Arafat: România, rata de mortalitate cauzată de COVID-19 de 12 cazuri la 10.000 de locuitori

România are o rată de mortalitate cauzată de COVID-19 de 12 cazuri la 10.000 de locuitori, valoarea fiind puțin mai ridicată decât în Germania și Elveția, de 11 decese la 10.000 de locuitori, și decât în Norvegia și Finlanda, cu 10 decese la 10.000 de locuitori, cea mai mică valoare înregistrată, potrivit datelor prezentate de secretarul de stat dr. Raed Arafat.

După România, se află Suedia, cu 13 decese la 10.000 de locuitori.

Pe de altă parte, potrivit datelor prezentate de Arafat, alte țări lovite mai puternic de pandemie au o rată a deceselor mult mai ridicată. Statele Unite și Spania au înregistrat 17 decese la 10.000 de locuitori, Bulgaria – 19, Belgia – 20, Ungaria – 22, Cehia – 25 de decese la 10.000 de locuitori.

Aceste valori se vor schimba, în funcție de evoluția măsurilor luate pentru stoparea pandemiei, a mai avertizat Raed Arafat.

„Din păcate, avem decese în continuare și la sfîrșit, când se va trage linia, normal că aceste cifre vor crește la toate aceste țări, probabil. Dar asta ne arată că România a ținut situația sub control, foarte bine în comparație cu alte țări”, a declarat Raed Arafat, la un post de televiziune.

CNSU: Stocurile de urgență medicală necesare în procesul de vaccinare, majorate

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat vineri majorarea stocurilor de urgenţă medicală necesare în procesul de vaccinare.

Astfel, potrivit Anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 21, se achiziţionează 6.000 de bucăţi kit de urgenţă – EPIPEN (stilou autoinjector preumplut cu 2 ml).

”Se aprobă majorarea stocurilor de urgenţă medicală cu produse, materiale şi echipamente sanitare necesare desfăşurării în siguranţă a procesului de vaccinare a populaţiei împotriva virusului SARS-CoV-2 (…). Se propune ca, pentru asigurarea fondurilor necesare achiziţionării produselor (…), să fie alocate, la nevoie, Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, se arată în hotărârea adoptată vineri de CNSU.

Șef lucr. dr.Mahler: Un bolnav de COVID are alocat 10 lei pentru cele trei mese pe zi. Suma, insuficientă

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, a declarat că un pacient bolnav de COVID are alocat pentru cele trei mese zilnice 10 lei, în regim comun, suma fiind mult sub nevoia reală a unui bolnav, astfel că trebuie găsite soluții pentru ca spitalele să primescă mai mulți bani pentru hrana pacienților.

„Am văzut în spațiul public diverse discuții despre câți bani sunt alocați pentru alocația de hrană a fiecarui bolnav. Consider că și la noi la Institutul Marius Nasta, costurile celor trei mese zilnice sunt din păcate extrem de reduse conform alocării bugetare( HG 851/2018), adică a banilor pe care noi ca spital îi primim pentru a asigura mâncarea pacienților. Un pacient bolnav de COVID are alocat astăzi pentru cele 3 mese, fix 10 lei/zi regim comun, 15 lei/zi pentru pacientul care are și diabet zaharat sau 16 lei/zi pentru pacientul cu tuberculoză. La Institutul Marius Nasta avem bucătăria proprie, cu personal propriu, o infrastructura pe care am modernizat-o, și măcar astfel din acest punct de vedere putem să ne gospodărim cât mai eficient conform banilor alocați.”, a scris șef lucr. dr. Beatrice Mahler, într-un mesaj pe Facebook.

Managerul a mai scris că „deși la Marius Nasta suntem la limita superioară de calcul a hranei alocate zilnic, DA, din păcate alocația pentru hrana zilnică, din perspectiva mea este insuficientă, mult sub nevoia reală a unui pacient bolnav de COVID și nu numai! Trebuiesc găsite soluții astfel ca spitalele să primescă mai mulți bani pentru hrana pacienților, iar noi în spitale tot timpul să avem în vedere că atât calitatea, cât și cantitatea să fie în acord nevoia pacientului”.

Managerul Institutului „Nasta”: Nu trebuie să fim catalogați nici eroi, nici criminali

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, a declarat că România are un sistem medical ”fragil”, iar de foarte multe ori eforturile celor care compun echipa medicală au trebuit să fie la o cotă foarte înaltă pentru a diminua anumite lipsuri din sistem, o infrastructură inadecvată sau personal insuficient.

„De foarte multe ori eforturile medicilor, asistenților, ale tuturor celor care compun echipa medicală, au trebuit să fie la o cotă foarte înaltă pentru a diminua anumite lipsuri din sistem, o infrastructură inadecvată sau personal insuficient. Am văzut în acest ultim an, în acestă urâtă pandemie, urâtă și nedorită pandemie, cum medicii sau mai corect spus personalul medical în ansamblu, au fost catalogați și numiți de la eroi, la torționari, criminali și asasini. Ieri am văzut la un spital ca au venit oamenii cu flori într-o încercare de reparare a cuvintelor urâte. Personal, consider că medicii și întreaga echipă medicală (asistenți, infirmiere) nu trebuie să fie catalogați nici eroi, dar cu siguranță nici criminali, eu cel puțin nu aștept flori și aplauze, îmi doresc ca noi medicii și personalul medical să ne desfășurăm activitatea în normalitate. O normalitate relativă, dacă ne gândim la ce perioadă traversăm. Probabil este o ruptură la nivelul de înțelegere legat de acestă pandemie”, a scris managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, pe pagina de Facebook.

Potrivit șef lucr. dr. Beatrice Mahler, vorbim despre o boală care este foarte nepredictibilă, fiind oameni care o depășesc relativ ușor, unii care nu prezintă simtome, dar sunt și pacienți pentru care boala reprezintă o adevărată provocare, le pune viața în pericol, iar din păcate unii cu toate eforturile noastre ale medicilor, pierd lupta cu acesta boală.

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și-a exprimat compasiunea pentru victimele pandemiei și și-a cerut scuze familiilor acestora.

” Îmi pare rău, am toată compasiune pentru victimele acestei pandemii și îmi cer scuze familiilor acestora că nu am putut face mai mult pentru ei. Din păcate atât poate medicina în acest moment, și nu vorbesc doar de România, ci și de sisteme medicale mult mai dezvoltate. Cu toții, pentru ca sloganul ”JOS PANDEMIA”, să funcționeze, toți trebuie să contribuim, fiecare pe palierul lui, dar fiecare implicat”, a afirmat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, actualizată de CNSU

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat vineri o nouă hotărâre prin care a fost actualizată lista ţărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

Pe listă se regăsesc ţări ca Bulgaria, Italia, Franţa, Ungaria, Cehia, Belgia, Republica Moldova sau Polonia.

Astfel, potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea nr. 21 a CNSU, din zona galbenă, pentru care se instituie măsura carantinei la domiciliu sau locaţia declarată pentru o perioadă de 14 zile, fac parte următoarele ţări/ zone/ teritorii cu risc epidemiologic ridicat:

* Bonaire, Saint Eustatius and Saba
* Wallis and Futuna
* Curaçao
* Estonia
* San Marino
* Ungaria
* Cehia
* Iordania
* Muntenegru
* Serbia
* Polonia
* Andorra
* Aruba
* Uruguay
* Bulgaria
* Franţa
* Macedonia de Nord
* Suedia
* Bermuda
* Liban
* Bahrain
* Bosnia şi Herţegovina
* Kosovo
* Slovenia
* Seychelles
* Cipru
* Palestina
* Olanda
* Belgia
* Republica Moldova
* Italia
* Brazilia
* Austria
* Chile
* Luxemburg
* Monaco
* Kuweit
* Turcia
* Ucraina
* Paraguay
* Armenia
* Croaţia
* Africa de Sud.

Potrivit CNSU, Africa de Sud se află pe listă ca urmare a detecţiei circulaţiei în populaţia umană a unor variante de virus SARS-CoV-2 cu transmitere mai ridicată.

Reacția CMR la scrisoarea semnată de unii medici: Conține ingredientele unui material de tip „fake news”

Colegiul Medicilor din România (CMR) se delimitează total de scrisoarea mai multor medici, apărută vineri în spațiul public, despre care spune că nu reprezintă voința corpului medical în ansamblul său, se arată într-un comunicat al CMR, semnat de prof.dr. Daniel Coriu.

Potrivit CMR, în cazul acelor medici care nu respectă normele medicale larg acceptate de comunitatea științifică medicala și afectează, prin declarațiile lor, sănătatea publică, prin instigare la încălcarea lor, vor fi identificați și cercetați în cadrul comisiilor de disciplina ale CMR, putându-se ajunge până la ridicarea dreptului de a profesa.

„În legătură cu mesajul vehiculat astăzi în spațiul public, care începe cu sintagma ‘medicii români’, invocând ca inițiatori ai materialului, medici cu drept de practică în România, sugerând ideea de punct de vedere al corpului medical, Colegiul Medicilor face următoarele clarificări: Colegiul Medicilor din România (CMR) se delimitează total de această scrisoare, care nu reprezintă voința corpului medical în ansamblul său și precizează că, potrivit reglementărilor în vigoare, CMR reprezintă instituția care ‘apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de pacient și de sănătatea publică’ ”, se arată în comunicatul CMR.

Potrivit CMR, printre semnatarii textului, există cel puțin o persoană, respectiv prof. dr. Ioan Cordoș, care a fost contactat de reprezentanții CMR, și care a precizat că nu știa de existența acestui document și că nu a semnat o astfel de scrisoare.

„Aceasta situație poate să sugereze un text provocator, care conține ingredientele unui material de tip ‘fake news’. Aceste forme de denaturare a realităților pandemiei cu care ne confruntăm, fac foarte mult rău României și unei părți a cetățenilor săi. Aceștia, din cauza unor astfel de mesaje periculoase, își pierd încrederea în sistemul medical și amână prezentarea la medic până în fazele avansate ale bolii COVID-19, ceea ce are, din păcate, uneori consecințe dezastruoase. Colegiul Medicilor din România, ca for reprezentativ al profesiei medicale, susține respectarea tuturor măsurilor necesare pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, în conformitate cu normele legale în vigoare și cu recomandările internaționale”, se arată în comunicatul CMR.

 

CDC: Persoanele vaccinate antiCOVID vor putea să călătorească în siguranţă în zonele cu „risc scăzut”

0

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite a anunţat vineri că persoanele care au urmat schema completă de vaccinare împotriva noului coronavirus vor putea să călătorească în siguranţă în zonele cu „risc scăzut”, după ce această agenţie federală americană a amânat timp de mai multe săptămâni revizuirea recomandărilor sale, care descurajau toate călătoriile neesenţiale, informează Reuters.

Anunţul prin care CDC a modificat recomandarea ca toţi americanii să evite călătoriile neesenţiale ar trebui să reprezinte un stimulent pentru industria turismului american, care continuă să se confrunte cu dificultăţi importante de la începutul pandemiei de COVID-19, declarată în debutul anului 2020.

Noua recomandare formulată de CDC le permite în special bunicilor să călătorească cu avionul pentru a-şi vizita nepoţii.

Mai multe companii aeriene majore, inclusiv American Airlines, Delta Airlines, United Airlines, Southwest Airlines, şi alte categorii profesionale au cerut pe 22 martie experţilor de la CDC să îşi actualizeze imediat recomandările pentru a anunţa că „persoanele vaccinate pot să călătorească în siguranţă”.

Potrivit noii recomandări, persoanele vaccinate cu dozele de rapel nu vor mai trebui să se supună unor teste COVID-19 înainte sau după călătorie şi nu vor mai trebui să fie plasate în carantină la sfârşitul călătoriei.

Specialiştii de la CDC spun că bunicii care au fost vaccinaţi cu ambele doze pot să călătorească cu avionul pentru a-şi vizita nepoţii fără să mai facă teste COVID-19 şi fără să mai intre în carantină, atât timp cât respectă recomandările CDC în privinţa normelor de siguranţă sanitară din timpul călătoriilor.

CDC nu a eliminat deocamdată restricţiile care interzic celor mai mulţi cetăţeni non-americani să pătrundă pe teritoriul Statelor Unite după ce au călătorit recent în China, Brazilia, Africa de Sud şi majoritatea ţărilor din Europa. CDC a menţinut totodată obligativitatea ca aproape toţi pasagerii curselor aeriene internaţionale care aterizează pe teritoriul american să prezinte teste COVID-19 cu rezultate negative înainte de a călători spre Statele Unite.

Reprezentanți ai industriei hoteliere, discuții cu miniștrii Sănătății și ai Economiei

0

Miniştrii Sănătăţii şi Economiei, Vlad Voiculescu şi Claudiu Năsui, s-au întâlnit, vineri, într-un grup comun de lucru, cu reprezentanţii industriei hoteliere din România, discuţiile fiind axate pe planificarea deschiderii mediului de business.

Potrivit unei informări a Ministerului Sănătăţii, mesajul comun al acestui grup de lucru a fost „pregătirea unui calendar de deschidere a economiei, cu valoare orientativă”.

De asemenea, s-a discutat despre „eventualele măsuri” de acces al persoanelor în structurile de cazare.

Utilizarea vaccinului produs de AstraZeneca, suspendată temporar în Ţările de Jos

Ţările de Jos au suspendat vineri temporar utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele sub 60 de ani, după decesul unei femei care fusese vaccinată cu acest ser, a transmis agenţia naţională de presă ANP care citează Ministerul Sănătăţii, relatează Reuters.

Decizia a fost luată în urma noilor rapoarte ale agenţiei de monitorizare a medicamentelor Lareb şi a discuţiilor cu autorităţile sanitare, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii olandez.

Lareb, care urmăreşte efectele secundare ale medicamentelor, a declarat vineri că a primit cinci rapoarte de tromboză extinsă cu număr scăzut de trombocite după vaccinările cu serul AstraZeneca, inclusiv pentru o femeie care a murit. Agenţia a spus că evenimentele au avut loc la 7 până la 10 zile după vaccinare.

„Sunt femei între 25 şi 65 de ani. Trei paciente au prezentat embolii pulmonare extinse. Una a murit şi una a avut, de asemenea, o hemoragie cerebrală”, a detaliat Lareb.

Aproximativ 400.000 de persoane au fost vaccinate cu AstraZeneca în Ţările de Jos în perioada respectivă, iar rapoartele „par comparabile cu alte rapoarte din Europa”, a spus Lareb, potrivit Agerpres.

Aproximativ 10.000 de programări pentru vaccinări urmează să fie anulate în urma deciziei de suspendare a utilizării vaccinului.

Şi Germania a oprit săptămâna aceasta vaccinarea cu AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani.

Ţările de Jos au înregistrat 1,2 milioane de cazuri de coronavirus în total şi peste 16.500 de decese.

În urma anunţului Ţărilor de Jos, AstraZeneca a declarat că lucrează cu autorităţile olandeze pentru a răspunde oricăror întrebări legate de utilizarea vaccinului său împotriva COVID-19.

„Autorităţile de reglementare din Marea Britanie, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au ajuns la concluzia că beneficiile utilizării vaccinului nostru pentru a proteja oamenii de acest virus mortal depăşesc în mod semnificativ riscurile la toate grupele de vârstă adultă”, a declarat un purtător de cuvânt al AstraZeneca într-un comunicat citat de Reuters.

Agenţia Națională de Transplant a semnat un memorandum se înţelegere cu Italia

Agenția Națională de Transplant (ANT), cu sprijinul Ministerului Sănătății, a semnat un Memorandum de Înţelegere cu Centrul Naţional de Transplant (CNT) Italia, în domeniul transplantului pulmonar, pe baza căruia pacienții români vor putea face transplant pulmonar în Italia.

Conform înţelegerii, în Italia vor putea fi transplantaţi pulmonar cinci pacienţi români/an, cu obligaţia părţii române de a oferi organele (plămâni) către Italia de-a lungul anului, cu respectarea prevederilor legale naţionale, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Transplant.

„Chiar dacă trecem printr-o situație foarte dificilă, din cauza pandemiei de coronavirus, preocuparea noastră de zi cu zi este ca pacienţii care au nevoie de un transplant să aibă acces la această formă de vârf a practicii medicale într-un mod unitar și echitabil. Pentru aceasta, instituția noastră are mai multe direcţii de acţiune, astfel încât să creștem numărul pacienţilor care vor beneficia de o astfel de intervenție salvatoare, iar activitatea de transplant să se dezvolte şi să devină o activitate curentă în România pentru toate tipurile de organ solid şi nu numai. Una din direcţii este încheierea de acorduri de cooperare în domeniul transplantului cu alte instituţii similare din străinătate, ceea ce va permite creşterea şanselor anumitor grupuri de pacienţi de a primi un organ pentru transplant „, se arată în comunicatul Agenţiei Naţionale de Transplant.

În acelaşi comunicat se arată că prin semnarea Memorandumului de înţelegere în domeniul transplantului pulmonar cu CNT Italia, se oferă o şansă la viaţă pentru pacienţii români care nu pot fi transplantaţi în ţară. La momentul de față, Programul de transplant pulmonar în România nu poate rezolva cazurile complexe şi cazurile pediatrice.

” Trebuie subliniat faptul că pacienţii care au nevoie de un transplant de organ sunt pacienţi care nu pot să aştepte. Astfel, prin colaborarea cu CNT Italia, pacienţii care au nevoie de un transplant pulmonar vor putea beneficia în cel mai scurt timp posibil de o astfel de intrevenţie. Conform înţelegerii, în Italia vor putea fi transplantaţi pulmonar 5 pacienţi români/an, cu obligaţia părţii române de a oferi organele (plămâni) către Italia de-a lungul anului, cu respectarea prevederilor legale naţionale. Costurile legate de această intrevenţie vor fi suportate de Ministerul Sănătăţii din România, în conformitate cu prevederile OMS 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate. Cu sprijnul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență va fi asigurat transportul pacienților către centrele de transplant din Italia”, se arată în acelaşi comunicat.

Porivit aceleiaşi surse, „toate eforturile depuse de ANT converg către acordarea unei şanse la viaţă pentru cât mai mulţi români care au nevoie de un transplant. Misiunea şi preocuparea noastră permanentă este ca pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare să aibă acces la acestă formă de vârf a practicii medicale. Nu putem vorbi de transplant, fără să ne referim la donatori. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori identificaţi şi declaraţi în moarte cerebrală, deci de activitatea secţiilor ATI din unităţile sanitare acreditate pentru această activitate. Recomandarea ANT către unităţile sanitare implicate în activitatea de transplant a fost să-şi continuie activitatea, atât timp cât raportul risc-beneficiu este în beneficiul pacientului. ANT a solicitat încă din primele momente Ministerului Sănătăţii măsuri suplimentare pentru ca activitatea de transplant să se poată desfăşura în continuare, în condiţii de maximă siguranţă atât pentru pacienţi, cât şi pentru cadrele medicale implicate. Astfel, încă de la începutul pandemiei au fost intensificate măsurile de protecţie, atât în centrele de prelevare, cât şi în cele de transplant, fiind testat întreg personalul implicat în fiecare etapă a activităţii de transplant, de la prelevare la transplant (au fost testaţi donatorii potenţiali aflaţi în moarte cerebrală, donatorii vii, receptorii, echipele de prelevare şi transplant şi asigurate circuitele necesare) – măsuri concretizate în morbiditate zero prin infectare SARSCoV2 în rândul pacienţilor transplantaţi în această perioadă”.

Reprezentanţii ANT au precizat că un număr crescut de donatori atrage după sine salvarea cât mai multor pacienţi prin transplant de organe şi ţesuturi. Chiar şi în condiţiile dificile determinate de pandemia SARS CoV2 şi de faptul că este o presiune foarte mare asupra tuturor secţiilor ATI din spitalele acreditate pentru prelevare, activitatea de donare şi transplant a funcţionat permament. Trebuie remarcat şi apreciat efortul deosebit al spitalelor în care activitatea de transplant s-a desfăşurat în toată această perioadă.

Astfel, de la începutul anului, în România au fost 12 donatori în moarte cerebrală, ceea ce a dus la salvarea a 10 români prin transplant de ficat, 21 prin transplant de rinichi şi unul prin transplant de cord, iar alţi doi pacienți au fost salvați prin transplant pulmonar în sistemul Eurotransplant. De asemenea, de la donatori în viaţă au fost realizate 3 intrevenţii de transplant hepatic şi 2 intervenţii de transplant renal, se arată în comunicatul ANT.