Gheorghiță: România a carantinat temporar, ca măsură de precauție, doze AstraZeneca, așteptând decizia EMA

La acest moment nu sunt indicii care să arate că există o legătură între apariţia unor „evenimente trombotice” şi administrarea vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca, afirmă președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), medicul militar Valeriu Gheorghiţă. Mai  mult, „nu s-au găsit probleme” la loturile de ser AstraZeneca, iar suspendarea inoculării unor loturi a fost făcută ca măsură de precauţie, de fiecare ţară, precizează medicul militar.

„Empatizez întru totul cu fiecare persoană care este îngrijorată, care este preocupată în acest moment de toate informaţiile care au apărut în spaţiul public. Din acest motiv, noi suntem în legătură permanentă cu Agenţia Naţională a Medicamentului care preia datele de la Agenţia Europeană a Medicamentului, Agenţie care a precizat cât se poate de clar chiar într-un comunicat remis în cursul zilei de ieri că la acest moment nu există indicii care să reflecte o relaţie de cauzalitate între vaccin/vaccinare şi apariţia acelor evenimente trombo-embolice fatale. Din acest punct de vedere, frecvenţa acestor evenimente este similară cu cea regăsită în rândul populaţiei generale nevaccinate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, vineri seară, la un post de televiziune.

Președintele CNCAV a precizat că au fost analizate cele două loturi de ser produs de AstraZeneca – cel din Austria şi cel din Italia, care s-a regăsit şi în România – iar analizele au arătat că nu sunt probleme din punctul de vedere al calităţii vaccinului. România a carantinat temporar doze „ca măsură de maximă precauţie” în aşteptarea deciziilor de la Ageţia Europeană a Medicamentului, a susţinut Valeriu Gheorghiță.

„Nu s-au găsit probleme. Practic, având aceste cazuri care au dezvoltat evenimente trombo-embolice într-o perioadă relativ scurtă de timp la vaccinare, de circa 10 zile, a fost ridicată această suspiciune de relaţie de cauzalitate cu vaccinarea, în absenţa altor dovezi, pentru că la acel moment nu au existat alte explicaţii care să justifice instalarea acelor evenimente, drept pentru care fiecare ţară a decis să ia o anumită atitudine faţă de acea situaţie cu care se confrunta. (…) Nu sunt indicii la acest moment că vaccinarea creşte riscul acestor evenimente trombotice, trombo-embolice, embolie pulmonară, atâta timp cât aceste evenimente sunt similare ca frecvenţă cu cele raportate în rândul populaţiei generale nevaccinate”, a mai declarat președintele CNCAV.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat, joi seară, că peste 77.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 din lotul AstraZeneca oprit de la utilizare în Italia au fost folosite deja în România, fiind rămase peste 4.200 de doze.

„Ca măsură de extremă precauţie s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la finalizarea evaluării Agenţiei Europene a Medicamentului”, a precizat CNCAV.

Vaccinul împotriva COVID-19 de la Johnson & Johnson, omologat de OMS

Vaccinul împotriva COVID-19 cu doză unică a gigantului farmaceutic american Johnson & Johnson a fost omologat, vineri, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit unui comunicat al agenţiei ONU, scrie AFP.

„Fiecare nouă unealtă sigură şi eficientă contra COVID-19 este încă un pas pentru controlul pandemiei”, a comentat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

OMS a omologat deja vaccinul anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech, precum şi pe cel de la AstraZeneca-Oxford, fabricat în India şi în Coreea de Sud. Aceste vaccinuri necesită injecţii în două doze iar cel de la Pfizer nu poate fi stocat decât la temperaturi foarte scăzute.

În schimb, serul de la Johnson & Johnson poate fi menţinut în frigidere clasice.

Unda verde dată vineri permite integrarea vaccinului în sistemul COVAX al Alianţei pentru vaccinuri (Gavi), OMS şi CEPI, prin care se livrează vaccin împotriva anti-COVID-19 ţărilor aflate în curs de dezvoltare.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a precizat că speră ca sistemul COVAX să primească „cât mai repede posibil” 500 de milioane de doze din noul vaccin.

Bruce Aylward, un consilier al directorului general, a precizat că speră ca primele doze să ajungă „în iulie sau chiar înainte”.

Prima reacție a grupului farmaceutic AstraZeneca, în contextul scandalului reacțiilor adverse

Grupul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca – Oxford a oferit, vineri, o primă reacție oficială după suspendarea utilizării vaccinului anti-COVID-19, ca măsură de precauţie, în mai multe state membre UE, relatează AFP.

Reprezentanții AstraZeneca dau asigurări că ”nu există nicio probă a unui risc agravat” de formare a unor cheaguri de sânge antrenat de vaccinul împotriva COVID-19.

”În realitate, datele cu privire la acest tip (de problemă medicală) sunt mult mai slabe la cei care sunt vaccinaţi, în comparaţie cu aşteptările în rândul populaţiei în ansamblul său”, subliniază grupul într-un comunicat.

OMS consideră că nu există motive de a nu utiliza vaccinul anti-COVD-19 de la AstraZeneca

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat, vineri, că ”nu există vreun motiv pentru a nu utiliza” vaccinul anti-COVD-19 de la AstraZeneca, după ce mai multe state europene au anunţat, din motive de precauţie, că au suspendat administrarea sa, informează AFP.

”Da, ar trebui să continuăm să utilizăm vaccinul de la AstraZeneca”, ”nu există vreun motiv de a nu-l utiliza”, a declarat Margaret Harris, purtătoare de cuvânt a OMS, într-un briefing de presă la sediul din Geneva al organizaţiei.

CNCAV: Din 15 martie, devin disponibile listele de aşteptare pentru programarea la vaccinare anti-COVID-19

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) arată că, din 15 martie, devin disponibile listele de aşteptare pentru programarea la vaccinare.

În momentul în care va fi disponibilă programarea la vaccinare pentru populația generală, în platforma de programare vor fi vizibile, pentru beneficiari, atât centrele de vaccinare deja existente, cât și cele care vor fi operaționalizate în luna aprilie 2021. După epuizarea sloturilor disponibile din centrele de vaccinare, se activează lista de așteptare, potrivit sursei citate

Conform CNCAV, notificarea persoanelor aflate pe lista de așteptare se va realiza în funcție de categoriile de vaccinare stabilite ca prioritare, conform Strategiei naționale de vaccinare, și ordinea cronologică de înscriere, după cum urmează:

  • persoanele din categoria 2a (populația de risc), cu vârsta peste 65 de ani sau cu boli cronice
  • persoanele din categoria 2b (lucrători din domenii esențiale)
  • persoanele eligibile pentru etapa a III-a de vaccinare (populația generală)

„Beneficiarul va avea posibilitatea să se programeze la vaccinare, iar dacă nu există locuri disponibile în centrul ales, poate opta pentru înscrierea pe lista de așteptare aferentă centrului respectiv. Ulterior, locurile libere dintr-un anumit centru de vaccinare vor fi disponibile doar pentru persoanele înscrise în lista deschisă pentru acel centru, cu respectarea prioritizării: 75% persoane din cadrul populației cu risc și 25% lucrători din domenii esențiale, iar în centrele în care rămân locuri libere vor putea să se programeze persoanele din etapa a III-a”, precizează CNCAV.

Mai exact, fiecare centru de vaccinare va dispune de locuri atât pentru categoriile vulnerabile și angajații din domenii esențiale, cât și pentru populația generală, iar ordinea alocării programărilor la vaccinare se va realiza în funcție de gradul de ocupare a locurilor de către categoriile prioritare înscrise pe listele centrului respectiv.

Potrivit sursei citate, programările la vaccinare se pot realiza atât prin intermediul platformei electronice, cât și prin apelarea numărului de call center, iar modalitățile de finalizare a procesului de programare pentru persoanele înscrise pe listele de așteptare sunt următoarele:

  • pentru cei care aleg programarea individuală în platforma electronică: la momentul în care locurile devin disponibile la centrul unde persoana s-a înscris, beneficiarul primește o notificare în acest sens, iar ulterior va intra în aplicație, pentru alegerea zilei și a intervalului orar. Persoana care nu confirmă prin programare locul disponibil în termen de 24 de ore de la primirea notificării, va mai primi încă două notificări ulterioare. În lipsa unei confirmări în acest interval de timp, beneficiarul rămâne pe lista de așteptare, însă va pierde poziția ocupată inițial.
  • pentru persoanele care optează pentru programarea prin call center, la numărul 021.414.44.25: atunci când va apărea un loc liber la centrul de vaccinare unde s-a înscris, va fi programat la vaccinare in ziua și in intervalul orar disponibil pentru administrarea vaccinului. Aceste persoane vor fi notificate si nu este necesar sa confirme programarea.

„Persoana înscrisă în lista de așteptare are posibilitatea de a se realoca pe lista de așteptare a unui alt centru de vaccinare”, anunță CNCAV.

UPDATE CNCAV, despre vaccinul AstraZeneca: Peste 5700 de persoane au ocupat sloturile disponibile

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat, vineri, că, în mai puțin de 24 de ore, peste 5740 de persoane s-au programat pentru imunizarea anti-COVID-19 cu vaccinul produs de compania AstraZeneca.

„Pe măsură ce locurile s-au eliberat pe platforma de programare, peste 5740 de persoane au ocupat sloturile disponibile. Vaccinarea rămâne soluția sigură și eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), cel mai riguros for decizional, care reunește experți la nivel european”, precizează CNCAV, într-un comunicat.

Știre inițială: Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) precizează că 9.000 de persoane au renunțat la programările făcute pentru imunizarea anti-COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca, urmare a retragerii unor loturi de vaccin, după ce au apărut probleme de coagulare a sângelui la unii pacienți.

„Din cele 200.000 persoane înscrise la vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca, 9.000 s-au retras. Asta înseamnă doar un procent de 4,5%”, au transmis reprezentanții CNCAV.

Potrivit sursei citate, „vaccinarea este un act benevol și au existat situatii în care oamenii înscriși inițial la programare și-au mai schimbat/ amânat opțiunea și pentru celelalte tipuri de vaccin, nu doar pentru cel de la AstraZeneca”.

CNCAV a anunţat, joi seară, că peste 77.000 de doze de vaccin din lotul AstraZeneca oprit de la utilizare în Italia au fost folosite deja în România, fiind rămase peste 4.200 de doze. „Ca măsură de extremă precauţie s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la finalizarea evaluării Agenţiei Europene a Medicamentului”, a informat CNCAV.

Potrivit surssei citate, „joi seară a avut loc o ședință la care au participat reprezentanții CNCAV, INSP, MS, ANMDMR. Situația celor două loturi de vaccinuri a fost analizată și s-au decis, în unanimitate, următoarele aspecte:

  • ca măsură de extremă precauție s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la nfinalizarea evaluării Agenției Europene a Medicamentului
  • se continuă vaccinarea cu toate celelalte vaccinuri de la compania farmaceutică AstraZeneca din celelalte loturi existente în momentul de față în România
  • se înlocuiesc cele 4257 doze neutilizate existente în centrele de vaccinare, astfel încât procesul de imunizare să nu fie afectat”, a explicat CNCAV

SRATI: Condamnăm orice abuz sau comportament inadecvat din spitale

Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI) precizează că limitarea mobilităţii (contenţionarea) pacientului – mecanică (prin legare) şi/sau medicamentoasă (sedare) – reprezintă un procedeu recunoscut, recomandat şi legiferat atât la nivel internaţional, cât şi în România.

„Referitor la dezbaterile apărute în spaţiul public în legătură cu situaţia din Secţia ATI-COVID Sibiu, dorim să facem următoarele precizări: contenţionarea (limitarea mobilităţii) pacientului mecanică (prin legare) şi/sau medicamentoasă (sedare) sunt procedee recunoscute, recomandate şi legiferate atât la nivel internaţional, cât şi în România, iar statisticile arată că între 50% şi 90% dintre pacienţi sunt imobilizaţi prin cel puţin una dintre metode în cursul sejurului la terapie intensivă. Utilizarea acestor procedee urmăreşte limitarea mişcărilor pacienţilor cu delir organic sau toxic care le pot produce leziuni involuntare, le pot agrava patologia sau cauza daune colaterale”, afirmă SRATI, într-un comunicat de presă.

Potrivit reprezentanţilor SRATI, aceste proceduri se efectuează la indicaţia unui medic, cu mijloace „dedicate”, care să limiteze disconfortul sau leziunile suplimentare, iar rudele pacienţilor trebuie să fie informate cu privire la scopul, modul de aplicare şi beneficiile metodei. De mai mult de un an de zile, personalul secțiilor ATI (medici, asistente, infirmiere etc.) duce greul luptei cu pandemia COVID-19 si îngrijește zilnic, cu abnegație și onestitate, în condiții dificile din punct de vedere fizic și psihic, cei mai gravi și mai vulnerabili pacienți, stare de fapt documentată jurnalistic onest de nenumărate ori.

„Afirmaţiile conform cărora numai în România se aplică proceduri de contenţionare sunt mincinoase, fiind făcute fie cu bună ştiinţă, fie cu deplină ignoranţă. (…) Deşi România este pe ultimul loc în Europa în ce priveşte procentul din PIB alocat sănătăţii şi numărul de medici raportat la populaţie, ţara noastră se regăseşte în treimea superioară a ţărilor europene cu cea mai mică mortalitate la milionul de locuitori în cursul pandemiei COVID-19, performanţă care se datorează şi dedicaţiei profesioniştilor din ATI. Cu toate acestea, a fost suficient ca o persoană cu instrucţie, experienţă medicală şi credibilitate foarte limitate să lanseze nişte acuzaţii grave, dar nemaiauzite, puţin plauzibile, total neverificate, pentru ca multe canale mass-media să le preia şi să se lanseze într-o campanie virulentă de acuzaţii la adresa colegilor de la ATI Sibiu şi a medicilor din România în general”, potrivit sursei citate.

„Categorisirea unor persoane sau grupuri de persone ca fiind sigur vinovate de fapte abominabile, de asociere în scop criminal, precum şi instigarea populaţiei împotriva unui grup profesional, ameninţările cu expulzarea sau chiar cu moartea a unor colegi sunt metode josnice de intimidare şi culpabilizare la care instituţiile statului nu pot rămâne insensibile. (…) Cerem ferm stoparea acestei campanii, în paralel cu continuarea cercetărilor pentru stabilirea adevărului. Alături de întreaga societate românească, condamnăm orice abuz sau comportament inadecvat din spitale, care fac rău atât pacienţilor cât şi personalului medical onest şi dedicat. Considerăm însă inacceptabilă judecarea şi execuţia publică, cu cruzime şi vulgaritate, a unor oameni, exclusiv pe baza unor alegaţii şi fără a aştepta stabilirea adevărului”, se mai arată în comunicat.

Potrivit SRAT, pentru „covârşitoarea majoritate” a personalului medical, „alinarea suferinţei şi salvarea vieţii pacienţilor noştri reprezintă principala motivaţie pentru care practicăm această profesie”. Totodată, SRATI face apel la echilibru, responsabilitate, respect şi dialog deschis, critic şi constructiv, „în interesul tuturor”.

Proceduri urgente in UE privind produsele medicamentoase

Inițierea unei proceduri de urgență în Uniunea Europeană privind produsele medicamentoase poate fi inițiată de autoritățile competente din statele membre sau de către Comisia Europeană (CE).

O procedură urgentă este inițiată automat atunci când un stat membru sau Comisia Europeană consideră că se impun una sau mai multe dintre următoarele situații (pe baza evaluării datelor din activitățile de farmacovigilență):

  • suspendarea sau revocarea unei autorizații de introducere pe piață (APP)
  •  interzicerea furnizării unui medicament
  • refuzul reînnoirii unui autorizații de introducere pe piață
  • este informat de deţinătorul autorizației de introducere pe piață (DAPP) că, pe baza unor motive de îngrijorare privind siguranta, DAPP a întrerupt introducerea pe piață a unui medicament sau a luat măsuri pentru a retrage un APP sau intenționează să ia o astfel de măsură sau nu a solicitat reînnoirea unei autorizații de introducere pe piață.

Această procedură nu poate fi declanșată de către deţinătorul autorizației de introducere pe piață

Inițiatorul procedurii va distribui o notificare către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), către agentiile tuturor statelor membre și către CE, declanșând astfel procedura urgentă in cadrul Uniunii. Notificarea va identifica problema de siguranță și acțiunea de reglementare care este luată în considerare.

Autoritatea competentă dintr-un stat membru poate să suspende autorizația de introducere pe piață și poate interzice utilizarea medicamentului în cauză pe teritoriul său până la adoptarea unei decizii definitive.

Toate medicamentele afectate de o problema de siguranță și cu o autorizație de introducere pe piață valabilă în Spațiul Economic European vor fi incluse în procedura urgentă a Uniunii indiferent dacă autorizația de introducere pe piață a fost acordată la nivel național sau prin procedura centralizată.

Odată declanșată procedura urgentă, problema siguranței va fi discutată în cadrul viitoarei ședințe plenare a Comitetului de evaluare a riscurilor de farmacovigilență (PRAC) și va fi prezentat un scurt rezumat inclus pe agenda publicată la începutul ședinței PRAC.

La momentul anunțării începerii procedurii, vor fi publicate pe site-ul web al EMA pe o pagină dedicată procedurii, următoarele documente:

  • anunțul începerii procedurii
  • notificarea care declanșează procedura împreună cu susţinerea cu date științifice
  • lista produselor medicamentoase / substanțelor active în cauză și a deţinătorului autorizației de introducere pe piață
  • lista întrebărilor și calendarul adoptate de Comitetul de evaluare a riscurilor de farmacovigilență
  • formular pentru depunerea datelor relevante de către părțile interesate

Recomandările Comitetului de evaluare a riscurilor de farmacovigilență (PRAC) ar putea include una sau mai multe din următoarele concluzii:

  • nu mai este necesara o evaluare sau actiune ulterioara la nivelul UE
  • deţinătorul autorizației de introducere pe piață trebuie sa continue evaluarea datelor impreuna cu urmarirea rezultatelor acelei evaluari
  • deţinătorul autorizației de introducere pe piață trebuie sa sponsorizeze un studiu de siguranta post-autorizare (PASS) impreuna cu evaluarea urmaririi rezultatelor acestui studiu
  • implementarea masurilor de minimizare a riscului
  • autorizația de introducere pe piață trebuie suspendata, revocata sau nu va mai putea fi reinnoita
  • introducerea unei variatii la autorizația de introducere pe piață

 

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 49.386 doze de vaccin, dintre care 39.991 – Pfizer, 3.548 – Moderna şi 5.847 – AstraZeneca, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 38.767 persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 10.619 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.069.143 de doze unui număr de 1.375.594  persoane, dintre care 682.045 cu o doză, iar 693.549 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 176 reacţii adverse, dintre care șapte de tip local şi 169 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 6.709 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 21 reacţii adverse sunt în curs de investigare

Comisar european, despre proiectul de „paşaport verde” digital: Ține cont doar de vaccinurile autorizate EMA

Proiectul de „paşaport verde” digital, care urmează a fi prezentat, miercuri, de Bruxelles, va ţine cont numai de vaccinurile împotriva COVID-19 autorizate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), a declarat, vineri, un responsabil al UE, care exclude pentru moment vaccinurile din Rusia şi China, relatează AFP.

„Vrem să creăm un certificat digital care să poată menţiona un test PCR negativ, proba că aveţi anticorpi sau că aţi fost inoculat cu un vaccin care a fost aprobat de EMA”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru mai multe media, printre care şi AFP.

În prezent, numai patru vaccinuri au fost aprobate de EMA – cele ale Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca/Oxford şi Johnson & Johnson, de joi. Ceea ce exclude vaccinul chinezesc Sinopharm, utilizat în Ungaria, dar şi, pentru moment, vaccinul rusesc Sputnik V, de asemenea comandat de Ungaria, dar şi de Cehia şi Slovacia, şi pe care EMA a început să-l examineze pe 4 martie.

Cetăţenii europeni vor putea avea acest certificat pe telefon, a adăugat comisarul european suedez.

Titularii vor putea astfel „să arate că foarte probabil nu vor propaga virusul”, a spus comisarul european. Asta „ar permite ca oamenii care trebuie să călătorească să o facă mai uşor”.

„De exemplu, dacă sunteţi vaccinaţi, nu mai trebuie să faceţi testele PCR”, a precizat comisarul, care urma să-i informeze pe miniştrii europeni de interne reuniţi prin videoconferinţă vineri despre lucrările Comisiei referitoare la acest proiect de certificat.

„Oamenii care călătoresc în prezent consumă multă energie pentru a se testa, a completa formulare, a arăta diferite tipuri de hârtii, din nou şi din nou”, a explicat Ylva Johansson.

CNCAV: Doar 4,5% din persoanele înscrise la vaccinarea cu serul anti-COVID-19 AstraZeneca s-au retras

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) precizează că 9.000 de persoane au renunțat la programările făcute pentru imunizarea anti-COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca, urmare a retragerii unor loturi de vaccin, după ce au apărut probleme de coagulare a sângelui la unii pacienți.

„Din cele 200.000 persoane înscrise la vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca, 9.000 s-au retras. Asta înseamnă doar un procent de 4,5%”, au transmis reprezentanții CNCAV.

Potrivit sursei citate, „vaccinarea este un act benevol și au existat situatii în care oamenii înscriși inițial la programare și-au mai schimbat/ amânat opțiunea și pentru celelalte tipuri de vaccin, nu doar pentru cel de la AstraZeneca”.

CNCAV a anunţat, joi seară, că peste 77.000 de doze de vaccin din lotul AstraZeneca oprit de la utilizare în Italia au fost folosite deja în România, fiind rămase peste 4.200 de doze. „Ca măsură de extremă precauţie s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la finalizarea evaluării Agenţiei Europene a Medicamentului”, a informat CNCAV.

Potrivit surssei citate, „joi seară a avut loc o ședință la care au participat reprezentanții CNCAV, INSP, MS, ANMDMR. Situația celor două loturi de vaccinuri a fost analizată și s-au decis, în unanimitate, următoarele aspecte:

  • ca măsură de extremă precauție s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la nfinalizarea evaluării Agenției Europene a Medicamentului
  • se continuă vaccinarea cu toate celelalte vaccinuri de la compania farmaceutică AstraZeneca din celelalte loturi existente în momentul de față în România
  • se înlocuiesc cele 4257 doze neutilizate existente în centrele de vaccinare, astfel încât procesul de imunizare să nu fie afectat”, a explicat CNCAV