O versiune modificată a vaccinului antiCOVID Moderna, rezultate pozitive împotriva variantei sud-africane

Compania americană de biotehnologie Moderna a anunţat o serie de prime rezultate pozitive furnizate de testele ce au vizat atât o versiune modificată a vaccinului său anti-COVID-19 dezvoltat special împotriva variantei sud-africane, cât şi studierea efectului generat de administrarea celei de-a treia doze a serului iniţial, informează AFP.

„Suntem încurajaţi de aceste date noi, care ne consolidează încrederea în ideea că strategia noastră (a dozelor de rapel) ar trebui să asigure o protecţie împotriva noilor variante”, a declarat într-un comunicat Stephane Bancel, CEO-ul companiei Moderna.

La noul studiu au participat patruzeci de persoane deja vaccinate – care au primit ambele doze ale vaccinului iniţial Moderna – într-o perioadă cuprinsă între şase şi opt luni înaintea acestor teste.

Unele au primit a treia injecţie cu noua formulă a serului (denumită mRNA-1273.351) dezvoltată contra variantei sud-africane, iar altele, cea de-a treia doză a vaccinului iniţial.

Ambele opţiuni „au crescut titlurile (nivelurile, n.r.) de anticorpi neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2 şi a două variante îngrijorătoare”, mai exact varianta sud-africană şi cea braziliană, au precizat reprezentanţii companiei Moderna, potrivit Agerpres.

Concentraţiile de anticorpi au fost măsurate la două săptămâni după administrarea celei de-a treia doze. Concentraţiile „au crescut la niveluri similare sau chiar mai ridicate” decât cele identificate după prima serie de imunizare ce a constat în două injecţii, au subliniat specialiştii americani.

Formula de vaccin dezvoltată special împotriva variantei sud-africane s-a dovedit a fi mai eficientă împotriva acesteia decât vaccinul iniţial, a precizat comunicatul dat publicităţii de Moderna.

O altă opţiune de studiu – o doză conţinând în acelaşi timp vaccinul iniţial şi noua formulă – se află de asemenea în studiu, dar niciun rezultat nu a fost deocamdată comunicat.

Vaccinul Moderna utilizează o nouă tehnologie, denumită ARN mesager (mRNA).

Această tehnică „permite sintetizarea rapidă de vaccinuri-candidate care includ mutaţii cheie ale virusului, permiţând, potenţial, o dezvoltare mai rapidă a viitoarelor vaccinuri alternative” împotriva noilor variante virale, a explicat Stephane Bancel.

„Vom continua să operăm atât de multe actualizări câte vor fi necesare pentru vaccinul nostru anti-COVID-19, pentru a ţine pandemia sub control”, a adăugat el.

Record de peste 100.000 de persoane vaccinate zilnic. Câte reacții adverse s-au înregistrat

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva COVID-19 informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 100.454 doze de vaccin, dintre care 83.237 – Pfizer, 8.547 – Moderna, 7.778 – AstraZeneca şi 892 – Johnson&Johnson, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform unui comunicat al CNCAV, 41.358 persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 59.096 persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 5.688.721 de doze unui număr de 3.491.189 de persoane, dintre care 1.293.657 au primit o doză şi 2.197.532 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 111 de reacţii adverse – trei de tip local şi 108 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 14.522 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.547 de tip local şi 12.975 de tip general.

CNCAV menţionează că 150 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Primăria Ploieşti a arborat un steag ce indică scenariul în care se află oraşul, după rata de infectare

Primăria Ploieşti a arborat, începând de joi, în faţa clădirii în care aceasta funcţionează, un steag ce  indică scenariul în care se află oraşul în funcţie de rata de infectare cu noul coronavirus.

„Autoritatea publică locală a luat această măsură în scopul unei informări, cât mai vizibile şi eficiente, cu privire la situaţia ratei de infectare cu virusul SARS-CoV-2, atât pentru cetăţenii din municipiu, cât şi pentru persoanele aflate în tranzit în oraşul nostru”, se arată într-un comunicat al municipalităţii.

Astfel, steagul arborat va avea următoarele culori: verde, galben, roşu, în funcţie de scenariul în care se află municipiul Ploieşti.

Universitatea Harvard le va cere studenților să fie vaccinati antiCOVID, din toamnă

Studenţilor de la Universitatea Harvard din Statele Unite li se va cere să fie vaccinaţi împotriva COVID-19 la începutul noului semestru în toamnă, informează DPA.

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în această toamnă să fie vaccinaţi”, a anunţat miercuri această universitate de elită din Cambridge, Massachusetts.

Potrivit declaraţiei, excepţiile vor fi acordate doar din motive medicale sau religioase.

Anterior, alte universităţi din Ivy League, cum ar fi Yale, Columbia şi Princeton, au introdus deja o astfel cerinţă privind vaccinarea.

Înainte de a se întoarce în campus, studenţii trebuie să se imunizeze complet cu un vaccin aprobat de Food and Drug Administration (FDA) sau de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit Agerpres.

Aceasta înseamnă că trebuie să fi trecut cel puţin două săptămâni de la administrarea ultimei doze de vaccin, se adaugă în declaraţia universităţii.

Pentru studenţi internaţionali şi cei care nu au acces la un vaccin înainte de venirea toamnei, universitatea le va oferi posibilitatea de a se imuniza la sosire.

Fondată în 1636 de imigranţi britanici, Universitatea Harvard este considerată una dintre universităţile de elită din SUA, printre absolvenţii săi numărându-se numeroşi preşedinţi şi zeci de laureaţi ai premiului Nobel.

Peste 23.000 de studenţi sunt înscrişi în prezent la această universitate privată, cunoscută pentru standardele sale riguroase de admitere.

Maratonul vaccinării: Circulația unor autobuze, extinsă pe parcursul nopții

0

Circulaţia autobuzelor pe liniile 104, 117, 178, 300, 313 şi 368 va fi extinsă şi pe parcursul nopţii pentru a facilita transportul bucureştenilor care doresc să se imunizeze în cadrul maratonului vaccinării anti-COVID care are loc în perioada 7 – 9 mai, a informat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

„Peste exact 24 de ore, adică vineri la ora 16,00, începe maratonul vaccinării în Bucureşti. Prin colaborarea dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davilla’, Primăria Capitalei şi ASSMB vor fi deschise non-stop 50 de puncte de vaccinare în două locaţii centrale din Capitală – Sala Palatului şi Biblioteca Naţională. Oricine vrea să se vaccineze cu vaccinul anti-COVID-19 o poate face fără niciun fel de programare, începând de vineri la ora 16,00 şi până luni la ora 8,00. Împreună cu STB, am convenit să extindem şi noaptea circulaţia autobuzelor pe liniile 104, 117, 178, 300, 313 şi 368, pentru a facilita transportul bucureştenilor la centrele de vaccinare şi înapoi spre casă”, a scris edilul general, pe Facebook.

Aproximativ 1.200 de voluntari – 260 de medici, 300 de asistente medicale, 135 de rezidenţi şi 500 de studenţi – vor participa la maratonul vaccinării anti-COVID care se va desfăşura la Bucureşti.

„Asigurăm o vaccinare timp de 24 de ore din 24 în cele trei zile, cu mici pauze tehnice de curăţenie, în cele două locaţii – la Sala Palatului, unde sunt 40 de cabinete de vaccinare, şi la Biblioteca Naţională, unde sunt zece cabinete de vaccinare”, a anunţat rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Viorel Jinga.

O aeronavă SMURD a transportat în Germania un tânăr cu arsuri pe 50% din suprafaţa corpului

Un tânăr, în vârstă de 27 de ani, cu arsuri pe 50% din suprafaţa corpului a fost transferat, joi, în München, Germania, cu o aeronavă SMURD, a informat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

„Joi, aeronava SMURD Cessna Citation V, configurată pentru misiuni de evacuare medicală, a efectuat o misiune externă pe ruta Bucureşti – Iaşi – München, Germania, pentru transferul, în regim de urgenţă, al unui pacient în vârstă de 27 de ani diagnosticat cu arsură de gradul IIA-IIB-III pe aproximativ 50% din suprafaţa corporală”, se arată într-un comunicat al DSU.

Potrivit sursei citate, pacientul a fost monitorizat şi asistat medical pe tot parcursul zborului, fiind predat în siguranţă medicilor din Germania.

Echipa medicală de la bordul aeronavei a fost formată din specialişti din cadrul UPU-SMURD Bucureşti, menţionează DSU.

Moderna a revizuit în creştere estimările privind vânzările de vaccin antiCOVID-19 în acest an

Grupul farmaceutic american Moderna Inc a revizuit în creştere estimările privind vânzările de vaccin COVID-19 în acest an, pe fondul intensificării campaniei de vaccinare pe plan global, transmite Reuters.

În 2021, vânzările ar urma să crească cu 4,3%, la 19,2 miliarde de dolari, în urma majorării cererii de vaccinuri. În februarie, Moderna se aştepta la vânzări de 18,40 miliarde de dolari anul acesta. De atunci, ţările bogate au extins achiziţiile de vaccinuri produse de Moderna şi Pfizer Inc/BioNTech SE, după problemele cu care s-au confruntat AstraZeneca Plc şi Johnson & Johnson.

În primul trimestru din 2021, vânzările Moderna de vaccin COVID-19 au urcat la 1,70 miliarde de dolari.

Directorul general Stéphane Bancel a anunţat că firma ar putea semna anul viitor mai multe acorduri cu diverse ţări pentru furnizarea de vaccinuri, decât în 2021. Recent, Moderna şi-a anunţat intenţia de a produce până la trei miliarde de doze de vaccin Covid-19 în 2022, în condiţiile în care va face noi investiţii pentru a-şi creşte capacităţile de producţie la mai multe uzine din SUA şi Europa. În 2021, Moderna ar urma să producă 800 de milioane de doze.

Grupul a anunţat miercuri o serie de prime rezultate pozitive furnizate de testele ce au vizat atât o versiune modificată a vaccinului său anti-COVID-19 dezvoltat special împotriva variantei sud-africane, cât şi studierea efectului generat de administrarea celei de-a treia doze a serului iniţial.

Vaccinul Moderna utilizează o nouă tehnologie, denumită ARN mesager (mRNA).

Această tehnică „permite sintetizarea rapidă de vaccinuri-candidate care includ mutaţii cheie ale virusului, permiţând, potenţial, o dezvoltare mai rapidă a viitoarelor vaccinuri alternative” împotriva noilor variante virale, a explicat Stephane Bancel. Acesta a adăugat: „Vom continua să operăm atât de multe actualizări câte vor fi necesare pentru vaccinul nostru anti-COVID-19, pentru a ţine pandemia sub control”.

Marţi, producătorul american de medicamente Pfizer Inc a revizuit în creştere estimările privind vânzările de vaccin COVID-19 dezvoltat împreună cu grupul german BioNTech SE.

Compania americană se aşteaptă acum la vânzări de 26 miliarde dolari de pe urma vaccinului în 2021, după ce anterior estima 15 miliarde dolari. Pentru a-şi îndeplini obiectivul, Pfizer va livra anul acesta 1,6 miliarde doze de vaccin.

Costul şi profitul brut de pe urma vaccinului sunt împărţite în mod egal între Pfizer şi BioNTech.

Vaccinul COVID-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech a fost unul din primele vaccinuri care a fost aprobat pentru utilizarea în regim de urgenţă în SUA şi alte câteva ţări, iar analiştii se aşteptau ca producătorul farmaceutic să îşi majoreze vânzările cu câteva miliarde de dolari.

VIDEOPreședintele CNAS,despre concursul de ocupare a posturilor de directori generali ai caselor de asigurări


Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a declarat că dintre cei 54 de candidați admiși la proba scrisă pentru ocuparea posturilor de directori generali ai caselor de asigurări de sănătate și CAS a OPSNAJ, s-au prezentat 33, astfel că în acest moment sunt 20 de case de asigurări despre care „știm sigur că postul de director general nu se va ocupa în urma acestui concurs”.

Președintele CNAS a mai spus că în cel mai scurt timp, va fi publicată procedura de scoatere la concurs a posturilor pentru celelalte case de asigurări de sănătate care nu au putut fi ocupate în urma concursului desfășurat joi, la Spitalul Universitar de Urgență București.

„Au existat 60 de candidați ce și-au depus dosarul pentru concurs. Dintre aceștia, în urma selecției dosarelor, au fost admiși la proba scrisă, pe baza criteriilor de participare la concurs, 54 de candidați ce aveau dreptul să se prezinte astăzi la proba scrisă. Dintre aceștia, s-au prezentat 33 de candidați. În acest moment, sunt 20 de case de asigurări de sănătate despre care știm sigur că postul de director general nu se va ocupa în urma acestui concurs. La două case de asigurări de sănătate nu s-a scos postul la concurs, la alte trei case de asigurări de sănătate nu s-a înscris niciun candidat, la o casă s-a înscris un candidat dar care nu a trecut de selecția dosarului, iar la alte 14 case de asigurări de sănătate s-a înscris cel puțin un candidat care putea participa la proba scrisă însă nu s-au prezentat. Numărul caselor de asigurări de sănătate la care nu se va ocupa postul poate crește în funcție de rezultatele probei scrise. Timpul alocat probei scrise a fost de trei ore”, a declarat Adrian Gheorghe.

Adrian Gheorghe a precizat că joi dimineață, comisia de examen s-a întâlnit la Spitalul Universitar de Urgență București și a elaborat două variante de concurs,iar în urma procedurilor inițiale, unul dintre candidați a extras, de față cu toți ceilalți, o variantă dintre cele două elaborate. Fiecare variantă a conținut zece întrebări, fiecare punctată cu zece puncte, în total un maximum de 100 de puncte.

 

Raport săptămânal de supraveghere al CNSCBT: Câte persoane s-au vindecat de COVID-19

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat joi Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 26 aprilie – 2 mai 2021.

Astfel, până la 2 mai 2021, 94,9% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 85,7% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 58% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi.

De asemenea, numărul de persoane vindecate era, până la data menţionată, de 997.749 (94,3%), potrivit raportului publicat de CNSCBT.

Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară creştere între 10 august şi 20 septembrie 2020. De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie 2020, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie 2020 până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-11 ianuarie 2021. Nivelul infectărilor în intervalul 18 ianuarie-15 februarie 2021 s-a menţinut într-o fază de platou, în timp ce, în intervalul 15 februarie – 15 martie, numărul cazurilor a fost din nou creştere. Începând cu 29 martie, trendul este descendent, conform graficului din analiza CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe

În săptămâna 26 aprilie – 2 mai 2021, 34,7% din totalul cazurilor s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Prahova, Timiş şi Bihor. De asemenea, 32,6% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bucureşti, Prahova, Bihor, Constanţa şi Argeş.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în intervalul 26 aprilie – 2 mai 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 2 mai 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14,5%, respectiv circa 13%). Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7,5%), 20-29 ani (aproximativ 8%). Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate

Analiza deceselor până la 2 mai 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 33% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi 25% (60-69 ani).

Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de aproape 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (sub 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la data menţionată, sub 3%.

Caracteristicile cazurilor confirmate: 94,3% dintre persoane erau vindecate la 2 mai 2021
Dintre cazurile analizate până la 2 mai 2021, 45,9% (485.699 persoane) erau de sex masculin, iar 1,3% (13.861 persoane) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 48 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, până la 2 mai, de 94,3% (997.749 persoane). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 93,1% (975.703 persoane).

Caracteristicile deceselor: 94,9% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate
Până la 2 mai 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 58% (16.464 persoane) fiind de sex masculin. De asemenea, 94,9% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (72,3% – 20.530 persoane), diabet (31,8% – 9.014 persoane), afecţiuni neurologice (21,4% – 6.083 de persoane), obezitate (19,6% – 5.559 de persoane), afecţiuni renale (14,9% – 4.215 persoane), afecţiuni pulmonare (12,9% – 3.653 de persoane), neoplasm (10,5% – 2.969 de persoane), altele (21,6% – 6.139 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex: 40-49, 50-59 şi 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 20%) şi 50-59 ani (aproximativ 19% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi). De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17%.

Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex: categoria cea mai afectată atât la bărbaţi, cât şi la femei, 70-79 de ani

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, se observă, la 2 mai 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 de ani (cca 33,5%) şi peste 80 de ani (aproximativ 32%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 24%). Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 de ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform www.cnscbt.ro. Se observă, astfel, o diferenţă între bărbaţi şi femei la categoria de vârstă peste 80 de ani, femeile înregistrând o mortalitate de 34%, în timp ce bărbaţii un procent de 24%.

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 2 mai 2021 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza a fost realizată în baza a 1.058.337 cazuri totale confirmate şi a 28.380 decese totale înregistrate, conform sursei citate.

OMS recunoaște reacția lentă la pandemie, în primele luni, referitoare la adoptarea de măsuri

Două rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind pandemia de COVID-19, care vor fi prezentate la viitoarea sa adunare generală, recunosc reacţia lentă a organizaţiei în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce priveşte emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri, relatează joi EFE.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost „întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În perioada în care era nevoie de o reacţie faţă de primele focare, „OMS ar fi trebui să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aştepte aprobarea ţărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgenţă”, notează raportul.

Raportul arată că „omenirea nu era pregătită pentru o ameninţare de acest tip”, demonstrând astfel o lipsă de abilitate colectivă pentru a prezice evoluţia pandemiei, nu doar în aspectele sale sanitare, ci şi în cele sociale şi economice. „Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul, potrivit Agerpres.

De exemplu, adaugă textul, „implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Comitetul notează că unul din elementele cheie ale răspunsului lent al multor guverne la începutul pandemiei a fost tensiunea dintre necesitatea de a proteja sănătatea publică şi cea de a salva economia, fapt care a îngreunat punerea în aplicare a restricţiilor privind călătoriile şi comerţul.

Raportul arată că „este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real”, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care „necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri”.

Al doilea raport, redactat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, abundă în critici similare şi arată că în 2020 a existat „o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală” care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Pe de altă parte, comitetul îşi exprimă profunda preocupare faţă „de gradul înalt de toxicitate şi lipsă de civism de pe reţelele de socializare” în raport cu OMS şi cu personalul său. „Condamnăm energic atacurile personale la adresa directorului general (Tedros Adhanom Ghebreyesus, n.r.) şi a altor angajaţi ai OMS şi avertizăm că mesajele toxice pot distorsiona opinia publică faţă de organizaţie” şi faţă de îndeplinirea măsurilor publice de prevenire a pandemiei.

Viitoarea adunare generală a OMS, în care se vor prezenta şi se vor dezbate aceste rapoarte, va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie, cu participarea delegaţiilor tuturor statelor membre ale organizaţiei.