DSP a dat amenzi de 12.000 de lei în urma unui control la Secţia ATI a Spitalului Județean Sibiu

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a dat amenzi în valoare de 12.000 de lei în urma unui control efectuat la Secţia ATI a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu, „pentru nerespectarea procedurii privind contenţia” şi „lipsa parafei medicilor specialişti sau primari în foile de observaţie, unde există doar parafa medicului rezident an I sau II”.

„Pentru nerespectarea procedurii privind contenţia, respectiv lipsa registrului de contenţie şi a acordului informat s-a aplicat sancţiunea contravenţională cu amendă directorului de îngrijiri al unităţii sanitare, conform H.G. nr 857/2011 art 32 lit. k, în valoare de 2.000 de lei. Pentru lipsa parafei medicilor specialişti sau primari în foile de observaţie unde există doar parafa medicului rezident an I sau II, s-a aplicat sancţiune contravenţională cu amendă medicului şef ATI, acesta fiind şi coordonatorul de rezidenţiat, conform H.G. nr 857/2011 art. 30 lit. n, în valoare de 10.000 de lei”, se precizează într-un comunicat de presă al Prefecturii Sibiu.

În urma controlului DSP s-a stabilit, printre altele, că procedura de contenţie va fi actualizată.

„Vă informăm că în cursul zilei de luni, 8 martie, în urma apariţiei în spaţiul public a unor informaţii cu privire la pacienţii secţiei ATI – COVID din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, am solicitat prin adresă scrisă Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu să verifice de îndată aspectele semnalate în presă şi să ia toate măsurile care se impun. În urma controlului efectuat de către reprezentanţii Serviciului Control în Sănătate Publică, din cadrul DSP Sibiu, astăzi a fost transmis raportul controlului efectuat, în urma căruia s-au formulat o serie de prescripţii cu termene: procedura de contenţie va fi actualizată conform prevederilor Legii nr. 487/2002 cu modificările şi completările ulterioare, procedură de care va răspunde conducerea unităţii sanitare şi luarea la cunoştinţă de către personalul cu atribuţii la nivelul secţiilor”, se arată în comunicat.

Toate foile de observaţie se vor arhiva în maxim o săptămână şi medicii primari şi specialişti ATI vor supraveghea activitatea medicilor rezidenţi.

„Întocmirea unei proceduri cu privire la trasabilitatea foii de observaţie şi arhivarea acestora cu termene stabilite (de la deces, de la externare, de la transfer etc. până la arhivare) – termen de 7 zile – procedură de care răspunde conducerea unităţii sanitare şi luarea la cunoştinţă de către personalul cu atribuţii la nivelul secţiilor. Medicii primari şi specialişti ATI vor supraveghea activitatea medicilor rezidenţi an I şi II cu respectarea strictă a prevederilor legale în vigoare, inclusiv să contraparafeze foile de observaţie – răspunde personalul cu atribuţii. Foile de observaţie vor fi completate la zi cu precizarea corectă în timp a evoluţiei stării de sănătate a pacientului – răspunde medicul curant”, a transmis Prefectura Sibiu.

Fosta asistentă medicală care a făcut acuzaţii în spaţiul public a lucrat în Secţia ATI COVID din Sibiu, la începutul anului, pentru o lună, timp în care nu a sesizat nereguli conducerii secţiei sau spitalului, însă ea ar fi făcut abateri pentru care urma să fie cercetată disciplinar, a declarat, vineri, pentru Agerpres, managerul SCJU Sibiu, Florin Neag.

De asemenea, cei doi inspectori ai DSP care verifică zilnic, începând din noiembrie 2020, cele trei secţii ATI cu pacienţi COVID din judeţ nu au găsit nicio neregulă aici, a transmis instituţia.

În prezent, la SCJU au loc mai multe anchete pentru a lămuri dacă acuzele fostei asistente medicale din Secţia ATI COVID formulate în spaţiul public, sub protecţia anonimatului, sunt reale sau nu. În acest sens, are loc o anchetă internă şi una a procurorilor, care s-au autosesizat. Şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a solicitat o anchetă a Corpului de Control la unitatea medicală din Sibiu.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 49.576 doze de vaccin, dintre care 35.714 – Pfizer, 6.463 – Moderna şi 7.399 – AstraZeneca, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 39.826 persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 9.750 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.210.140 de doze unui număr de 1.487.183  persoane, dintre care 764.226 cu o doză, iar 722.957 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 139 reacţii adverse, dintre care 14 de tip local şi 125 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.324 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 34 reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Dr. Andreea Moldovan: Este o creştere mai mare a numărului de cazuri COVID într-un interval foarte scurt

Autorităţile anunţă măsuri pentru suplimentarea locurilor pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus, cei care au forme moderate şi severe de boală. După o discuţie cu managerii spitalelor din Bucureşti s-au identificat 50 de noi paturi ATI şi 140 de paturi de terapie intermediară, acest lucru urmând să se facă în întreaga ţară. ”Este o creştere mai mare a numărului de cazuri într-un interval foarte scurt”, a afirmat dr. Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

”Ştim cu toţii că este o creştere a numărului de cazuri şi observăm o creştere a  numărului de cazuri  de pacienţi cu forme moderate sau severe de infecţie COVID care  necesită acces şi terapie în secţii de terapie intensivă. Prima întâlnire pe care am avut-o azi de dimineaţă a fost cu managerii spitalelor din Bucureşti şi Ilfov”, a anunţat dr. Andreea Moldovan.

”Pe lângă  paturile actuale dedicate pacienţilor cu COVID să avem acces la alte paturi suplimentare ATI din spitalele unde infrastructura o permite şi unde există capacitatea de investigaţie corectă a pacnţilor pentru a oferi acestor pacienţi o îngrijire medicală cât de bună  se poate. Diferenţa dintre supravieţuire şi letalitate o face tocmai  o îngrjire corectă în uităţi ATI unde acest lucru se face corect”, a adăugat secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Dr. Andreea Moldovan a precizat că după primele întâlniri există deja un plus de paturi de terapie intensivă.

”La Bucureşti avem un surplus identificat de 50 de paturi ATI şi un surplus de 140 de paturi de terapie intermediară”, aprecizat dr. Andreea Moldovan, explicând că surplusul la nivel naţional se va cunoaşte în cursul zilei de marţi.

”Ceea ce se întâmplă în prezent este cu o viteză foarte mare şi, practic, deosebirea faţă de ce a fost în octombrie – noiembrie din punct de vedere al evoluţiei cazurilor  este o creştere mai mare  a cazurilor într-un interval foarte scurt”, a completat dr. Andreea Moldovan.

 

Administrarea vaccinului anti-COVID AstraZeneca, suspendată în Italia și Franța

Italia a suspendat luni, din rațiuni de precauție, administrarea vaccinului AstraZeneca împotriva Covid-19 pe întregul teritoriu al țării, după semnalarea unor posibile efecte secundare, anunță AFP.

Agenția Italiană a Medicamentului (AIFA) „a decis cu titlul preventiv și de manieră temporară, în așteptarea unei decizii a Agenției Europene a Medicamentului (EMA) „interzicerea folosirii vaccinului AstraZeneca pe întreg teritoriul național”, potrivit unui comunicat al AIFA

Franța suspendă vaccinul AstraZeneca până la un aviz european

Franța a decis și ea, luni, să „suspende din precauție” folosirea vaccinului AstraZeneca, în așteptarea unui aviz al autorității europene a medicamentului așteptat marți, a anunțat președintele Emmanuel Macron, într-o conferință de presă la Montauban, potrivit AFP.

Șeful statului a afirmat că „speră să se reia rapid” vaccinarea cu acest ser „dacă avizul autorității europene o va permite”, în condițiile în care mai multe țări europene au suspendat și ele acest vaccin, printre care și Germania.

Procurorii din regiunea Piemont din Italia au sechestrat un lot de vaccinuri anti-COVID-19 de la AstraZeneca

Procurorii din regiunea italiană Piemont (nord) au anunţat, luni, că au dispus sechestrarea unui lot de 393.600 doze de vaccin anti-COVID-19 de la AstraZeneca, în urma decesului unui bărbat căruia i-a fost administrat o doză din acest lot, transmite Reuters.

Decizia constituie o nouă lovitură pentru imaginea acestui vaccin în Italia şi va provoca întârzieri în campania de imunizare contra COVID-19 lansată de guvern.

Autorităţile regionale din Piemont au suspendat, duminică, utilizarea lotului cu indicativul ABV5811, după ce Sandro Tognatti, un profesor de muzică în vârstă de 57 de ani, s-a simţit rău şi a decedat în circumstanţe încă neelucidate.

Magistraţii din Sicilia ordonaseră sechestrarea unui alt lot de la AstraZeneca săptămâna trecută, după moartea subită a doi bărbaţi care fuseseră vaccinaţi recent.

Guvernul italian a afirmat că nu există dovada vreunei legături între aceste decese şi vaccinuri, şi a permis ca administrarea serului anti-COVID-19 de la AstraZeneca să continue.

Tognatti, care a primit vaccinul sâmbătă după-amiază, a dezvoltat o stare febrilă în cursul nopţii şi s-a simţit rău şi duminică dimineaţă, a declarat soţia sa pentru presa italiană. A fost chemată o ambulanţă, însă bărbatul a murit la scurt timp după aceea.

„De aceea, este important să ne asigurăm că administrarea în continuare a vaccinului pe întreg teritoriul ţării nu conduce la alte consecinţe (nocive sau fatale) … până când vom fi complet siguri că decesul (lui Tognatti) nu poate fi atribuit inoculării sus-menţionate”, a precizat procuroarea Teresa Angela Camelio.

Germania suspendă imunizarea cu vaccinul împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford

Germania a suspendat utilizarea vaccinului dezvoltat împotriva COVID-19 de compania britanico-suedeză AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford, „cu titlu preventiv”, după semnalarea unor efecte secundare, a anunţat luni ministrul german al Sănătăţii, citat de AFP şi DPA.

Specialiştii de la Institutul medical Paul-Ehrlich, care consiliază guvernul de la Berlin, „consideră că alte examene sunt necesare”, după cazurile de cheaguri sangvine raportate la câteva persoane vaccinate în Europa, a precizat un purtător de cuvânt al ministrului german al Sănătăţii, în contextul în care mai multe ţări au adoptat deja aceeaşi măsură.

Autorităţile din Danemarca, Norvegia, Islanda, Olanda, Irlanda şi o regiune din Italia au stopat de asemenea, temporar, vaccinările cu AstraZeneca, care a fost asociat într-o manieră neconcludentă cu riscul de formare a unor cheaguri sangvine, potrivit DPA.

Elveţia: Teste gratis de diagnosticare a COVID-19 pentru toţi cetăţenii

Autorităţile din Elveţia au început de luni să ofere cetăţenilor realizarea gratuită de teste de diagnosticare a COVID-19, inclusiv celor asimptomatici, ca strategie pentru o mai bună urmărire a răspândirii bolii, în condiţiile unei relaxări a restricţiilor.

Testele gratuite sunt voluntare şi sunt oferite în cadrul companiilor şi instituţiilor, inclusiv în şcoli, a anunţat pe site-ul său Oficiul Federal pentru Sănătate Publică, conform agenției EFE.

Se poate avea acces la acest tip de teste rapide invocând tot felul de motive personale, precum protejarea persoanelor cu risc mai mare de infecţie, sau pentru vizitarea persoanelor în vârstă sau spitalizate.

Această gratuitate nu se aplică totuşi testelor PCR, care sunt necesare pentru a călători în diferite ţări.

A început totodată o relaxare a măsurilor anti-COVID-19, în încercarea de a reveni la normalitate şi de reluare a activităţilor sociale şi economice, fără a neglija însă măsurile de bază pentru a preveni extinderea virusului, precum interzicerea reuniunilor masive, utilizarea măştilor sanitare şi menţinerea distanţei de siguranţă.

Elveţia, care a decis să menţină deschise pârtiile de schi în sezonul de iarnă, a redeschis magazinele şi muzeele, însă barurile şi restaurantele au rămas în continuare închise.

VIDEO Conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu, despre situația locurilor ATI la Spitalul ”Victor Babeș”

[front_live]248451222800477857352390-2021-03-15_16:34[end_live]

Conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, ne vorbește despre situația locurilor ATI la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș”.

Gheorghiță: Centrele mobile de vaccinare anti-COVID-19 ar putea deveni funcționale din aprilie

Coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva noului coronavirus în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat luni că centrele mobile de vaccinare ar putea deveni funcționale din luna aprilie.

”Noi credem că în luna aprilie vor putea deveni funcționale centrele mobile de vaccinare. Vom aștepta detalii referitoare și la calendarul de livrare pentru vaccinul Johnson&Johnson, care are o schemă de administrare simplificată. Vorbim de administrarea doar a unei singure doze. Ar fi ideal să putem folosi acest tip de vaccin, care se păstrează la un lanț de frig obișnuit, de 2 grade, pentru aceste caravane mobile. Practic, în momentul în care vom avea un calendar de livrare stabilit atunci vom putea detalia mai bine planul nostru legat de centrele mobile”, a declarat dr. Gheorghiță la un post de televiziune.

Anchetă INS: Una din patru persoane de peste doi ani suferă de cel puţin o boală cronică

Una din patru persoane din populaţia rezidentă de doi ani şi peste suferă de cel puţin o boală cronică sau de o problemă de sănătate de lungă durată , 18,7% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fumează zilnic şi 21,4% consumă băuturi alcoolice cel puţin o dată pe săptămână, reiese din rezultatele unei anchete realizate de Institului Naţional de Statistică(INS) în 2019, privind starea de sănătate a populaţiei.

Din populaţia rezidentă de doi ani şi peste, una din patru persoane a declarat că suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (pentru copii declaraţia a fost făcută de unul dintre părinţi), o pondere mai mare fiind întâlnită în rândul persoanelor de sex feminin (28,8%) faţă de cele de sex masculin (21,5%), potrivit anchetei.

În mediul rural ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,7%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (25,8%). La fel ca în 2014, în 2019, cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani şi peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită, în medie, la 16 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (8 persoane din 100), diabetul zaharat (5 persoane din 100) şi afecţiunile zonei cervicale (4 persoane din 100), reiese din anchetă.

Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (3,3% în 2019, faţă de 4,6% în 2014). Ca şi în 2014, în 2019, cele mai frecvente boli cronice la copiii sub 15 ani au fost alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfizemul, reiese din studiu. Şapte copii din 1.000 sufereau, în 2019, de anomalii congenitale osteo-articulare. În anul 2019, din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste, 10,6% au declarat că au dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală, mai mult cu 2,9 puncte procentuale decât în 2014.

Puţin peste un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fuma în anul 2019

În anul 2019, din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, 68,1% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului (80,2% dintre bărbaţi şi 56,8% dintre femei), iar 16,5% nu a consumat niciodată alcool. Faţă de anul 2014, ponderea populaţiei rezidente care a consumat alcool a crescut cu 10,9 puncte procentuale. Din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste, o persoană din cinci consuma frecvent băuturi alcoolice – cel puţin o dată pe săptămână (36,9% dintre bărbaţi şi 6,9% dintre femei). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (88,1%), potrivit anchetei.

Puţin peste un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fuma în anul 2019 (40,8% din populaţia de sex masculin şi 13,7% din populaţia de sex feminin). Dintre persoanele care fumau, 18,7% făceau acest lucru zilnic (30,4% din populaţia de sex masculin şi 7,7% din populaţia de sex feminin).

Faţă de anul 2014, ponderea fumătorilor a crescut cu 1,5 puncte procentuale, iar cea a fumătorilor zilnici a scăzut cu 0,9 puncte procentuale. O persoană care fuma zilnic consuma, în anul 2019, în medie, 13,7 ţigări pe zi, persoanele de sex masculin fumând, în medie, 14,2 ţigări pe zi, iar persoanele de sex feminin, în medie, 11,5 ţigări pe zi. În anul 2019, 1,7% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste utiliza ţigări electronice sau dispozitive electronice similare (2,2% dintre bărbaţi şi 1,3% dintre femei). Cea mai mare pondere a utilizatorilor de ţigări electronice se întâlneşte în rândul persoanelor de 25-34 ani (3,3%).

Jumătate din populaţia rezidentă a apelat, în ultimele 12 luni precedente interviului din anul 2019 (47,0% în 2014), cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală efectuând, în medie, 3,2 consultaţii (3,7 consultaţii în 2014). În 2019, medicii specialişti (inclusiv chirurgi) au consultat 19,9% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului (cu 3,9 puncte procentuale mai mult decât în 2014).

În cele două săptămâni precedente interviului din 2019, 20,4% din populaţia rezidentă (20,8% în mediul urban şi 19,8% în mediul rural) a utilizat medicamente prescrise de un medic, numai cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2014. Începând cu vârsta de 45 de ani, principala cauză pentru care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tratarea tensiunii arteriale ridicate, aceasta fiind menţionată în proporţie de 39,9% de persoanele de 45-54 ani, 59,1% de persoanele de 55- 64 ani, 59,6% de persoanele de 65-74 ani, ajungând la 69,3% la persoanele de 75 de ani şi peste, reiese din studiu.

Medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate, în aceeaşi perioadă de referinţă, de 17,8% din populaţia rezidentă (18,3% în mediul urban şi 17,2% în rural), cu 3,0 puncte procentuale mai mult decât în 2014.

Din totalul populaţiei rezidente, în anul 2019, 74,7% considera că are o stare de sănătate bună sau foarte bună (78,6% dintre persoanele de sex masculin şi 71,1% dintre cele de sex feminin). Faţă de anul 2014, ponderea persoanelor care considerau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în cazul populaţiei masculine şi cu 1,5 puncte procentuale în cazul populaţiei feminine.

În perioada septembrie – noiembrie 2019 s-a realizat o anchetă privind starea de sănătate a populaţiei. Această anchetă este o cercetare statistică selectivă care reprezintă a treia Anchetă Europeană de Sănătate prin Interviu desfăşurată la nivel european în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2018/255 al Comisiei. Conform legislaţiei în vigoare, Ancheta Europeană de Sănătate prin Interviu anterioară s-a realizat în anul 2014.