Speranţa de viaţă a scăzut cu aproape un an în Italia, din cauza pandemiei COVID-19

Speranţa de viaţă a scăzut în Italia cu aproape un an, până la 82,3 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, a informat miercuri Institutul Naţional de Statistică (Istat), relatează AFP.

Italia a fost una dintre ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi prima afectată de primul val de COVID-19 în Europa. În această săptămână, în ţară a fost depăşit pragul de 100.000 de decese.

Estimările pentru 2020 „sugerează o oprire bruscă şi o inversare semnificativă a tendinţei pozitive observate în ultimii ani în ceea ce priveşte speranţa de viaţă”, potrivit Istat.

Regiunile din nordul ţării, cele mai afectate de virus, sunt şi cele în care speranţa de viaţă a scăzut cel mai mult: în Lombardia, centrul economic al ţării, a scăzut de la 83,7 ani la 81,2 ani.

Înainte de pandemie, speranţa de viaţă a crescut de la 81,7 ani în 2010, la 83,2 ani în 2019, plasând Italia pe primele locuri la nivel european.

Potrivit Istat, media în Uniunea Europeană în 2018 a fost de 81 de ani, cea mai recentă cifră disponibilă.

Portugalia: Utilizarea vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca, autorizată pentru persoanele peste 65 de ani

Vaccinul anti-COVID19 AstraZeneca a fost autorizat, miercuri, în Portugalia, pentru utilizare la persoanele cu vârste de peste 65 de ani, după ce noi studii au dezvăluit eficacitatea sa în prevenirea infectării cu SARS-CoV-2 şi scăderea numărului de internări în rândul persoanelor în vârstă, relatează Reuters.

În urma deciziei anunţate de Direcţia Generală de Sănătate (DGS), toate persoanele cu vârsta peste 18 ani pot de acum să fie vaccinate cu AstraZeneca, după ce autoritatea a aprobat vaccinul anti-COVID-19 pentru cei sub 65 de ani la sfârşitul lunii ianuarie.

Portugalia, o ţară cu puţin peste zece milioane de locuitori, s-a confruntat cu o situaţie îngrijorătoare provocată de pandemie în ianuarie, însă numărul infectărilor şi al deceselor zilnice a scăzut brusc de atunci.

Autorităţile portugheze au raportat 847 de noi infectări şi 30 de decese marţi, aducând numărul total de infectări la 811.306 şi la 16.595 de decese. Circa 748.000 de persoane au primit până acum o doză de vaccin anti-COVID19, dintre care 295.515 au primit şi a doua doză. Alte vaccinuri utilizate în Portugalia sunt cele de la Pfizer şi Moderna.

DGS a anunţat, miercuri, că persoanele cu sindrom Down, precum şi personalul din şcoli se află pe lista grupurilor prioritare pentru vaccinare, care a inclus până acum angajaţii sanitari din prima linie, pompieri, rezidenţi din căminele pentru bătrâni şi persoanele peste 80 de ani.

Studiu: Varianta de coronavirus din Marea Britanie prezintă o rată de mortalitate ”semnificativ mai mare”

Varianta britanică a coronavirusului prezintă o rată a mortalității „semnificativ mai mare” în comparaţie cu tulpinile anterioare, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal, informează Reuters.

În urma unui studiu care a comparat ratele de deces în rândul persoanelor din Marea Britanie infectate cu noua variantă SARS-CoV-2, cunoscută sub numele de B.1.1.7, cu cele ale celor infectate cu alte tulpini, oamenii de ştiinţă au constatat spus că noua variantă a prezentat o rată de mortalitate cu 30%-100% mai mare în comparaţie cu tulpinile anterioare.

Varianta B.1.1.7 a fost detectată pentru prima dată în Marea Britanie în septembrie 2020, iar de atunci a fost consemnată în peste 100 de ţări.

Această variantă are 23 de mutaţii în codul său genetic – un număr de modificări relativ mare -, iar unele dintre acestea au făcut-o mult mai capabilă să se răspândească.

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie susţin că B.1.1.7 este cu aproximativ 40%-70% mai contagioasă comparativ cu variantele de coronavirus dominante anterior.

În cadrul studiului efectuat în Marea Britanie, infecţia cu noua variantă a condus la 227 de decese într-un eşantion de 54.906 pacienţi diagnosticaţi cu boala COVID-19, comparativ cu 141 de decese într-un grup cu acelaşi număr de pacienţi infectaţi cu alte variante de coronavirus.

„Coroborat cu capacitatea sa de a se răspândi rapid, acest lucru face din B.1.1.7 o ameninţare care ar trebui luată în serios”, a declarat Robert Challen, cercetător la Universitatea Exeter, coautor al studiului.

Sesizare la DNA, după incendiul de la Institutul „Matei Balş”. Anunțul premierului

Guvernul va sesiza DNA în baza concluziilor formulate de către Corpul de control în urma verificărilor declanșate la Institutul „Matei Balş” după incendiul din luna ianuarie, a anunțat, miercuri, premierul Florin Cîțu.

Prim-ministrul Florin Cîţu a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că va exista o sesizare la DNA în baza concluziilor formulate de către Corpul de Control în legătură cu incendiul de la Institutul ‘Matei Balş’.

”Am aici o notă de informare privind verificările efectuate la Institutul Naţional de Boli Infecţioase. Sunt mai multe lucuri pe care le ştiaţi, unul dintre ele că a funcţionat fără autorizaţie de securitate la incendiu, erau câteva neconformităţi  – pereţii căilor de evacuare nu erau rezistenţi la foc, instalaţia de detectare, semnalizare și alarmă nu era cu acoperire totală. Interior – nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice şi/sau acustice. Sunt mai multe lucruri pe care colegii mei de la Corpul de Control le-au semnalat. O sesizare, da, se face către Direcţia Naţională Anticorupţie şi este vorba de: asigurarea serviciilor în domeniul intervenţiilor în situaţii de urgenţă cu o firmă ce nu era avizată de IGSU şi nu era organizată pentru a putea asigura cerinţele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi. Acesta este un punct important. Mai era: prezenţa în pavilioanele institutului a aparatelor electrice sau surselor de aprindere care nu intră în categoria aparaturii medicale. Sunt mai multe lucruri”, a arătat premierul, în declaraţia susţinută la finalul şedinţei de guvern.

Florin Cîţu a explicat că a aşteptat ca Ministerul Sănătăţii să vină cu propriile rapoarte.

”Încă nu a venit, de aceea am venit cu acest raport. Ştiu că există un interes foarte mare pentru a vedea ce s-a întâmplat acolo şi cum putem să corectăm şi să prevenim, mai ales, situaţii pe viitor. Sper să învăţăm din aceste greşeli şi să nu mai existe pe viitor aceste lucruri. Mă aştept, bineînţeles, şi la măsuri. Eu ştiu de la fostul ministru al Sănătăţii că există un plan de măsuri, l-am primit. Aşteptăm cu toţii să vedem cât dintre aceste măsuri au fost implementate”, a mai afirmat premirul.

 

O nouă tranșă de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca, de 103.200 doze, ajunge joi în România

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19 informează că o nouă tranșă de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca, de 103.200 doze, ajunge, joi, la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în București pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Centrul Național de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel național. Centrul Național de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea națională care are competență în domeniul medicamentului de uz uman, conform sursei citate.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite, după cum urmează:

  • Centrul Național de Stocare București: 27.600 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Brașov: 12.600 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 14.900 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanța: 11.500 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 9.700 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iași: 16.000 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 10.900 doze.

”La data de 8 martie, în urma recomandărilor Grupului Științific și Medical din cadrul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, a Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), s-a luat decizia renunțării la limita de vârstă pentru administrarea vaccinului produs de compania AstraZeneca”, precizează CNCAV.

Pe platforma electronică se pot realiza programări pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca, ca urmare a eliminării restricției de vârstă. Vaccinul se adresează persoanelor cu vârste de peste 18 de ani care, potrivit Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din Etapa a II-a, respectiv persoanele cu boli cronice și persoanele cu dizabilități, conform sursei citate.

Acord între CE și BioNTech-Pfizer pentru patru milioane de doze suplimentare de vaccinuri anti-COVID-19

Comisia Europeană a ajuns la un acord cu BioNTech-Pfizer pentru furnizarea a încă patru milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 în luna martie către ţările membre, pentru a combate propagarea noilor variante de coronavirus, mutaţii ale SARS-CoV-2, relatează AFP şi DPA.

Aceste doze vor fi disponibile „înainte de sfârşitul lunii” pe lângă livrările deja planificate şi distribuite proporţional cu populaţia statelor membre, se specifică într-un comunicat de presă.

„Aceasta va ajuta statele membre în eforturile lor de a limita propagarea noilor variante” de coronavirus şi va contribui la „restabilirea liberei circulaţii a mărfurilor şi persoanelor”, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Potrivit Comisiei Europene, vaccinul dezvoltat de BioNTech/Pfizer s-a dovedit „extrem de eficient” împotriva tuturor variantelor cunoscute în prezent ale coronavirusului.

„Regiuni precum Tirolul din Austria, Nisa și Mosela în Franța, Bolzano în Italia și unele părți din Bavaria și Saxonia în Germania, dar și în multe alte state membre au înregistrat un număr mare de infectări și spitalizări, care au crescând puternic în ultimele săptămâni, conducând statele membre să adopte măsuri stricte și, în anumite cazuri, chiar să impună noi controale la frontieră”, precizează sursa citată.

Creșterea livrărilor de doze de vaccinuri în luna martie este rezultatul extinderii capacităților de producție în Europa, care a fost finalizată până la jumătatea lunii februarie, mai afirmă Comisia.

Ministerul Sănătății, despre eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca la persoanele peste 55 de ani

Vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca este eficace și pentru persoanele peste 55 de ani, informează Ministerul Sănătății.

”Studiile suplimentare derulate care au inclus persoane cu vârsta peste 55 de ani au demonstrat că vaccinul AstraZeneca oferă siguranță și eficacitate și pentru această grupă de vârstă”, precizează Ministerul Sănătății pe pagina de socializare.

De asemenea, experiența practică a țărilor care nu au avut restricții de vârstă (ex. Marea Britanie) arată faptul că vaccinul AstraZeneca se poate administra la adulții peste 18 ani, fără o restricționare superioară a vârstei, potrivit sursei citate .

În plus, atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Agenția Europeană a Medicamentului recomandă utilizarea vaccinului pentru toate grupele de vârstă peste 18 ani, mai precizează Ministerul Sănătății.

”Astfel, România a luat decizia de eliminare a restricțiilor de vârstă pe baza datelor științifice suplimentare care demonstrează că acest vaccin se poate administra în siguranță și oferă protecție și persoanelor cu vârsta peste 55 de ani”, conform sursei citate.

Începe etapa a III-a de vaccinare anti-COVID în municipiile cu incidență peste 4,5 la 1.000 de locuitori

Cea de-a treia etapă de vaccinare anti-COVID-19 începe miercuri pentru persoanele din localitățile/ municipiile cu rată de incidență cumulată de peste 4,5 la 1.000 de locuitori.

Măsura a fost luată în vederea accelerării campaniei de vaccinare și limitării efectelor pandemiei.

Potrivit CNCAV, pe lângă cele 21 de fluxuri deja existente pentru administrarea vaccinului produs de compania AstraZeneca, se vor deschide alte 38 fluxuri noi de vaccinare pentru acest tip de vaccin, în următoarele municipii și localități: municipiul Alba Iulia (2) – județul Alba, municipiul Brașov (6) și localitatea Sâmpetru (1) – județul Brașov, municipiul Cluj-Napoca (13) – județul Cluj , municipiul Petroșani (2) – județul Hunedoara, municipiul Zalău (2) – județul Sălaj și municipiul Timișoara (14) – județul Timiș. În municipiul Giurgiu – județul Giurgiu și municipiul Baia Mare – județul Maramureș vaccinarea persoanelor se va realiza prin intermediul fluxurilor deja existente, în limita locurilor disponibile.

Astfel, începând de miercuri, 3.540 de persoane se pot programa în aceste cabinete, pentru o perioadă de 10 zile (15 martie – 24 martie), iar vaccinarea propriu-zisă se va realiza începând cu data de 15 martie.

Ulterior, programarea beneficiarilor se va efectua din listele de așteptare, cu respectarea criteriilor de prioritizare, conform prevederilor HG nr.12 din 20 ianuarie 2021 pentru modificarea și completarea HG 1.031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România.

Reamintim faptul că listele de așteptare vor deveni operaționale la data de 15 martie a.c.

Capacitatea de vaccinare a fiecărui cabinet este de 60 de persoane pe zi. Modalitățile de programare la vaccinare sunt cele deja cunoscute, respectiv individual, prin aparținători sau prin direcțiile de asistență socială de la nivelul primăriilor, prin intermediul platformei informatice, a medicului de familie/ curant, cât și prin call center sau la numărul unic 021.414.44.25.

CNSU a aprobat propunerea privind prelungirea stării de alertă în România

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat miercuri o nouă hotărâre prin care se propune prelungirea stării de alertă pe teritoriul României cu încă 30 de zile, începând din 14 martie.

Prin această hotărâre, ca element de noutate, CNSU propune modificarea intervalului orar în care este restricționată deplasarea în afara locuinței. Mai exact, interdicția este valabilă în intervalul orar 22.00-05.00 și nu 23.00-05.00, cum era până în prezent.

Totodată, se propune limitarea gradului de ocupare a spațiilor de cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 70% din capacitatea maximă a acestora, pentru spațiile de cazare dispuse în următoarele localități/zone în care se practică schiul sau alte sporturi de iarnă: Azuga, Bușteni și Sinaia din județul Prahova; Băile Tușnad, Borsec, Băile Homorod, Harghita-Băi din județul Harghita; Borșa și Cavnic din județul Maramureș; Poiana Brașov, Predeal și Bran din județul Brașov; Sovata din județul Mureș; Vatra Dornei din județul Suceava; Voineasa din județul Vâlcea; Zona Borlova-Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni din județul CarașSeverin; Arieșeni din județul Alba; Durău din județul Neamț; Novaci-Rânca din județul Gorj; Păltiniș din județul Sibiu;Stâna de Vale din județul Bihor și Straja din județul Hunedoara, potrivit CNSU.

4.564 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

Numărul persoanelor nou infectate cu noul coronavirus, în ultimele 24 de ore, este de 4.564, informează CNCAV. Potrivit bilanțului, în același interval au fost înregistrate și 100 de decese asociate COVID-19. Iar în unitățile de terapie intensivă sunt internați 1.140 pacienți în stare gravă.

Până pe 10 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 840.116 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 770.854 de pacienți au fost declarați vindecați.

Tot până miercuri, 21.156 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 09.03.2021 (10:00) – 10.03.2021 (10:00) au fost raportate 100 de decese (52 bărbați și 48 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 35 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 32 decese la categoria de peste 80 de ani.

94 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.190. Dintre acestea, 1.140 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.230.400 de teste RT-PCR și 381.002 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.627 de teste RT-PCR (17.120 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.507 la cerere) și 10.423 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 23 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 10 martie a.c.

Pe teritoriul României, 49.076 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.893 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.142 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 137 de persoane.