Cum funcționează cele patru seruri anti-COVID aprobate de UE

Un număr de patru seruri pentru imunizarea împotriva noului coronavirus au fost aprobate până în prezent de Uniunea Europeană (UE), vaccinurile fiind dezvoltate de companiile farmaceutice Pfizer/ BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson.

Vaccinurile Pfizer și Moderna au la bază ARN mesager, iar serurile de la AstraZeneca și Johnson&Johnson sunt dezvoltate pe baza unui vector viral nereplicativ.

Cea mai mare eficacitate o are vaccinul Pfizer, de 95%. O eficacitatea asemănătoare, de 94,1%, o are vaccinul produs de Moderna, potrivit informațiilor oficiale. În ceea ce privește eficacitatea vaccinurilor AstraZeneca și Johnson&Johnson, aceasta este de 60% respective 67%.

În cee ace privește protocolul de administrare, cu excepția vaccinului Johnson&Johnson, primele trei vaccinuri anti-COVID-19 aprobate în UE sunt adiministrate în două doze, la un interval diferit de timp.

Mai exact, rapelul pentru vaccinul Pfizer se face la o distanță de 21 de zile de la prima doză administrată, pentru vaccinul Moderna la un interval de timp de 28 de zile, iar pentru AstraZeneca la 56 de zile.

Și modalitatea de păstrare a vaccinurilor diferă. Astfel, serul Pfizer poate fi păstrat timp de șase luni la -80 de grade Celsius, Moderna la -20 de grade Celsius, iar AstraZeneca la 2-8 grade Celsius. Vaccinul Johnson&Johnson poate fi păstrat timp de 24 de luni la o temperatură de -20 de grade Celsius.

Pe termen scurt, stocarea la o temperatură cuprinsă între 2-8 grade Celsius, se poate face pentru cinci zile în cazul Pfizer, 30 de zile în cazul Moderna, șase și respective trei luni pentru AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Vaccinul Johnson&Johnson urmează să ajungă în curând și în România și este recomandat, potrivit prospectului, persoanelor cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Protecția începe la aproximativ 14 zile după vaccinare. Durata protecției oferite de vaccin nu se cunoaște, studiile în acest sens fiind în curs de desfășurare.

În ceea ce privește reacțiile adverse ale vaccinului Johnson&Johnson, cea mai frecventă reacție adversă locală raportată în cadrul studiilor a fost durerea la nivelul locului de injectare (48,6%). Cele mai frecvente reacții adverse sistemice au fost cefalee a(38,9%), oboseala (38,2%), mialgia (33,2%) și greața (14,2%). Pirexia, temperatura corpului egală sau mai mare de 38 de grade Celsius, a fost observată la 9% dintre participanți. Majoritatea reacțiilor adverse a apărut în decurs de 1–2 zile de la vaccinare, având intensitate ușoară până la moderată și durată scurtă (1–2 zile).