CNCAV, despre situația centrelor de imunizare anti-COVID-19 și a fluxurilor de vaccinare

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV)  informează că, potrivit datelor puse la dispoziţie de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, în Capitală există la acest moment 59 de centre operaţionalizate, cu 116 fluxuri de vaccinare. Din totalul acestora, 86 de fluxuri sunt destinate pentru administrarea vaccinurilor produse de companiile BioNTech/Pfizer şi Moderna, iar 30 de fluxuri sunt destinate pentru vaccinul anti-COVID-19 produs de compania Oxford/AstraZeneca.

Din cele 86 de fluxuri, 26 sunt organizate în centre care aparţin Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

„Precizăm că 29 de fluxuri din cele 60 active pentru vaccinarea populaţiei sunt blocate temporar la programare, până la 15 martie a.c., dată la care se va finaliza administrarea rapelului persoanelor vaccinate cu prima doză. Blocarea temporară a fluxurilor a fost impusă ulterior începerii procesului de vaccinare cu echipe mobile, având în vedere că acestea sunt dislocate din rândul personalului vaccinator al centrelor respective. Facem menţiunea că blocarea temporară a fluxurilor nu a îngrădit în niciun fel programarea la vaccinare, întrucât nivelul de ocupare a locurilor în aceste centre era maximal”, a subliniat CNCAV.

De asemenea, din cele 30 de fluxuri alocate imunizării persoanelor cu vaccinul de la compania AstraZeneca, 20 sunt active pentru populaţie, iar zece pentru personalul din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

„Menţionăm, totodată, că pentru centrele de vaccinare din Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională existente la nivel naţional, a fost limitată alocarea dozelor de vaccin, la aproximativ 1000 doze/zi, de la momentul diminuării cantităţilor de doze livrate României de companiile producătoare, pentru asigurarea imunizării categoriilor vulnerabile prioritizate în procesul de vaccinare, conform Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19”, a precizat sursa citată.

CNCAV aminteşte că, pentru creşterea ritmului de vaccinare, începând de miercuri în Bucureşti au fost deschise pentru programare cinci fluxuri pentru imunizarea cu vaccinul anti-COVID-19 de la Moderna. Programarea se adresează persoanelor vulnerabile care, potrivit Strategiei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din Etapa a II-a, respectiv persoane cu vârsta peste 65 de ani, persoanele aflate în evidenţe cu boli cronice, cu vârsta minimă de 18 ani, persoane încadrate într-un grad de handicap, însoţitorii acestora şi persoanele care locuiesc la acelaşi domiciliu cu acestea.

„Analiza efectuată la nivelul municipiului Bucureşti este extinsă la nivel naţional şi poate fi prezentată oficial în cel mai scurt timp pentru eliminarea oricăror suspiciuni de încălcare a principiilor de etică şi de echitate socială. Susţinerea principiului transparenţei şi comunicarea optimă a datelor şi informaţiilor de interes au reprezentat şi reprezintă obiective prioritare pentru CNCAV, iar propagarea în spaţiul public a unor aspecte care pot afecta credibilitatea modului în care se derulează campania de vaccinare sunt de natură a induce confuzie în rândul populaţiei generale asupra desfăşurării procesului de vaccinare în România”, a transmis CNCAV.

Ministerul Educaţiei: 545 de angajaţi din învăţământ au fost confirmaţi cu COVID-19, în perioada 1-10 martie

Ministerul Educaţiei a anunţat, miercuri, că, în perioada 1-10 martie, au fost confirmaţi cu COVID-19 un număr de 376 de elevi şi preşcolari, dar şi 545 de angajaţi din învăţământ. Totodată, 209 clase/grupe au activitatea suspendată.

Potrivit situaţiei transmise de Ministerul Educaţiei, situaţia epidemiologică din unităţile de învăţământ preuniversitar arată că, până în 10 martie, sunt 2.038 de preşcolari/elevi confirmaţi cu COVID-19, 1.852 de membri ai personalului. Totodată, 1.899 de clase sau grupe au sau au avut activitatea suspendată.

Totodată, numărul total al angajaţilor din sistemul de educaţie vaccinaţi anti-COVID-19 până în 10 martie, ora 19.00, este de 123.059 (peste 35%), conform sursei citate.

Numărul angajaţilor din învăţământ vaccinaţi în perioada 24 februarie – 10 martie, ora 19.00, în centre dedicate personalului din învăţământ, este de 63.769, faţă de programarea iniţială de 60.000 de persoane, mai precizează Ministerul Educației.

Ministrul Sănătății, despre vaccinarea anti-COVID-19 a membrilor de familie în centrele MApN

În centrele proprii ale Ministerului Apărării Naţionale, membrii familiilor personalului pot fi vaccinaţi anti-COVID-19 doar dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin strategie, precizează Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Într-o postare pe o rețea de socializare, ministrul Sănătăţii nuanţează informaţiile apărute în presă, conform cărora „…rudele militarilor şi angajaţilor din sistem s-au vaccinat separat pentru că Guvernul a dat o hotărâre în ianuarie, semnată de premier şi de ministrul Voiculescu”.

Totodată, Voiculescu citează textul Hotărârii de Guvern nr. 12 din 20 ianuarie, conform căreia: „Ministerul Apărării Naţionale asigură prin centrele de vaccinare proprii, potrivit criteriilor de eligibilitate stabilite prin strategie, vaccinarea personalului propriu şi a membrilor familiilor acestora”.

„‘Potrivit criteriilor de eligibilitate stabilite prin Strategie. Cu alte cuvinte: nimeni nu ar fi trebuit să fie vaccinat în afara etapei definite de HG. Cum etapa a III-a nu a început încă, niciun membru al familiei vreunui membru a ceea ce se numeşte personal esenţial nu ar fi trebuit să fie vaccinat, altfel decât dacă este peste 65 ani, cu boli cronice sau… tot esenţial. Deci nu, nici Voiculescu, nici Cîţu nu au semnat vreodată pentru prioritizarea la vaccinare a vreunei familii al vreunui angajat al statului”, a precizat ministrul.

Vlad Voiculescu a menţionat că aceeaşi HG prevedea ca 75% dintre cei vaccinaţi anti-COVID-19 să fie persoane vulnerabile.

„Tot în acel HG am insistat şi premierul a acceptat ca 75% dintre cei vaccinaţi să fie persoane vulnerabile (peste 65 de ani şi persoane cu comorbidităţi), iar restul – toţi restul – să nu fie peste 25%”, se mai arată în postare.

Aproximativ 33.000 de cadre militare, personal al Ministerului Apărării Naţionale (MApN), veterani şi membri ai familiilor acestora ce au peste 65 de ani sau comorbidităţi (incluşi în categoria a II-a a procesului de imunizare) au fost vaccinaţi anti-COVID-19, arată un comunicat al MApN.

„Până în prezent, au fost vaccinate aproximativ 19.000 cadre militare şi personal civil în activitate în cadrul ministerului. Diferenţa până la 33.000 de persoane, câte au fost imunizate în total, până în prezent, în centrele MApN este reprezentată de veterani de război, pensionari militari şi membri de familie eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi)”, mai arată sursa citată.

Câte cadre militare și personal civil din Ministerul Apărării Naţionale s-au vaccinat anti-COVID-19

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) informează că aproximativ 33.000 de cadre militare, personal al ministerului, veterani şi membri ai familiilor acestora ce au peste 65 de ani sau comorbidităţi (incluşi în categoria a II-a a procesului de imunizare) au fost vaccinaţi anti-COVID, arată un comunicat al MApN.

„Până în prezent, au fost vaccinate aproximativ 19.000 cadre militare şi personal civil în activitate în cadrul ministerului. Diferenţa până la 33.000 de persoane, câte au fost imunizate în total, până în prezent, în centrele MApN, este reprezentată de veterani de război, pensionari militari şi membri de familie eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi)”, mai arată sursa citată.

Potrivit MApN, din categoria personalului în activitate, au fost vaccinate 5.315 cadre medicale şi personal auxiliar. Facem precizarea că în centrele militare de vaccinare deschise pentru prima etapă s-a vaccinat şi personal medical din afara ministerului. De asemenea, au fost vaccinaţi 1.557 elevi şi studenţi şi 1.835 profesori şi personal angajat în instituţiile de învăţământ.

Până la acest moment, au fost imunizaţi aproximativ 5.000 de veterani de război şi pensionari militari eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi), aproximativ 4.500 membri de familie eligibili pentru etapa a II-a (în principal membri de familie ai pensionarilor militari).

De asemenea, ministerul precizează că până la această dată a fost vaccinat tot personalul militar participant la misiuni externe şi militari aflaţi în pregătire pentru misiuni în afara teritoriului naţional, precum şi toţi militarii care participă la misiuni specifice pe teritoriul naţional, poligoane, pază şi protecţie obiective militare, misiuni de transport al personalului unităţilor sanitare militare, militari din serviciul de luptă permanent etc.

Mai mult, arată sursa citată, înfiinţarea centrelor de vaccinare de către MApN a avut ca scop reducerea presiunii pe centrele de vaccinare coordonate de Ministerul Sănătăţii, prin extinderea capabilităţilor de administrare a vaccinului la nivel naţional, aceste centre fiind destinate nu doar personalului MApN, ci şi a celui din alte instituţii ale sistemului naţional de apărare şi, în anumite situaţii, chiar pentru persoane civile, în conformitate cu procedurile derulate prin platforma unică de programare.

În plus, MApN anunţă că va contribui şi la asigurarea echipelor mobile de vaccinare, la solicitarea autorităţilor locale, cu precădere în zonele izolate şi greu accesibile.

Totodată, afirmă reprezentanţii ministerului, înscrierea personalului MApN pentru vaccinare se realizează, în concordanţă cu prevederile Strategiei naţionale de vaccinare, în Platforma naţională de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19 de structurile în care acesta activează, prin operatori speciali desemnaţi.

În ceea ce priveşte imunizarea în centrele de vaccinare organizate de MApN a membrilor de familie ai personalului menţionat mai sus (soţ sau soţie, copii, precum şi persoane aflate în întreţinere legală), care şi-au exprimat voluntar dorinţa de a se vaccina, aceasta este posibilă doar în cazul îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate stabilite prin Strategia naţională de vaccinare pentru fiecare etapă.

„Ministerul Apărării Naţionale a depus toate eforturile şi a luat toate măsurile pentru respectarea strictă a priorităţilor şi criteriilor de eligibilitate la vaccinare. În situaţiile punctuale unde se va constata că aceste reguli nu au fost respectate, vor fi luate de urgenţă măsurile legale, asemenea situaţii nefiind tolerate de conducerea MApN”, arată comunicatul.

Potrivit ministerului, în contextul în care aproape două milioane de români au fost vaccinaţi anti-COVID-19, „vaccinarea a mai puţin de 20.000 de cadre militare şi personal civil în activitate din MApN nu poate fi considerată un privilegiu, ci o stare de normalitate, într-un efort inter-instituţional de extremă importanţă pentru succesul campaniei naţionale de vaccinare din România”.

MApN anunţă că a solicitat Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 publicarea constantă a datelor privind activitatea centrelor de vaccinare coordonate de MApN.

Comunicatul este transmis ca răspuns la „o serie de declaraţii publice care acreditează ideea lipsită de fundament că Ministerul Apărării Naţionale nu ar respecta regulile şi priorităţile stabilite în cadrul campaniei naţionale de vaccinare”.

„Subliniem faptul că unele exprimări din spaţiul public induc ideea falsă că centrele de vaccinare organizate de MApN ar fi destinate doar pentru personalul militar fiind, chipurile, menite să acorde un tratament privilegiat acestuia, pe baza unor practici şi proceduri netransparente, în detrimentul populaţiei civile”, arată reprezentanţii ministerului.

Raportul Corpului de Control al premierului după incendiul de la Institutul „Matei Balș”

Corpul de Control al Prim-ministrului a prezentat, miercuri, premierului Florin Cîțu, rezultatul verificărilor cu privire la circumstanțele în care a avut loc incendiul din data de 29 ianuarie 2021 la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în urma căruia mai multe persoane și-au pierdut viața. Echipa de control a depistat mai multe nereguli care au favorizat producerea și propagarea incendiului. Corpul de Control a formulat o sesizare penală la Direcția Națională Anticorupție, după ce a descoperit că serviciile în domeniul intervențiilor în situații de urgență erau asigurate de o firmă ce nu era avizată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

„Potrivit verificărilor preliminare, echipa de control a identificat mai mulți factori al căror cumul a favorizat producerea și propagarea incendiului:

1. Infrastructura veche (pavilionul nr. 5 a fost construit în anul 1953), deși avea aviz de securitate la incendiu nr.16/20/SU-B-IF-A din 27.03.2020, a funcționat fără autorizație de securitate la incendiu.

Neconformități:

  • pereții căilor de evacuare (în fapt, pereții dintre saloane și culoarul de acces) nu erau rezistenți la foc, fiind realizați dintr-un parapet de zidărie cu înălțime de 1,2 m și sticlă. Atât prin raportul de expertiză tehnică, cât și prin avizul de securitate la incendiu, s-a propus înlocuirea sticlei cu elemente de zidărie. Acest aspect ar fi putut împiedica propagarea rapidă a focului și fumului din salonul incendiat la saloanele învecinate.
  • instalația de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu nu era cu acoperire totală, fiind supravegheate doar culoarele, birourile, camerele medicilor și asistentelor.
    în interior nu sunt prevăzute dispozitive de alarmare optice și/sau acustice.
  • lucrările de conformare a construcției la cerința securitate la incendiu nu au demarat, fapt pentru care, la momentul producerii incendiului, la nivelul pavilionului se regăseau cele două neconformități enumerate mai sus, a căror rezolvare ar fi putut reduce semnificativ consecințele.
  • exploatarea necorespunzătoare a clădirii (improvizații sau supraîncărcări ale instalației electrice, utilizarea necorespunzătoare a buteliilor cu gaze, mentenanța necorespunzătoare a instalațiilor de detectare, semnalizare, alarmare și stingere a incendiilor, blocarea căilor de evacuare sau reducerea gabaritului acestora, lipsa sau mentenanța necorespunzătoare a stingătoarelor de incendiu etc.) poate conduce la izbucnirea unor incendii și la imposibilitatea asigurării unei prime intervenții optime, aspecte care pot conduce la un număr mare de victime din rândul utilizatorilor.

2. Instalația electrică proiectată și executată la nivelul anilor 2000-2001, subdimensionată pentru necesitățile actuale ale spitalului, respectiv suprasolicitarea acesteia prin încărcarea cu consumatori de ultimă generație (aparatură medicală, paturi electrice etc). Singurele lucrări de înlocuire a instalațiilor electrice au fost realizate în anul 2017 când au fost schimbate șapte tablouri electrice la etajul 3 și mansarda din Pavilionul V.

3. Consum foarte mare de oxigen medical, în tratarea acestor forme de infecții cu Sars-Cov2. (majoritatea pacienților primeau O2, atât prin narine, cât și prin mască, conectate la instalația de oxigen din perete) a alimentat producerea incendiului și explozie. Aceste aspecte sunt de competența, în special, a experților și a organelor de urmărire penală.

  • este strict interzisă manipularea/utilizarea acestor dispozitive de către pacienți, aceasta fiind realizată numai de personalul medical, aspect care ține cu precădere de ancheta penală.
  • la momentul izbucnirii incendiului, în cadrul Pavilionului nr. V, erau în folosință 86 de prize de oxigen suplimentare față de rețeaua inițială de oxigen, la care se adăugau tuburi de oxigen medical destinate strict transportului pacienților și nu utilizării ca sursă suplimentară de oxigen pentru pacienți, acest aspect fiind de asemenea de resortul anchetei penale

4. Supraveghere deficitară a bolnavilor din partea personalului medical aflat în serviciu, cu precădere în intervalul orar 01.00-05.00 dimineața.

Întrucât în paralel la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalului București este înregistrat un dosar penal având ca obiect uciderea din culpă, ca urmare a incendiului produs din care au rezultat pierderi de vieți omenești, iar din analiza tuturor notelor de relații rezultă date și informații ce pot fi utile instrumentării cauzei, precum și anumite neconcordanțe cu privire la prezența asistentelor/infirmierelor în saloanele de la parterul pavilionului nr. 5, raportul de control al CCPM, însoțit de documentele la care face referire, va fi transmis acestei unități de parchet pentru a fi valorificat în cadrul dosarului penal.

5. Lipsa senzorilor de fum și detecție a oxigenului în cadrul saloanelor și holurilor clădirilor respective

6. Lipsa supravegherii video la nivelul holurilor pavilionului 5, aspect ce ar fi favorizat observarea din timp a incendiului, reprezentând totodată un martor obiectiv al desfășurării întregii activități medicale/nemedicale din clădire.

7. Reacție întârziată și deficitară din partea pompierului de serviciu din noaptea respectivă.

8. Asigurarea serviciilor în domeniul intervențiilor în situații de urgență cu o firmă ce nu era avizată de IGSU și nu era organizată pentru a putea asigura cerințele obligatorii într-o unitate spitalicească cu un număr de 640 de paturi. (respectiv asigurarea unui șef serviciu, compartiment pentru prevenire, două sau mai multe grupe de intervenție care încadrează autospecialele de stingere cu apă și spumă și, după caz, una sau mai multe echipe specializate, atelier de reparații și dispecerat).

Cu privire la acest aspect, Corpul de control al prim-ministrului a formulat o sesizare penală la PÎCCJ – Direcția Națională Anticorupție.

9. Prezența în pavilioanele Institutului (atât pe holuri, birouri, bloc alimentar, saloane) a aparatelor electrice sau surse de aprindere și care nu intră în categoria aparaturii medicale, respectiv: cuptor cu microunde, lămpi de iluminat, prize electrice, panou electric aferent paturilor, televizor, frigidere, brichete etc”, arată documentul prezentat de Corpul de Control premierului Florin Cîțu.

Premieră națională: O femeie infectată cu SARS-CoV-2 a născut cvadrupleți sănătoși, la Iași

Medicii de la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Elena Doamna” din Iaşi au anunţat, miercuri, că a fost înregistrat primul caz de cvadrupleţi născuţi de o mamă cu COVID-19, fiind o premieră la nivel naţional.

Este vorba de o femeie în vârstă de 37 de ani, din Suceava, gravidă în 34 de săptămâni, cu sarcină cvadruplă, care a născut pe 9 martie.

Managerul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Elena Doamna”, dr. Gabriel Martinescu, a declarat că pacienta prezenta infecţie cu SARS CoV-2, cu trombocitopenie, cât şi defect septal atrial operat în antecedente. Echipa de medici obstetricieni, anestezişti şi neonatologi au extras prin operaţie cezariană patru copii de sex masculin cu greutate cuprinsă între 1.400 şi 1.800 de grame, care s-au adaptat bine la viaţa extrauterină.

Pacienta a evoluat bine din punct de vedere medical, starea femeii, în acest moment, fiind stabilă.

„Este un caz mai deosebit din punct de vedere al diagnosticului de SARS-CoV-2 pozitiv. Vorbim, practic, de o premieră. În momentul de faţă avem rezultatul analizelor copiilor. Din fericire, acesta nu este pozitiv. Urmărim în continuare evoluţia atât a mamei cât şi a copiilor”, a precizat dr. Gabriel Martinescu.

Medicul Răzvan Socolov a declarat că nou-născuţii au un scor APGAR care variază între 7 şi 9 şi au o evoluţie bună. Fiind prematuri, bebeluşii sunt internaţi la Clinica de Neonatologie a Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă”.

Managerul Spitalului „Elena Doamna”, unitate suport COVID-19, a spus că în cursul anului 2020 au născut 167 de femei din judeţele Moldovei care au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus.

SUA: Antibioticele, suprautilizate la pacienţii internaţi cu COVID-19, conform unui studiu

Majoritatea pacienţilor cu COVID-19 care au fost internaţi în spitalele din Statele Unite în primele luni după izbucnirea pandemiei de coronavirus au primit antibiotice chiar înainte ca o infecţie bacteriană să fie confirmată, potrivit unui studiu publicat, miercuri, relatează Reuters.

Studiul realizat de Pew Charitable Trusts sugerează că astfel de medicamente au fost supra-prescrise între februarie şi iulie 2020, medicii încercând să trateze pacienţii cu COVID-19 în condiţiile în care opţiunile de tratament erau rare.

Antibioticele nu luptă împotriva virusurilor, însă sunt prescrise pentru tratamentul infecţiilor bacteriene secundare.

„În cele din urmă, ceea ce ne preocupă cu adevărat este ceea ce ar putea însemna aceste date în legătură cu lupta pe termen lung împotriva rezistenţei la antibiotice”, a declarat David Hyun, director de proiect al Pew Charitable Trusts.

Raportul, care a inclus date de la 5.838 de internări în spitale, evidenţiază riscul de a prescrie antibiotice fără a fi necesar, ceea ce ar putea accelera apariţia „superbacteriilor” rezistente la aceste medicamente.

Conform studiului, 52% din internări au condus la prescrierea a cel puţin unui antibiotic. În schimb, 20% dintre pacienţii internaţi cu COVID-19 au fost diagnosticaţi cu pneumonie bacteriană, iar 9% au fost diagnosticaţi cu infecţii ale tractului urinar.

În 96% din cazuri, pacientul a primit prima doză de antibiotic în 48 de ore de la internarea în spital.

Datele au arătat că majoritatea pacienţilor cărora li s-au administrat antibiotice imediat după internare nu au primit doze suplimentare după 48 de ore, sugerând unele progrese în eforturile de limitare a suprautilizării antibioticelor.

Aproape 1.300.000 de persoane, vaccinate anti-COVID-19, în România, de la debutul campaniei de imunizare

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 51.402 doze de vaccin, dintre care 40.146 – Pfizer, 4.006 – Moderna şi 7.250 – AstraZeneca, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 42.359 persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 9.043 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.969.846 de doze unui număr de 1.297.160 persoane, dintre care 624.474 cu o doză, iar 672.686 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 140 reacţii adverse, dintre care nouă de tip local şi 131 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 6.420de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 18 reacţii adverse sunt în curs de investigare

Speranţa de viaţă a scăzut cu aproape un an în Italia, din cauza pandemiei COVID-19

Speranţa de viaţă a scăzut în Italia cu aproape un an, până la 82,3 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, a informat miercuri Institutul Naţional de Statistică (Istat), relatează AFP.

Italia a fost una dintre ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi prima afectată de primul val de COVID-19 în Europa. În această săptămână, în ţară a fost depăşit pragul de 100.000 de decese.

Estimările pentru 2020 „sugerează o oprire bruscă şi o inversare semnificativă a tendinţei pozitive observate în ultimii ani în ceea ce priveşte speranţa de viaţă”, potrivit Istat.

Regiunile din nordul ţării, cele mai afectate de virus, sunt şi cele în care speranţa de viaţă a scăzut cel mai mult: în Lombardia, centrul economic al ţării, a scăzut de la 83,7 ani la 81,2 ani.

Înainte de pandemie, speranţa de viaţă a crescut de la 81,7 ani în 2010, la 83,2 ani în 2019, plasând Italia pe primele locuri la nivel european.

Potrivit Istat, media în Uniunea Europeană în 2018 a fost de 81 de ani, cea mai recentă cifră disponibilă.

Portugalia: Utilizarea vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca, autorizată pentru persoanele peste 65 de ani

Vaccinul anti-COVID19 AstraZeneca a fost autorizat, miercuri, în Portugalia, pentru utilizare la persoanele cu vârste de peste 65 de ani, după ce noi studii au dezvăluit eficacitatea sa în prevenirea infectării cu SARS-CoV-2 şi scăderea numărului de internări în rândul persoanelor în vârstă, relatează Reuters.

În urma deciziei anunţate de Direcţia Generală de Sănătate (DGS), toate persoanele cu vârsta peste 18 ani pot de acum să fie vaccinate cu AstraZeneca, după ce autoritatea a aprobat vaccinul anti-COVID-19 pentru cei sub 65 de ani la sfârşitul lunii ianuarie.

Portugalia, o ţară cu puţin peste zece milioane de locuitori, s-a confruntat cu o situaţie îngrijorătoare provocată de pandemie în ianuarie, însă numărul infectărilor şi al deceselor zilnice a scăzut brusc de atunci.

Autorităţile portugheze au raportat 847 de noi infectări şi 30 de decese marţi, aducând numărul total de infectări la 811.306 şi la 16.595 de decese. Circa 748.000 de persoane au primit până acum o doză de vaccin anti-COVID19, dintre care 295.515 au primit şi a doua doză. Alte vaccinuri utilizate în Portugalia sunt cele de la Pfizer şi Moderna.

DGS a anunţat, miercuri, că persoanele cu sindrom Down, precum şi personalul din şcoli se află pe lista grupurilor prioritare pentru vaccinare, care a inclus până acum angajaţii sanitari din prima linie, pompieri, rezidenţi din căminele pentru bătrâni şi persoanele peste 80 de ani.