Germania: Vaccin pe bază de ARN Mesager la rapel, pentru cei sub 60 ani, vaccinați cu prima doză AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Germania: Vaccin pe bază de ARN Mesager la rapel, pentru cei sub 60 ani, vaccinați cu prima doză AstraZeneca

Comisia pentru vaccinare din Germania (STIKO), a recomandat, joi, ca persoanele sub 60 de ani care au primit prima doză din vaccinul împotriva COVID-19 al AstraZeneca să fie imunizate cu un produs pe bază de ARN Mesager la a doua doză, transmite Reuters.

”Până când datele corespunzătoare vor fi disponibile, STIKO recomandă pentru persoanele sub 60 de ani ca, în loc de a doua doză de AstraZeneca, să se administreze o doză de vaccin mRNA la 12 săptămâni de la prima vaccinare”, spune STIKO.

Vaccinurile cu ARN Mesager (mRNA) sunt cele ale Pfizer / BioNTech și Moderna.

În recomandările de pe site-ul său oficial, STIKO spune că nu există dovezi științifice privind siguranța unei vaccinări mixte.

Anterior, săptămâna aceasta, Germania a spus că doar persoanele de la 60 de ani în sus ar trebui să fie imunizate cu AstraZeneca din cauza unui efect secundar rar, dar sever, de tromboză. La acel moment a spus că urmează să facă o recomandare separată pentru cei mai tineri de această vârstă ce au primit deja prima doză.

30 de cazuri de coagulare a sângelui după administrarea serului AstraZeneca, identificate în Marea Britanie

Mateescu Cristi
-
0
30 de cazuri de coagulare a sângelui după administrarea serului AstraZeneca, identificate în Marea Britanie

30 de cazuri rare de coagulare a sângelui după administrarea vaccinului anti-COVID-19, dezvoltat de Oxford şi AstraZeneca, au fost identificate de Agenţia britanică de reglementare a medicamentelor, cu 25 mai multe decât raportase la jumătatea lunii martie.

Medicines and Healthcare products Regulatory Agency a spus, potrivit Reuters, că nu a primit astfel de notificări în cazul vaccinului produs de Pfizer şi BioNTech.

Oficialii sanitari au precizat că beneficiile vaccinului în prevenirea COVID-19 depăşesc cu mult orice posibil risc de formare de cheaguri de sânge.

Unele ţări au restricţionat utilizarea serului dezvoltat de AstraZeneca, în timp ce altele au reluat imunizarea cu acesta. În prezent, continuă investigarea raportării unor rare, dar uneori severe, incidente de ordin trombo-embolic.

Pe 18 martie, Agenţia britanică de reglementare a medicamentelor a anunţat că au fost înregistrate cinci cazuri de formare de cheaguri de sânge la creier din 11 milioane de doze administrate.

Joi, dintr-un total de 18,1 milioane de doze administrate, a raportat 22 de cazuri de tromboză la nivelul sinusurilor cerebrale, afecţiune extrem de rară, şi opt cazuri de coagulare asociată cu o scădere a numărului trombocitelor.

Marea Britanie: Sechelele după COVID-19 au adus înapoi la spital peste o treime dintre pacienții vindecați

Carmen Munteanu
-
0
Marea Britanie: Sechelele după COVID-19 au adus înapoi la spital peste o treime dintre pacienții vindecați

În Marea Britanie, aproape o tremie dintre pacienții care au fost tratați de COVID-19 și s-au vindecat au avut nevoie de o nouă internare în decurs de mai puțin de patru luni, din cauza sechelelor. Mai mult, un pacient din opt a murit în această perioadă, potrivit The Guardian.

După ce au analizat datele a 48.000 de pacienți, timp de 140 de zile, medicii au ajuns la concluzia îngrijorătoare că trebuie să le facă mai multe analize și investigații pacienților și să-i monitorizeze chiar și după aparenta lor vindecare, pentru a depista din timp eventuale complicații ale bolii și semne de afectare a altor organe.

Virusul SARS-CoV-2 creează cu precădere probleme respiratorii grave, dar poate infecta și afecta și alte organe, precum inimia, ficatul și rinichii. În alte cazuri, infecția cu coronavirus a antrenat declanșarea unor boli de metabolism, precum diabetul.

Studiul a fost efectuat de cercetătorii de la University College London și de la Universitatea Leicester, cu ajutorul Biroului Național de Statistică, datele arătând că boala provocată de noul coronavirus are încă multe necunoscute. Potrivit cercetătorilor, cei 48.000 de pacienți studiați au fost exernați înainte de data de 31 august 2020.

Simptome aparent inexplicabile, care persistă mai mult de patru luni, au fost deja descrise în literatura de specialitate și au fost denumite „long COVID” (COVID pe termen lung) sau „sindrom post-COVID”. Medicii încă încearcă să-și dea seama care sunt mecanismele prin care infecția provoacă disfuncții pe termen lung ale organelor. Și de multe ori nu este vorba despre afectarea unui singur organ, ci despre o problemă multi-sistem. În plus, se întâlnește mai frecvent în rândul pacienților cu vârste sub 70 de ani și, de asemenea, par să fie mai afectați pacienții din numite grupuri etnice decât pacienții din populația albă, mai scrie The Guardian.

Potrivit autorilor studiului, „creșterea riscului nu a fost limitată doar la vârstnici și nu a fost uniformă între etnii. Diagnosticul, tratamentul și prevenirea sindromului post-COVID necesită abordări integrate, multidisciplinsre, iar cercetarea urgentă este necesară pentru stabilirea factorilor de risc. Descoperirile noastre sugerează că povara pe termen lung a morbidității legate de COVID-19 asupra spitalelor și a sistemelor medicale mai largi ar putea fi substanțială. ”

2 aprilie, Ziua Internațională a Conștientizării Autismului

Carmen Munteanu
-
0
2 aprilie, Ziua Internațională a Conștientizării Autismului

Ziua Internațională a Conștientizării Autismului este marcată anual în data de 2 aprilie, din 2007, la inițiativa Organizațiilor Națiunilor Unite (ONU).

Tema din acest an a Zilei Internaționale a Conștientizării Autismului este ”Includerea la locul de muncă: Provocări şi oportunităţi într-o lume post-pandemie”, potrivit un.org.

”Pandemia de COVID-19 a expus şi a accentuat inegalităţi evidente în întreaga lume, mai ales când este vorba despre venituri şi distribuţia averii, accesul la asistenţă medicală, protecţie conform legii și incluziune politică. Persoanele cu autism s-au confruntat mult timp cu multe dintre aceste inegalități, care au fost doar exacerbate de pandemie. Este o problemă agravată de practicile de angajare discriminatorii recunoscute de mult și de mediile la locul de muncă care prezintă obstacole majore pentru persoanele cu autism; toate acestea contribuind la șomajul sau subocuparea severă a unei mari majorități a adulților din spectrul autismului”, scrie un.org.

Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă adoptate de liderii mondiali la Organizația Națiunilor Unite în 2015 oferă un plan pentru abordarea provocărilor majore cu care se confruntă lumea, inclusiv strategii pentru reducerea inegalităților care împiedică prosperitatea oamenilor și a planetei. Unul dintre obiectivele Obiectivului de dezvoltare durabilă 8 (ODD 8) – ”Munca decentă și creșterea economică” – este promovarea ocupării depline și productive și muncii decente pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Articolul 27 din Convenția ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități recunoaște, de asemenea, „dreptul persoanelor cu dizabilități de a lucra, în condiții egale cu ceilalți” și la un „mediu de lucru deschis, inclusiv și accesibil persoanelor cu dizabilități”.

Unii angajatori au lansat recent programe incluzive de ocupare a forței de muncă, adaptate pentru persoanele cu diagnostic de autism și afecțiuni conexe, cum ar fi ADHD, TOC etc., adesea denumite persoane neurodivergente. Pe baza experienței dobândite din aceste programe și motivată de dorința de a fi atât de responsabili social, cât și de a obține un avantaj competitiv, beneficiind de abilitățile și abilitățile unui fond de talente mai diversificat, un număr din ce în ce mai mare de angajatori creează acum modele pentru a face ca locul de muncă şi practicile de angajare să fie mai incluzive în general.

Pandemia de COVID-19 a influențat, fără îndoială, eforturile companiilor de a implementa aceste noi modele, într-un moment în care economia internațională trece prin cea mai gravă recesiune economică de după marea depresie, cu pierderea a sute de milioane de locuri de muncă. În același timp, noile moduri de lucru, inclusiv munca la distanță și utilizarea noilor tehnologii, au creat oportunități pentru angajații din spectrul autismului care anterior aveau dificultăți în a prospera în mediile tradiționale la locul de muncă.

Ziua Mondială de Conștientizare a Autismului din 2021 va aborda aceste probleme printr-un eveniment virtual care va include discuții cu paneluri moderate cu persoane din spectrul autismului care au experimentat astfel de provocări și au văzut aceste noi oportunități pe piața muncii.

Evenimentul este organizat de Departamentul ONU pentru Comunicații Globale și Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale, în colaborare cu Fundația Specialisterne.

Tulburarea din spectrul autist (TSA) este o dizabilitate de dezvoltare care poate duce la dificultăți sociale, de comunicare și de comportament. Persoanele cu TSA pot comunica, interacționa, se comportă și pot învăța în moduri diferite de majoritatea oamenilor. Abilitățile de învățare, gândire și rezolvare a problemelor persoanelor cu TSA pot varia. Unele persoane cu TSA au nevoie de mult ajutor în viața lor de zi cu zi, alții au nevoie de mai puțin, potrivit CDC.

 

Help Autism lansează campania ”Un dar necesar” de Ziua Internațională a Conștientizării Autismului

Carmen Munteanu
-
0

Asociația Help Autism, alături de organizațiile din rețeaua RO TSA și Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA), lansează, cu prilejul Zilei Internaționale a Conștientizării Autismului, campania ”Un dar necesar”. Scopul campaniei este de ”a atrage atenția asupra nevoilor particulare pe care le au cele 30.000 de persoane cu autism din România”, potrivit unui comunicat de presă.

Campania se desfășoară sub îndemnul ”Atenția, înțelegerea, susținerea și acceptarea sunt cele mai de preț daruri. Hai să le oferim împreună persoanelor neurodiverse!”.

Astfel, clădiri simbol din șase orașe din țară vor fi iluminate în albastru – culoarea autismului -, pentru a atrage atenția asupra problematicii la nivel național. De asemenea, grădinițele și școlile țin ore de lectură pentru a încuraja înțelegerea și acceptarea colegilor cu autism, iar companiile preiau iluminarea în digital și organizează acțiuni pentru angajați și clienți. În același timp, artiștii invită publicul iubitor de cultură și muzică să susțină programele de terapie, iar ONG-urile organizează diferite acțiuni în centrele lor și invită românii să facă propriile daruri necesare copiilor, adolescenților și adulților cu autism.

”Am identificat aceste nevoi ca fiind esențiale pentru ca persoanele cu autism să fie real ajutate și integrate în comunitate. Este o campanie în care fiecare se poată implica cu Un Dar Necesar – un gest de atenție, înțelegere, susținere și acceptare. Acest gest poate fi o donație sau un mesaj de susținere făcut pentru un copil pe care îl cunoști, pentru organizația locală sau pentru structuri naționale, poate fi un gest individual sau din partea companiei pe care o reprezinți”, a declarat Raluca Bogdan, manager comunicare Help Autism, în comunicat.

Inițiativa Noaptea Albastră a Autismului a ajuns în 2021 la cea de-a V-a ediție, demers inițiat de Asociația Help Autism și Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, cu implicarea rețelei RO TSA și FEDRA.

Totodată, organizațiile au trimis un memoriu către autorități prin care cei aproape 100 de semnatari solicită o atenție mai mare și o implicare responsabilă a politicienilor.

”Cea mai răspândită tulburare a copilăriei este și cea mai neglijată problemă de sănătate  publică. Decontarea orelor de terapie este infimă: un copil cu autism face între 2 și 4 ore pe zi de terapie pentru o perioadă de câțiva ani, nevoile lor fiind acoperite aproape exclusiv de familie și de asociațiile non-profit cu sprijinul partenerilor lor”, mai menționează reprezentantul Help Autism.

 

Gheorghiță: Nu este cazul ca persoanele vaccinate să renunțe la mască. Ar fi o decizie greșită

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță: Nu este cazul ca persoanele vaccinate să renunțe la mască. Ar fi o decizie greșită

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV,  medicul militar Valeriu Gheorghiță, a explicat, joi seară, de ce este recomandat ca persoanele care s-au vaccinat să poarte în continuare mască de protecție. „Nu putem să știm dacă suntem în procentul celor 95% care am dezvoltat anticorpi protectori, sau suntem în procentul celor 5% care nu avem un nivel suficient de protecție”, a afirmat medicul.

„Nu este cazul ca persoanele vaccinate să renunțe la mască. Ar fi o decizie greșită, chiar și în plan individual, nu neapărat doar din punct de vedere al riscului comunității respective. Totuși, la acest moment suntem într-o cursă contracronometru cu acest virus. El acumulează mutații, pe care noi le depistăm doar prin secvențiere, știm, avem câteva variante virale deja definite – varianta britanică, sud-africană, braziliană. La nivel individual nu putem să știm dacă suntem în procentul celor 95% care am dezvoltat anticorpi protectori, sau suntem în procentul celor de 5% care nu avem un nivel suficient de protecție de anticorpi, mai ales dacă facem parte din categoria celor mai vulnerabili, celor cu boli care scad imunitatea”, a declarat Valeriu Gheorghiță, la un post de televiziune.

„Persoanele imuno-deprimate pot să se vaccineze, și este înalt recomandat să se vaccineze, însă, ne întrebăm cât de mult vor dezvolta aceste persoane anticorpi protectori. În cazul persoanelor respective, cu atât mai mult este nevoie să respectăm mai departe măsurile de prevenție, chiar pentru riscul individual”, a explicat președintele CNCAV.

Când ar putea începe vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 12 și 15, în România

Mateescu Cristi
-
0
Când ar putea începe vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 12 și 15, în România

Medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a anunțat, joi seară, că în România vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse în 12 și 15 ani ar putea debuta în al treilea trimestru din anul 2021.

”Estimăm ca într-o perioadă medie de două luni vom avea autorizarea oficială, atât de la Agenţia Americană pentru Medicamente, cât şi de la Agenţia Europeană, aşa încât vom putea şi noi din trimestrul trei, probabil, să dăm posibilitatea şi celor care doresc cu vârsta sub 15 ani, să se vaccineze, între 12 şi 15 ani”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, la un post de televiziune.

Pfizer Inc și BioNTech SE au anunțat, miercuri, că vaccinul anti-COVID-19 produs de cele două companii s-a dovedit sigur și eficient în cadrul studiului efectuat asupra a 2.260 de copii cu vârste cuprinse în 12 și 15 ani, generând răspunsuri robuste de anticorpi și deschizând calea către solicitarea unei autorizații de utilizare în SUA.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a mai declarat că putem scăpa de pandemie dacă ne vaccinăm şi dacă respectăm regulile.

”Cred că datele comunicate de Centrul American de Control al Bolilor şi anume că prin vaccinare, după cele două doze, se reduce cu cel puţin 90 la sută transmiterea este un beneficiu cât se poate de important astfel încât ne aduce o perspectivă clară, certă indibitabilă, de a pune capăt acestei pandemii. Avem două condiţii de îndeplinit: să mai răbdăm o vreme şi să respectăm cu stricteţe aceste măsuri de prevenţie şi să ne vaccinăm într-un timp cât mai scurt, cât mai mulţi dintre noi şi în felul acesta, cu siguranţă, vom reuşi să stăpânim şi să controlăm mai bine această pandemie şi să ne întoarcem la normalitatea noastră”, a declarat Gheorghiţă.

Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, până în prezent, în România, câteva mii de persoane, majoritatea cu unele boli cronice, cu vârste de 16-18 ani, s-au vaccinat deja împotriva COVID-19.

 

Gheorghiţă: Zilnic, sunt până la 50.000 de persoane noi care intră în lista de aşteptare pentru vaccinare

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiţă: Zilnic, sunt până la 50.000 de persoane noi care intră în lista de aşteptare pentru vaccinare

În fiecare zi, până la 50.000 de persoane se înscriu pe lista de aşteptare pentru imunizarea împotriva noului coronavirus, iar în perioada următoare se așteaptă ca numărul acestora să ajungă la aproximativ 100.000,  zilnic, a declarat coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă. Totodată, din data de 10 aprilie pe platformă va fi afişat şi timpul de aşteptare.

”Avem o listă de aşteptare pe toate cele trei tipuri de vaccinuri de circa 145.000 de persoane. Este clar o nevoie mai mare de a deschide noi centre de vaccinare, lucru care se va  şi întâmpla în perioada zilelor următoare. Vom deschide la nivel naţional toate centrele prevăzute pentru vaccinul de la AstraZeneca, iar în decursul lunii aprilie, pe 13 şi ulterior pe 20 vom deschide toate centrele la nivel naţional, pentru vaccinul de la Pfizer, aşa încât la finalul lunii aprilie vom vaccina în toate centrele  de vaccinare pregătire la debutul campaniei de vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, joi seară, la un post de televiziune.

Gheorghiţă a adăugat că ritmul de vaccinare va creşte în perioada următoare.

”Ar trebui să ajungem lejer la peste 100.000 de persoane pe zi doar în centrele  în care se vaccinează în acest moment, la care, sigur se vor adăuga alte trei modalităţi de vaccinare importante şi anume vaccinarea prin cabinetele de medicină de familie, vaccinarea cu centre mobile şi vaccinarea  în centrele care vor fi amenajate de către marii operatori economici care şi-au arătat această disponibilitate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a mai declarat că timpul de aşteptare pe listă va scădea, iar din 10 aprilie fiecare peroană va şti cât are de aşteptat până la momentul imunizării.

”Va scădea timpul de aşteptare pe listă. Zilnic sunt circa 40.000 – 50.000 de  persoane noi care intră în lista de aşteptare şi, în acelai timp, un număr important de persoane se şi vaccinează. Din 10 aprilie ar trebui să fie disponibilă afişarea timpului de aşteptare, care este o perioadă estimativă. Contează foarte mult ritmul de vaccinare şi o estimare, chiar şi grosieră, este important ca omul să ştie că în următoarele 2-3 săptămâni să fie notificat să se vaccineze. Chiar dacă în unele cazuri este un timp de aşteptare mai mare, este important ca omul să ştie dacă rămâne pe acel centru sau merge la altul”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.

Gheorghiță despre serul AstraZeneca: Este un vaccin sigur ale cărui beneficii depăşesc riscurile vaccinării

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță despre serul AstraZeneca: Este un vaccin sigur ale cărui beneficii depăşesc riscurile vaccinării

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, că vaccinul de la AstraZeneca este unul sigur, iar beneficiile depăşesc riscurile vaccinării, precizând faptul că ”nu s-au identificat nişte factori de risc anteriori pentru apariţia şi dezvoltarea acelor evenimente adverse, tromboembolice”.

”Nu avem nişte date ştiinţifice, validate de experti ai Agenţiei de Reglementare Europene, care să confirme o legătură de cauzalitate, în al doilea rând nu s-au identificat nişte factori de risc anteriori pentru apariţia şi dezvoltarea acelor evenimente adverse, tromboembolice. Se pare că nu ţine nici de sex, nici de vârstă, practic nu s-a putut creiona un profil de risc. Însă, avem nişte informaţii foarte clare. Uitându-ne ce se întâmplă la populaţia generală, ştim că aceste evenimente trombotice, tromboza de sinus venos cerebral, apare cu precădere la vârsta tânără, între 35-45 de ani, cel mai frecvent, că apare de zece ori mai frecvent la persoanele de sex feminim, comparativ cu persoanele de sex masculin, deci avem un raport de 10 la 1 în raport cu aceste evenimente”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, joi seară, la un post de televiziune.

Întrebat care este explicaţia că în Germania vaccinul de la AstraZeneca este recomandat vârstnicilor, Gheorghiţă a prezentat datele din România, privind cazurile de tromboză de sinus venos cerebral.

”M-am uitat la datele din România, din 2019, 2020 şi chiar şi în primele luni ale anului 2021 şi avem o incidenţă cumulată a acestor cazuri de tromboză de sinus venos cerebral de circa 5-6 la un milion de locuitori, pe an. Cifrele sunt neschimbate, nici în 2019 nu diferă faţă de 2020 şi nici faţă de primele două luni ale anului 2021. Sigur că ne-am uitat doar la cazurile internate, cazurile care  au fost spitalizate şi aici s-ar putea să fie, într-adevăr, o subestimare a incidenţei reale, e posibil să fie mai multe. Aceasta este populaţia care mai frecvent face aceste evenimente. Chiar şi în România, ne-am uitat, sunt mai frecvente cazurile la persoanele sub 55 de ani, comparativ cu persoanele peste 55 de ani”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Gheorghiță: Beneficiile depășesc cu mult riscurile vaccinării

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a adăugat că vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca este unul sigur.

”Chiar în cazul acelor evenimente raportate, temporar asociate cu vaccinul de la AstraZeneca, tot aceleaşi categorii de vârstă sunt se pare, interesate în aceste evenimente cum se întâmplă în rândul populaţiei generale. Nu avem un semnal că este afectată o altă categorie de vârstă sau anumiţi factori de risc preexistenţi. Din acest motiv, datele sunt în continuă analiză şi sunt implicaţi experţi redutabili în acest sens, atât de la agenţiile de reglementare naţională ale ţărilor membre UE, cât şi de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului. Între 6-9 aprilie vom avea o nouă concluzie şi noi precizări vizavi  de situaţia vaccinului de la AstraZeneca, însă trebuie să înţelegem un lucru cert la acest moment: este un vaccin sigur ale cărui beneficii depăşesc cu mult riscurile vaccinării”, a declarat Gheorghiţă.

Totodată, Gheorghiță a precizat că nu este posibil, la acest moment, ca o persoană care a primit prima doză de vaccin să renunţe la cea de-a doua doză şi să se reprogrameze pentru a relua imunizarea cu un alt tip de ser.

”În  momentul de faţă, nu. Însă, dacă vom lua o decizie la nivel naţional având la bază nişte argumente ştiinţifice şi anume recomandările Agenţiei Europene a Medicamentului, cu siguranţă va fi posibil acest lucru. Sunt convins că dacă Agenţia de reglementare europeană face precizări clare privitoare la un risc evident sau la o legătură de cauzalitate, cu siguranţă vom lua deciziile în consecinţă. La acest moment nu se pune problema să facem o modificare a schemei de vaccinare. Ar fi chiar păcat să ne facem o doză şi să nu ne facem şi cea de-a doua doză, înainte să obţinem beneficiile maximale”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

UE: Statele membre nu s-au înțeles cum să redistribuie zece milioane de doze de vaccin anti-COVID

Mateescu Cristi
-
0
UE: Statele membre nu s-au înțeles cum să redistribuie zece milioane de doze de vaccin anti-COVID

Cele 27 de state UE nu au reuşit, joi, să se înţeleagă în privinţa redistribuirii a 10 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de o manieră care să ajute ţările cu probleme de aprovizionare, după ce mai multe state au acuzat că au fost tratate incorect, relatează DPA şi AFP.

În centrul disputei s-au aflat întârzierile în livrările companiei farmaceutice AstraZeneca. Acest lucru a dus la solicitări din partea mai multor ţări membre ca zece milioane de doze suplimentare recent achiziţionate de la Pfizer-BioNTech să fie redistribuite în favoarea lor.

După două zile de negociere, discuţiile între ambasadorii ţărilor membre s-au lovit joi de refuzul Austriei, Sloveniei şi Republicii Cehe de a sprijini un compromis propus de preşedinţia portugheză a UE, susţin surse diplomatice citate de AFP.

Aceste zece milioane de doze fac parte dintr-un lot pe care BioNTech-Pfizer s-a angajat să-l livreze în avans în al doilea trimestru, din cele 100 de milioane de doze care nu ar fi trebuit să fie disponibile decât începând cu trimestrul al treilea din 2021.

Repartiţia dozelor precomandate de UE de la laboratoare se face între Cei 27 în funcţie de populaţia lor (pro rata). Dacă un stat renunţă să cumpere partea sa, dozele sale sunt redistribuite între ţările interesate.

Anumite state nu au comandat suficiente doze sau au mizat prea mult pe vaccinul AstraZeneca, datorită preţului său mai scăzut, vaccin care este însă afectat de probleme de producţie.

La jumătatea lui martie, îndemnaţi de cancelarul austriac Sebastian Kurz, liderii din Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi Letonia au cerut să se introducă un „mecanism de corecţie” pentru a obţine doze suplimentare, estimând că au fost „lezaţi” de sistemul de repartiţie.

Potrivit UE, ţările cele mai în dificultate din punctul de vedere al vaccinurilor anti-COVID-19 sunt Bulgaria, Croaţia, Slovacia, Letonia şi Estonia.

Preşedinţia portugheză a prezentat propuneri pentru a da dovadă de solidaritate faţă de aceste cinci ţări, alocându-le mai multe doze decât cota lor obişnuită. Austria, Slovenia şi Republica Cehă au respins soluţia propusă.

Potrivit DPA, care citează diplomaţi UE, cele trei state vor primi propria cotă care le revine în baza distribuirii în funcţie de populaţie. Celelalte 24 vor împărţi dozele într-un mod mai solidar, conform unei înţelegeri politice la care au ajuns joi ambasadorii blocului comunitar, dându-le mai multe doze celor cinci ţări decât ar primi prin sistemul pro rata.

De exemplu, Germania va primi numai 1,3 milioane de doze din cele zece milioane, adică substanţial mai puţin decât cele 1,8 milioane pe care le-ar fi primit în baza calculului realizat în funcţie de populaţie. Dozele suplimentare vor fi redistribuite către Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Letonia şi Estonia.

Ofensiva cancelarului austriac împotriva sistemului de repartiţie a provocat iritare în rândul partenerilor europeni. Comisia Europeană a reamintit la jumătatea lui martie că statele membre însele au decis asupra sistemului actual.

1...1.2091.2101.211...3.315Pagina 1.210 din 3.315