aici intrând toate infecțiile respiratorii, inclusiv COVID-19. Alte cauze au fost cele digestive – 5.133, urinare – 1.943, plagă chirurgicală – 1.136, septicemie -1.024, cutanate -477, injecții/puncții – 161.

Cela mai multe cazuri de infecții nosocomiale au fost raportate, în perioada menționată, în secțiile de Terapie Intensivă, respectiv 3.546, urmate de chirurgie – 2.713, pediatrie-412, obstetrică -274, nou-născuți -221, ginecologie 183, dializă-110. Pe alte secții au fost raportate 7.096, potrivit datelor INSP.

Potrivit unei analize a Observatorului Român de Sănătate, activitatea spitalelor la nivel național din perioada martie –august 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a înregistrat o scădere considerabilă. Scăderea a fost inițial moderată în luna martie 2020, pe fondul instalării stării de urgență în data de 16 martie și pe fondul restricțiilor cu privire la internări și activitatea din ambulatorii impuse prin ordin al ministrului sănătății.

Începând cu luna aprilie 2020 se înregistrează o prăbușire dramatică a activității spitalelor comparativ cu luna similară din 2019, urmată de o revenire ușoară în lunile mai și iunie, însă departe de a se apropia de nivelul din anul anterior chiar și în luna august 2020. Pentru lunile iulie și august, activitatea spitalelor din România pare a se stabiliza la un nivel cu 40% mai redus față de lunile similare din 2019.

Potrivit INSP, în 2019 a fost raportat un număr de 3.740.013 de internări. Datele pentru anul 2020 sunt în curs de colectare.

Ministrul Sănătăţii: Infecțiile nosocomiale nu sunt raportate

„În continuare nu sunt raportate. Nu se raportează aşa cum ar trebui să se raporteze. E clar că problemele din sistemul sanitar nu au dispărut odată cu COVID-19. Ceea ce a făcut această pandemie este că a acoperit problemele din sistem cu un soi de pătură, dar sunt oameni care suferă, sunt oameni cu boli cronice care au avut acces mai greu la servicii de sănătate”, a afirmat Vlad Voiculescu, în ianuarie, la un post de televiziune.

După incendiul de la „Matei Balș”, ministrul Sănătății a anunțat înființarea unui fond național pentru siguranța pacienților în spitale având printre scopuri și combaterea infecțiilor nosocomiale.

„Avem la dispoziție bani europeni, prin PNRR, avem bani din buget. Ne vom asigura că vor fi folosiți prioritar pentru îmbunătățirea urgentă a infrastructurii de siguranță în spitale. Ne referim la securitatea la incendiu, la cutremure și nu în ultimul rând la unul dintre marii criminali în sistemul sanitar din România: infecțiile nosocomiale”, a explicat ministrul Sănătății.

Voiculescu, despre neregulile care apar în rapoartele în urma incendiilor de la Piatra Neamţ şi „Matei Balş”

Mateescu Cristi
-
0
Voiculescu, despre neregulile care apar în rapoartele în urma incendiilor de la Piatra Neamţ şi „Matei Balş”

Între neregulile identificate în rapoartele făcute în urma incendiilor de la Piatra Neamţ şi Institutul „Matei Balş” se numără spaţiul insuficient, numărul de paturi, clădirile vechi, instalaţiile electrice şi de gaze medicale vechi, a precizat, vineri, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, menţionând că acestea trebuie remediate cât mai curând.

Întrebat, la Parlament, în ce stadiu sunt rapoartele în cazul incendiilor de la Piatra Neamţ şi de la Institutul „Matei Balş”, Voiculescu a răspuns că sunt mai multe astfel de documente: de la IGSU şi din interiorul Ministerului Sănătăţii, pornite de la Inspecţia Sanitară de Stat şi cu rezultate şi de la Direcţiile de Sănătate Publică.

„Avem aproape în fiecare zi măsurări ale îndeplinirii măsurilor. (…) Pe de o parte, dacă vorbim despre măsurile Inspecţiei Sanitare de Stat, arată că la peste un sfert din spitale sau un sfert de măsuri au fost îndeplinite într-un termen relativ scurt, dar mai sunt multe lucruri de făcut. Pentru unele este nevoie de finanţare şi tocmai de aceea am lansat propunerea sau deja posibilitatea de finanţare de 50 de milioane de euro, împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene”, a adăugat ministrul.

Întrebat ce nereguli concrete sunt menţionate în rapoarte, Voiculescu a spus: „Sunt multe (…), vorbim despre spaţiul insuficient, vorbim despre numărul de paturi, despre clădiri vechi, despre diverse neajunsuri de la un spital la altul, instalaţii electrice vechi, instalaţii de gaze medicale vechi. (…) Lucrurile trebuie remediate cât mai curând”.

Ministrul a precizat că există termene şi un plan de acţiuni concret, precum şi măsuri care sunt verificate lunar.

„Evident că vorbim şi despre eroare umană, eroarea umană nu poate fi identificată într-un raport, ce poate fi identificat într-un raport este existenţa sau nonexistenţa unor proceduri, nevoia unor proceduri noi, ce face orice raport este să se uite la procese. Şi asta trebuie să facem, cred că noi, ca ţară, şi noi cu siguranţă în sănătate mai mult, să nu căutăm doar un vinovat punctual, ci mai degrabă să ne uităm ce a fost greşit înăuntrul procesului”, a afirmat Vlad Voiculescu.

Ministrul Sănătății, despre pașaportul de vaccinare: Decizia va fi luată la nivel european

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății, despre pașaportul de vaccinare: Decizia va fi luată la nivel european

Decizia privind introducerea unui paşaport de vaccinare va fi luată la nivel european, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

„Este o decizie care va fi luată la nivel european. Cred că vaccinurile ajută şi cred că acesta este motivul principal pentru care le promovăm. Dacă asta se va concretiza într-un paşaport de vaccinare sau într-o altă formă – evident, care să sublinieze ceea ce am spus, că vaccinurile ajută -, este o întrebare la care răspunsul va fi unul european”, a spus Voiculescu la Parlament, întrebat dacă va exista un paşaport de vaccinare.

Ministrul a adăugat că acest paşaport nu are legătură cu decizia românilor de a se vaccina.

„Eu cred că decizia de vaccinare a fost luată de cei mai mulţi români. Eu ştiu foarte multe persoane care fie s-au vaccinat deja, fie abia aşteaptă să fie vaccinate. Ştiu foarte puţine persoane care să-şi pună problema: mă vaccinez sau nu mă vaccinez, dacă mi se dă ceva sau dacă am un avantaj sau altul. Cred că orice avantaj care ar putea să survină de pe urma faptului că eşti vaccinat este secundară celui principal, şi anume acela că rămâi sănătos şi îi protejezi şi pe ceilalţi”, a subliniat  Vlad Voiculescu.

Întrebat dacă în discuţiile cu omologii din alte ţări, cel puţin din UE, balanţa înclină mai degrabă în favoarea unui astfel de document, cu o serie de facilităţi, inclusiv libera circulaţie, Voiculescu a răspuns: „Din informaţiile pe care le am, lucrurile ar putea să mergă în acea direcţie”.

Ministrul Sănătăţii a mai spus, legat de mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European, conform căruia certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, că nu a avut discuţii pe această temă.

„Nu aş vrea să mă pronunţ până nu avem o comunicare clară din partea celor care vor să ia această decizie”, a adăugat Vlad Voiculescu.

Spania: Persoanele sub 55 de ani, care au avut COVID-19, imunizate cu o singură doză de vaccin

Mateescu Cristi
-
0
Spania: Persoanele sub 55 de ani, care au avut COVID-19, imunizate cu o singură doză de vaccin

Persoanele sub 55 de ani, care au fost deja infectate cu SARS-CoV-2, vor fi imunizate cu o singură doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat, vineri, Ministerul Sănătăţii în actualizarea strategiei sale naţionale de inoculare, relatează Reuters.

„Durata imunităţii faţă de virus după infectarea naturală este necunoscută, însă studiile arată că administrarea unei singure doze de vaccin în cazul acestor indivizi măreşte imunitatea”, se arată în comunicat.

Franţa a anunţat o politică similară la începutul acestei luni, în timp ce politicienii italieni dezbat dacă să urmeze această strategie.

Spania recomandase deja ca persoanele din această categorie care nu prezintă complicaţii majore de sănătate să aştepte şase luni de la diagnostic înainte de a fi vaccinate împotriva COVID-19.

Până joi, aproximativ 2,2 milioane de persoane din grupurile prioritare, precum rezidenţii şi personalul din căminele de bătrâni, persoanele de peste 80 de ani şi medicii din prima linie au fost vaccinate anti-COVID-19. Circa 1,2 milioane dintre acestea au primit două doze de vaccin.

Puţin peste 2% dintre spaniolii cărora li s-a oferit vaccinarea au refuzat, între acestea fiind persoane care au refuzat din motive medicale.

Canada autorizează vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Canada autorizează vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca

Autorităţile sanitare canadiene au anunţat vineri că au autorizat al treilea vaccin împotriva COVID-19, cel al gigantului farmaceutic AstraZeneca, informează AFP.

Canada, care a autorizat deja serurile Pfizer/BioNTech şi Moderna, a comandat 20 de milioane de doze din vaccinul produs de AstraZeneca.

„O veste excelentă! Autoritatea în domeniul sănătăţii a Canadei a autorizat vaccinul AstraZeneca. Prin urmare, el este sigur, eficient şi gata să fie utilizat!”, şi-a exprimat satisfacţia Pablo Rodriguez, liderul guvernului în Camera Comunelor, pe o rețea de socializare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat, luna aceasta, că acest vaccin poate fi administrat persoanelor de peste 65 de ani şi utilizat chiar şi într-o ţară în care circulă variante mutante de coronavirus.

Acest vaccin cu vector viral, dezvoltat de Universitatea Oxford din Regatul Unit şi gigantul farmaceutic AstraZeneca, s-a confruntat cu mici probleme în ultimele săptămâni, eficienţa lui nefiind considerată suficient de concludentă în cazul persoanelor cu vârste peste 65 de ani şi în ţările în care circulă variante mutante.

Vaccinurile anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech şi de la Moderna se bazează pe tehnologia ARN mesager şi prezintă o rată de eficacitate mai mare de 90%, comparativ cu 60% pentru AstraZeneca. Însă, acesta din urmă are avantajul că poate fi stocat cu ajutorul mijloacelor de refrigerare clasice. El este deja utilizat pe plan internaţional, începând cu Regatul Unit din luna decembrie, dar şi în Uniunea Europeană.

De asemenea, Canada trebuie să primească 1,9 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca până la sfârşitul lui iunie prin intermediul mecanismului COVAX al ONU, menit să ajute ţările sărace să-şi vaccineze populaţiile împotriva COVID-19.

Canada, ţară cu circa 38 de milioane de locuitori, a comandat sau rezervat peste 400 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 de la şapte grupuri farmaceutice.

La fel ca numeroase alte ţări, Canada s-a confruntat cu întârzieri în ceea ce priveşte livrările de doze de vaccin Pfizer/BioNTech şi Moderna, importate din Europa.

Vineri, Canada înregistra peste 858.000 de cazuri de contaminări şi 21.865 de decese cauzate de noul tip de coronavirus de la începutul pandemiei.

prof. dr. Sorin Cîmpeanu: În ultimii șapte ani, numărul studenților din domeniul medical a crescut constant

Mateescu Cristi
-
0
prof. dr. Sorin Cîmpeanu: În ultimii șapte ani, numărul studenților din domeniul medical a crescut constant

Ministrul Educației, prof. dr. Sorin Cîmpeanu, a declarat că în ultimii șapte ani, numărul studenților din domeniul medical a crescut constant, la nivel de licență sau de doctorat.

”În 2014, spre exemplu, aveam un număr total de studenți în domeniul medical de 30.000. Acum , avem peste 38.000, în anul universitar 2020-2021. Este important să sprijinim Universitățile care pregătesc medici și să le consolidăm din toate perspectivele”, a declarat prof. dr. Sorin Cîmpeanu.

”Un factor care poate consolida atractivitatea domeniului medical îl reprezintă optimizarea numărului de locuri pentru examenul de rezidențiat. Extinderea spațiilor de pregătire pentru medicii rezidenți în spitale poate fi o altă cale de optimizare a învățământului superior medical. Avem multiple exemple din alte state europene cu privire la modul de organizare a rezidențiatelor și de implicare a Universităților de Medicină și Farmacie în acest lucru”, a explicat ministrul Educației.

”Există această oportunitate a Planului Național de Redresare și Reziliență, dincolo de bugetul național, care trebuie valorificată cât mai bine pentru cele două domenii surori: Educația și Sănătatea. Importanța medicului s-a văzut nu doar în România, a fost evidențiată pe parcursul acestei perioade de criză. Avem cu toții un cuvânt important cu privire la restabilirea prestigiului medicului, prestigiului carierei medicale. Am observat cu tristețe, nu de puține ori, lucruri pe care le consider anormale cu privire la mentalitatea unor concetățeni privind respectul și aprecierea corectă față de profesia de medic. Dincolo de infrastructura importanta, de partea de pregătire a resursei umane, această parte de percepție privind rolul și importanța medicului în societate constat că nu e pe deplin conștientizată, nici măcar într-o astfel de perioadă, în care în mod evident medicul este în centrul tuturor lucrurilor, mai mult decât oricând”, a subliniat prof. dr. Sorin Cîmpeanu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Oana Ursache: Probabil că există o doză de speranță pe care medicii care pleacă și-au pierdut-o

Mateescu Cristi
-
0
Oana Ursache: Probabil că există o doză de speranță pe care medicii care pleacă și-au pierdut-o

Oana Ursache, secretar de stat –  Guvernul României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a declarat că soluția pentru atragerea medicilor din diaspora în sistemul de sănătate românesc ar trebui să vină de la întreaga societate românească.

”În România avem 45.000 de medici, iar în străinătate avem 15.000. Avem medici care au avut inspirația și curajul de a se întoarce în țară, după ce au avut o experiență într-un sistem de sănătate probabil mai așezat decât al nostru. Ascultându-i pe medicii care s-au întors, putem vedea cum am putea face să se întoarcă și alții, dar mai ales să nu mai plece alți medici, dintre cei care se pregătesc acum să își facă bagajele”, a precizat Oana Ursache.

”Probabil că există o doză de speranță pe care cei care pleacă și-au pierdut-o, o doză de încredere în puterea noastră de a schimba lucrurile”, a explicat Oana Ursache.

”Eu eram unul dintre cei care aplaudau medicii în Spania, pentru că m-am întors acasă de o lună de zile. La ora șapte, prin fața caselor spaniolilor treceau ambulanțele și era ca o sărbătoare a vieții. Știam că oamenii aceia ne pot ține în viață, cu niște riscuri extraordinare. Erosimul pe care societatea spaniolă știa să îl sărbătorească, în România părea că nu e la fel de bine primit”, a mai subliniat Oana Ursache.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Dr. Adriana Mihalaș: Trebuie să eliminăm birocrația extremă și omniprezența controalelor

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Adriana Mihalaș: Trebuie să eliminăm birocrația extremă și omniprezența controalelor

Dr. Adriana Mihalaș, Secretar Colegiul Medicilor din Municipiul București, a declarat că, în ceea ce privește atragerea medicilor din diaspora în sistemul medical românesc, soluțiile trebuie să vină de la nivel guvernamental.

”La nivel guvernamental sigur că intervine Ministerul Sănătății, care nu poate lucra în afara corpului medical, în afara Colegiului Medicilor, care reglementează exercitarea profesiei de medic. Soluțiile nu trebuie să fie surogat, nu funcționează. Sunt foarte muți medici care au plecat în străinătate pe aceleași sume de bani, pe mult mai multă muncă, din cauza atmosferei în care lucrau în România, din cauza faptului că  nu se simțeau în siguranță. Procedurile și managementul spitalelor în care lucreazî în străinătate le asigură o siguranță”, a precizat Dr. Adriana Mihalaș.

Dr. Adriana Mihalaș a mai subliniat că medicii care vor să plece în străinătate reclamă birocratizarea extremă din sistemul de sănătate românesc.

”Trebuie să eliminăm birocrația extremă și omniprezența controalelor, în special în cazul medicilor de familie. Sunt controale așa zis tematice, cu toate tipurile de sancțiuni. Modul de abordare a sancțiunilor este foarte diferit în România față de ce se întâmplă în celelalte țări. Un control ar trebui să te învețe cum să nu greșești, cum să nu repeți greșeala. Ostilitatea sistemului este cuvântul cheie pe care mi l-au spus colegii medici din diaspora, cu care am vorbit”, a explicat Dr. Adriana Mihalaș.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Prof. dr. Viorel Jinga: Schimbările din domeniul medical necesită curricule noi pentru studenți și rezidenți

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Viorel Jinga: Schimbările din domeniul medical necesită curricule noi pentru studenți și rezidenți

Prof. dr. Viorel Jinga, rector Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) ”Carol Davila” București a declarat că viitorii medici trebuie susținuți și încurajați astfel încât aceștia să fie atrași să profeseze în sistemul sanitar românesc. Totodată, a precizat că schimbările din domeniul  medical necesită și o updatare permanentă a curriculei.

”Viitorii medici, colegii noștri studenți, din toate mecanismele univeristății sunt încurajați pe comunicare, pe interdisciplinaritate, pe cunoașterea tuturor specialităților, ale limitelor acestora, obiectivul final de performanță pentru sănătatea pacientului. (…) Schimbarea în livrările serviciilor de sănătate și îngrijiri necesită curricule noi pentru studenți și rezidenți care să cuprindă și componente ce impun pregătirea și antrenamentul în relațiile de colaborare. Aceste curricule includ pregătirea nu doar tehnică în practica clinică, dar și de comunicare, de pregătire în epidemiologie clinică, de exemplu, în medicina orientată către populație, informatică medicală, dezvoltarea aptitudinilor medicilor care să îi învețe să se dezvolte și să învețe pe tot parcursul vieții, aprecierea limitelor și competențelor  fiecărei specialități. În acest fel putem pregăti viitorii medici ca să facă față realităților din practica clinică. Așa cum medicina se află într-o continuă dezvoltare și educația medicală, atât la nivel de instrumente cât și la nivel de principii, se găsește într-o circumstanță care impune schimbarea într-un ritm rapid”, a declarat rectorul UMF ”Carol Davila”.

De asemenea, prof. dr. Viorel Jinga a adus în atenție și marea provocare întâmpinată în procesul de educație medicală.

”Marea provocare întâmpinată în educație constă în achizițiaunor metode noi de instruire, instrumente și echipamente noi și viteza cu care acestea se schimbă. (…) Studenții și medicii rezidenți reprezintă reflexia mentorilor lor, iar Universitatea este mai determinată ca niciodată să contribuie la dezvoltarea cadrului didactic prin stimularea publicațiilor, stimularea dezvoltării profesionale, stimularea cercetării”, a mai adăufat rectorul UMF ”Carol Davila”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

Conf. Dr. Horea Bumbea: În București avem 18 specialități deficitare

Carmen Munteanu
-
0
Conf. Dr. Horea Bumbea: În București avem 18 specialități deficitare

Conf. Dr. Horea Bumbea, vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București și coordonator personal Departamentul Economico-Social și Asigurări Sociale de Sănătate din cadrul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) a declarat că la nivelul Capitalei sunt 18 specialități deficitare, nevoia de resursă umană fiind imperioasă.

”Am constat că există anumite specialități deficitare. În București avem în continuare 18 specialități deficitare. Acest lucru spune deja multe. Avem încă nevoie de resurse umană de înaltă specialitate și de aceea trebuie să găsim rezursele prin care să reușim să eliminăm aceste deficite”, a declarat conf. dr. Horea Bumbea.

De asemenea, conf. Bumbea a făcut referire și la consolidarea imaginii medicului și la obținerea statutului pe care acesta îl merită.

”Cred că trebuie să milităm pentru a crea o imagine și a susține o imagine a medicilor care să ajute și pe colegii noștri care vor să se întoarcă în țară să activeze în sistemul medical românesc, pentru că un medic în România trebuie să se simtă, în primul rând, dorit pentru a se întoarce. Cred că este benefic să avem alături colegi care au activat în străinătate, au căpătat anumite competențe în diferite locuri din lume în care medicina este poate la alt nivel. Este foarte important ca să obținem acest statut al medicului în România pe o poziție pe care o merită”, a  mai declarat conf. dr. Bumbea.

Susținerea generației tinere de medici a fost un alt aspect dezbătut de conf. dr. Horea Bumbea.

”Trebuie să avem speranță în generația tânără, trebuie să îi încurajăm, să îmbunătățim anumite aspecte în ceea ce privește modul în care medicii rezidenți sunt în prezent organizați și modul în care sunt instruiți astfel încât ei să simtă că trebuie să intre în sistemul medical românesc. Este nevoie de ei”, a mai spus conf. dr. Horea Bumbea.

Declarațiile au fost făcute în cadrul webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!”, eveniment organizat în premieră de Colegiul Medicilor din Municipiul București.

Manifestare și-a dorit să evidențieze rolul medicului în sistemul de sănătate și faptul că medicul este o resursă cheie în sistemul sanitar, dar și faptul că, în prezent, medicina românească se confruntă cu un deficit important de medici.

Totodată, evenimentul a adus în atenție încă o dată presiunea mare care este pusă, în general, pe medici, dar mai ales astăzi, la un an de pandemie COVID-19, când cel puțin anumite specialități medicale au fost suprasolicitate în acest context epidemiologic și mulți medici au ajuns la epuizare. Cu toate acestea, nu au dat înapoi și au rămas prezenți pe frontul acesta al luptei cu virusul SARS-CoV-2, în prima linie.

Producția video& Managementul logistic al webinarului ”Medicul, resursa cheie în sănătate! Unde suntem? Ce deficit de personal avem? Limite de competențe. Medicina românească la 1 an de pandemie!” a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

1...1.3011.3021.303...3.315Pagina 1.302 din 3.315