Ce spun studiile despre efectele pe termen lung ale COVID-19

0
9

Un studiu publicat luni cu privire la efectele pe termen lung ale bolii COVID-19 arată că cel puţin unul din trei bolnavi cu această afecțiune spitalizaţi îşi vede sănătatea afectată pe termen lung, cu diferite organe afectate şi inclusiv probleme de ordin psihologic.

Articolul a fost publicat în revista Nature Medicine și este o sinteză a nouă cercetări pe acest subiect efectuate în Europa, SUA şi China. Potrivit acestui articol, printre cele mai frecvente simptome ale pacienţilor se regăsesc epuizarea, dificultăţile respiratorii, anxietatea, depresia şi tulburările de stres post-traumatic, scrie AFP, potrivit Agerpres.

”Date fiind milioanele de persoane infectate cu SARS-CoV-2 în lume, povara pe termen lung asupra sănătăţii fizice, cognitive şi psihice este în faţa noastră. Fără îndoială că acum vedem doar vârful aisbergului”, spune autorul principal al articolului, Kartik Sehgal, medic oncolog şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard.

Virusul SARS-CoV-2 atacă în principal plămânii persoanei infectate, dar uneori dificultăţile respiratorii persistă pe termen lung. De asemenea, cercetările arată că acest coronavirus atacă şi alte organe, provocând complicaţii care merg de la inflamaţii cronice până la tulburări cardiovasculare, se mai arată în articol.

Un studiu italian care se regăsește în sinteză arată că din 143 de bolnavi monitorizaţi după vindecare, aproximativ 90% au acuzat cel puţin un simptom care a persistat la două luni de la externare. De asemenea, mai bine de jumătate dintre ei au avut mai multe simptome, cele mai frecvente fiind oboseala intensă (53,1%), respiraţia dificilă (43,4%), durerile articulare (27,3%) sau durerile toracice (21,7%).

De altfel, în trei cercetări efectuate în Franţa, Marea Britanie şi China, între 25% şi 30% dintre pacienţi au acuzat tulburări de somn la mai multe săptămâni după ce au depăşit faza acută a bolii, iar 20% intensificarea căderii părului.

Sănătatea psihică a fost de asemenea urmărită. Astfel, din 402 pacienţi italieni, la o lună după externare, 56% au fost diagnosticaţi cel puţin cu o afecţiune psihică, respectiv stres post-traumatic pentru 30% dintre ei, apoi depresie, anxietate etc, mai scrie Agerpres.

În aceste condiții, autorii articolului spun că prevenirea deceselor cauzate de COVID-19 nu este de ajuns sub aspectul acţiunii medicale şi este nevoie să se aprofundeze efectele acestei boli pe termen lung.

Articolul precedentDorica Dan: Registrul Național de Acromegalie, o metodă de a vedea cum se răspunde la nevoile pacienților
Articolul următorCând începe vaccinarea anti-COVID-19 în cabinetele medicilor de familie