Utilizarea nejustificată a antibioticelor pentru COVID-19 și creșterea spitalizărilor adâncesc provocarea rezistenței antimicrobiene (AMR), iar estimările arată că până în 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, la nivel global, potrivit Coaliției AMR 2050, campanie inițiată de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei, având ca obiectiv conștientizarea și informarea publicului larg și medicilor cu privire la rezistența antimicrobiană (AMR).

Cunoscută ca o problemă reală cu care se confruntă întreaga lume și specific România, rezistența la antibiotice este de așteptat să crească în această perioadă, pe fondul automedicației pentru COVID-19 și a administrării antibioticelor chiar și în cazurile ușoare ale acestei boli, atrag atenția reprezentanții campaniei Coaliția AMR 2050.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , pandemia actuală de COVID-19 aduce amenințări care ar putea afecta lupta împotriva rezistenței antimicrobiene. Mulți pacienti care sunt asimptomatici sau prezintă o formă ușoară a bolii (fără pneumonie) sau o formă moderată cu pneumonie își autoadministrează sau li se recomandă în mod nejustificat antibiotice.

„Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19 dacă nu există suspiciune de suprainfecție bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenței antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat doctor Daciana Toma, medic de familie și reprezentant al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

O analiză a studiilor publicate pe pacienții spitalizați cu COVID-19 și citată de OMS a identificat că, în timp ce 72% (1450/2010) dintre pacienți au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat co-infecții bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat în unitățile de terapie intensivă din 88 de țări a arătat că, deși doar 54% dintre pacienți au fost suspectați sau s-a dovedit că au o infecție bacteriană, 70% dintre aceștia au primit cel puțin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic, se arată în acelaşi comunicat.

„Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariției infecțiilor asociate asistenței medicale prin dezvoltarea și transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creșterea utilizării antibioticelor”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie.

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, în curând, nu vom mai avea cu ce să tratăm infecțiile. Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România, după cum atenţionează reprezentanţii Coaliției AMR 2050.

„Conștientizarea populației referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecțiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situație trebuie corectată”, a declarat Dr. Dina Mergeani, Președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele OMS, se arată în acelaşi comunicat.

Românii folosesc antibiotic și pentru o simplă răceală

Potrivit aceleiaşi surse, datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă că românii, într-o proporție foarte mare, folosesc în continuare antibiotice într-un mod incorect, pentru simple răceli sau durere în gât. Dacă la nivel european, 2 din 10 europeni utilizează antibiotic în răceală și gripă, în țara noastră, 3 din 10 români recurg la antibioterapie.

Cazurile indicate de europeni pentru consum de antibiotic sunt:

• bronșite (16%),
• dureri în gât (14%),
• răceală (12%).

Dintre românii care au utilizat antibiotic, 33% dintre aceștia au răspuns că au folosit antibiotic pentru ameliorarea durerilor în gât, iar 30% în tratamentul răcelilor comune. Dacă 93% dintre europeni consultă un medic înainte de a recurge la antibioterapie, numai 63% dintre români au mers la un consult medical înainte de a folosi antibiotic.

Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului. Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru cele care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecții urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.