Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat miercuri „a nu se utiliza” Ivermectina în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, cu excepţia studiilor clinice, informează AFP.

Ivermectina, un medicament antiparazitar frecvent folosit, face obiectul unei intense campanii de promovare pe reţelele de socializare, dar, potrivit unui comitet de experţi de la OMS, datele furnizate de studiile clinice desfăşurate pentru a măsura eficacitatea acestui medicament împotriva COVID-19 nu au furnizat rezultate convingătoare.

„Recomandarea noastră este de a nu se utiliza Ivermectina pentru pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19. Recomandarea se aplică indiferent de nivelul de gravitate sau de durata simptomelor”, a declarat Janet Diaz, coordonatoarea echipei clinice însărcinate cu combaterea COVID-19 din cadrul OMS, într-o conferinţă de presă.

Ea a subliniat că excepţia de la această recomandare, care se bazează pe nivelul actual al datelor furnizate de cercetările ştiinţifice, vizează doar studiile clinice.

Experţii de la OMS au formulat aceste concluzii pornind de la un total de 16 studii clinice aleatorii care includ 2.400 de participanţi, însă unele dintre acele studii compară Ivermectina cu alte medicamente.

Numărul studiilor ce permit compararea Ivermectinei cu un placebo „este mult prea restrâns”, a explicat medicul Bram Rochwerg, cercetător la Universitatea McMaster din Canada şi membru în comitetul OMS însărcinat cu evaluarea acestui medicament, potrivit Agerpres.

Janet Diaz şi Bram Rochwerg au precizat că aceste recomandări sunt „în dinamică” şi vor fi actualizate dacă noi cercetări vor infirma sau vor completa nivelul actual al cunoştinţelor despre efectele Ivermectinei împotriva COVID-19.

Recomandarea OMS – prima care vizează Ivermectina – a fost făcută la scurt timp după cea formulată de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), care, la fel ca OMS, nu recomandă utilizarea acestui medicament, cu excepţia studiilor clinice.

Omologul său american, Agenţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA), a publicat pe site-ul său un comunicat în care precizează că nu recomandă Ivermectina, din cauza absenţei datelor medicale care ar putea să îi justifice utilizarea.

Ivermectina, un medicament asemănat cu un „star rock”

Recomandarea OMS ar trebui să provoace scepticism şi nemulţumire în rândul numeroşilor apărători ai acestui medicament de uz veterinar şi uman, folosit împotriva unor paraziţi, precum scabie, cecitatea râurilor (oncocercoză) şi păduchi.

Entuziasmul faţă de acest medicament provine mai ales dintr-un studiu australian, publicat în primăvara anului 2020, care a observat o eficacitate in vitro, adică în condiţii de laborator, a Ivermectinei asupra SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă maladia COVID-19.

Ieftină şi deja utilizată în anumite ţări, de exemplu în America Latină, Ivermectina are anumite puncte comune cu Hidroxiclorochina, apărată cu vehemenţă de anumiţi medici şi personalităţi politice, deşi eficacitatea sa nu a fost dovedită, iar un amplu studiu clinic a tras concluzia unei absenţe a efectelor sale benefice.

Adeseori, atât în cazul Ivermectinei, cât şi în cel al Hidroxiclorochinei, se face simţită aceeaşi retorică a teoriilor complotiste, potrivit cărora aceste medicamente ar fi în mod intenţionat ignorate de către autorităţi din cauza rentabilităţii lor scăzute pentru industria farmaceutică.

De la sfârşitul lunii martie 2021, medicamentul face obiectul unei campanii masive de promovare pe reţelele de socializare, însoţită de hashtag-ul #BeBraveWHO (#FiiCurajoasăOMS), pentru a cere Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii să autorizeze această moleculă în combaterea maladiei COVID-19.

Nu este un medicament inofensiv

Susţinătorii Ivermectinei, după modelul celor care susţin Hidroxiclorochina, afirmă adeseori că acest medicament este deja utilizat pe scară largă în lumea întreagă, chiar dacă în scopuri total diferite, şi, deci, nu ar trebui să existe niciun motiv de îngrijorare.

Medicul Bram Rochwerg a subliniat însă faptul că „dozele şi regimurile care au fost utilizate în tratarea oamenilor bolnavi de COVID-19 nu sunt aceleaşi ca cele utilizate pentru alte indicaţii medicale şi, în consecinţă, chiar dacă este un medicament relativ sigur, există în continuare potenţialul ca el să fie periculos” în astfel de condiţii.

Acelaşi medic consideră şi că utilizarea unui medicament a cărui eficacitate nu este dovedită „este o distragere a atenţiei şi a mijloacelor” în raport cu medicamentele care chiar funcţionează.

„În consecinţă şi în absenţa dovezii de eficacitate, cel puţin pe baza datelor pe care le avem, grupul de dezvoltare a recomandărilor pentru OMS a considerat că aceşti factori prevalează în faţa unor beneficii potenţiale incerte”, a adăugat acelaşi medic.