Ordinul miniștrilor Educației și Sănătății referitor la prezenţa nediferenţiată în şcoli, publicat în MO

Ordinul comun al ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi ministrului Sănătăţii, Ioana Mihăilă, care prevede că prezenţa fizică nediferenţiată în şcoli s-ar putea face încă de a doua zi după înregistrarea unei rate de infectare mai mică de 1 la mie a fost publicat luni în Monitorul Oficial.

Potrivit ordinului, scenariul de funcţionare al unităţii/instituţiei de învăţământ, pe parcursul anului şcolar/universitar, se va actualiza în funcţie de situaţie epidemiologică, cu excepţia situaţiei în care localitatea intră în carantină.

Direcţiile de specialitate din Ministerul Educaţiei şi din Ministerul Sănătăţii, precum şi direcţiile de sănătate publică judeţene/a Municipiului Bucureşti, inspectoratele şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti, unităţile de învăţământ preuniversitare vor duce la îndeplinire prevederile ordinului comun.

Ministrul Sănătăţii, despre primirea pacienţilor non-COVID la Spitalul Foişor

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat că luni a primit o solicitare de la Spitalul Foişor pentru primirea pacienţilor non-COVID şi a căzut de acord în acest sens cu şeful DSU, Raed Arafat, să ia în considerare acest aspect.

„Astăzi am primit o solicitare de la Spitalul Foişor prin care aceştia solicitau tocmai revenirea şi primirea pacienţilor non-COVID în structură. Am avut o discuţie cu domnul Arafat şi am convenit împreună să solicităm Spitalului Foişor tocmai să solicite asistenţă Direcţiei de Sănătate Publică pentru a trece înapoi la forma de spital care îngrijeşte pacienţi non-COVID. (…) Nu ştiu câţi bolnavi de COVID mai sunt la Foişor, dar, conform solicitărilor transmise, există în terapie intensivă un pacient COVID la Foişor”, a precizat Ioana Mihăilă.

De asemenea, ministerul Sănătăţii a cerut un punct de vedere spitalelor referitor la posibilitatea de a-şi dezvolta circuite separate pentru pacienţii COVID şi non-COVID, a anunţat luni ministrul Ioana Mihăilă.

„Ministerul Sănătăţii a cerut deja spitalelor un punct de vedere referitor la posibilitatea de a-şi dezvolta circuite separate pentru pacienţi COVID şi non-COVID. Am solicitat direcţiilor de sănătate publică tocmai să ofere asistenţa acestor spitale, astfel încât, cât de repede este posibil, ele să revină la un număr mai mare de paturi non-COVID şi fiecare spital, atunci când poate, să solicite reducerea numărului de paturi COVID şi primirea pacienţilor non-COVID”, a declarat Ioana Mihăilă, la Parlament.

Ghebreyesus (OMS), despre donarea vaccinurilor anti-COVID: În câteva zile, nu luni

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat companiile farmaceutice care au dezvoltat vaccinuri anti-COVID-19, pentru lentoarea livrării lor ţărilor în curs de dezvoltare, şi a făcut apel către acestea şi ţările bogate să se solidarizeze pentru a dona vaccinuri, „în câteva zile, nu luni”, deoarece „pandemia este departe de a se fi încheiat”, relatează EFE.

Programul COVAX, creat de OMS pentru a dona vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor în curs de dezvoltare, a livrat 65 de milioane de doze unui număr de 140 de ţări, dar în ritmul actual până la sfârşitul lunii iunie vor fi livrate mult mai puţine, decât cele 190 de milioane plănuite iniţial, a avertizat luni directorul OMS, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Vrem ca producătorii de vaccinuri să se alăture eforturilor realizate de AstraZeneca” de la care provin deocamdată majoritatea dozelor distribuite prin COVAX, a precizat Tedros, care a insistat că această campanie de solidaritate „depinde de voinţa guvernelor şi a companiilor”, potrivit Agerpres.

Liderul OMS a subliniat, în acest sens, că Pfizer s-a angajat să doneze 40 de milioane de doze programului COVAX, „însă marea parte a acestora va ajunge în a doua jumătate a anului 2021 şi avem nevoie acum de doze”.

Lucru similar se întâmplă şi cu acordurile dintre OMS şi Johnson & Johnson, în timp ce Moderna „a semnat un acord pentru a dona 500 de milioane de doze, dar majoritatea sunt promise pentru 2022”, în condiţiile în care „avem nevoie urgent de sute de milioane de doze în 2021, într-un moment delicat al pandemiei”, a spus responsabilul OMS.

El a insistat în acest sens că, în pofida unei scăderi a cazurilor de COVID-19 la nivel global în ultimele 7 zile comparativ cu săptămâna precedentă – o tendinţă remarcată deja la începutul lunii mai – „pandemia este departe de a se fi încheiat”.

„Există un decalaj uriaş între ţările cu rate înalte de vaccinare, unde mentalitatea care primează este că pandemia s-a încheiat, şi ţări care se confruntă cu rate uriaşe de infectare”, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

 

Proiectul prin care persoanele care se vaccinează ar fi putut beneficia de zi liberă, respins de Senat

Senatul a respins, luni, în plen, propunerea legislativă de modificare a Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei, prin care persoanele care se vaccinează ar fi putut beneficia la cerere de zi liberă.

Au fost înregistrate 64 de voturi „pentru” (USR PLUS şi PSD), 60 de voturi „împotrivă” (PNL şi AUR) şi 4 abţineri. Proiectul de act normativ are caracter organic şi pentru adoptare erau necesare 69 de voturi „pentru”.

„Persoanele care se vaccinează împotriva COVID 19 beneficiază de zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, în ziua vaccinării în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat. De scutire de frecvenţă în ziua vaccinării beneficiază elevii şi studenţii, iar militarii profesionişti şi în termen – de o zi de permisie”, se arată în propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari USR-PLUS şi respinsă luni de Senat.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

CNCAV: 94.656 de doze de vaccin antiCOVID-19, administrate de la ultima raportare

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 94.656 de doze de vaccin, dintre care 76.914 – Pfizer, 5.500 – Moderna, 7.846 – AstraZeneca şi 4.396 – Johnson&Johnson, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, în ultimele 24 de ore, 34.495 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 60.161 de persoane cu cea de-a doua.

Din 27 decembrie 2020 au fost administrate 6.834.736 de doze unui număr de 3.963.176 de persoane, dintre care 1.091.616 au primit o doză şi 2.871.560 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 59 de reacţii adverse – 5 de tip local şi 54 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 15.357 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.643 de tip local şi 13.714 de tip general.

CNCAV menţionează că 145 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

EMA recomandă extinderea la 31 de zile a perioadei de stocare la frigider a vaccinului Pfizer

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat luni extinderea la 31 de zile a perioadei de stocare la temperatura frigiderului pentru vaccinul anti-COVID-19 produs de Pfizer/BioNTech, faţă de 5 zile până în prezent, diminuând astfel eforturile logistice pentru distribuirea acestui ser în statele UE, transmite agenţia Reuters.

Schimbarea este valabilă numai pentru fiolele care nu au fost deschise. EMA precizează că face această recomandare privind stocarea acestui ser la temperaturi de 2-8 grade Celsius în urma evaluării studiului furnizat de Pfizer şi BioNTech privind stabilitatea vaccinului.

Autorităţile sanitare americane au aprobat în luna februarie stocarea şi transportul acestui vaccin la temperatura standard a frigiderului (de 2-8 grade Celsius) pentru o perioadă de cel mult două săptămâni. Anterior, acest vaccin trebuia stocat în congelatoare speciale la temperaturi între -80 şi -60 de grade Celsius.

Uniunea Europeană a contractat până în prezent 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech şi are în vederea contractarea a încă 1,8 miliarde de doze din acest vaccin.

Ministrul Sănătăţii: Cercetarea disciplinară a responsabililor care monitorizau datele raportate

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat luni că se vor lua toate măsurile pentru cercetarea disciplinară a responsabililor din cadrul ministerului care monitorizau datele raportate în contextul pandemiei de coronavirus.

„Aţi întrebat de ce nu au fost evaluate periodic. Tocmai în mandatul lui Vlad Voiculescu au fost evidenţiate diferenţele dintre cele două baze de date, diferenţe care, aşa cum aţi văzut şi în raport, s-au accentuat în acele perioade în care valurile pandemice au fost mai importante. Aţi întrebat de intervenţiile în baza de date din luna martie. Acele modificări care au fost realizate după ce colegii mei au observat diferenţele urmăreau tocmai asigurarea corectitudinii datelor prin chei de verificare la STS. Nu îngreunau raportarea. Au fost excluse foarte multe din câmpurile care erau greu de completat. Aţi întrebat de responsabilul din cadrul Ministerului Sănătăţii, de responsabilii din cadrul Ministerului Sănătăţii care priveau tocmai monitorizarea datelor raportate. Responsabilul din cadrul Ministerului Sănătăţii este un comitet numit în mandatul precedent lui Vlad Voiculescu şi vom lua toate măsurile pentru cercetarea disciplinară a acestora”, a spus Mihăilă, la „Ora Guvernului”.

Ioana Mihăilă a afirmat că nu s-a tergiversat publicarea datelor privind decesele de COVID-19, ci au fost solicitate clarificări, întrucât „primează exactitatea şi nu rapiditatea”.

„Aţi întrebat dacă numărul de decese a influenţat măsurile de restricţie. Măsurile de restricţie, aşa cum ar trebui să ştiţi, au fost luate pe baza valorilor incidenţei care au fost raportate. Aţi întrebat de ce tergiversăm publicarea datelor. Vă răspund că pentru publicarea datelor nu am tergiversat, ci am solicitat şi am primit clarificări. Pentru că pentru noi primează exactitatea datelor şi nu rapiditatea comunicării lor”, arătat reprezentantul MS.

Referindu-se la spitale, Mihăilă a spus că a cerut unităţilor medicale să reducă numărul de paturi COVID şi „să permită accesul pacienţilor non COVID”.

„Avem în plan, deja am publicat ordinul care modifică fluxurile din spitalele COVID şi am solicitat atât spitalelor, cât şi direcţiilor de sănătate publică să îşi reducă numărul de paturi COVID şi să permită accesul pacienţilor non COVID, astfel încât în această perioadă în care pandemia ne lasă să răsuflăm aceşti pacienţi să aibă acces la servicii de sănătate”, a mai arătat ministrul.

Ea a spus că nu se va începe o „vânătoare a vinovaţilor”, dar are la dispoziţie informaţiile „necesare pentru a lua măsurile care se impun”.

Ioana Mihăilă a recunoscut că sistemul are „sincope” şi a spus că se va face reformă în sistemul de sănătate.

„În final spuneţi că vă pasă de oameni, dar alegeţi să politizaţi drama celor care au murit, care au suferit sau care au avut pe cineva drag în familie şi care au suferit de la debutul pandemiei. Vorbiţi de banii din consiliile de administraţie şi funcţii la stat, dar aţi avut în ultimii zece ani trei miniştri anchetaţi şi condamnaţi pentru corupţie. Nu vom începe o vânătoare a vinovaţilor, dar avem la dispoziţie informaţiile necesare pentru a lua măsurile care se impun şi avem încă o dată dovada că sistemul are sincope şi că reforma este necesară. Şi asta vrem să facem – reformă în sistemul de sănătate”, a susţinut ministrul.

Ministrul Sănătăţii, despre limitarea purtării măştii în interior

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat luni că susţine ca măsurile de relaxare să fie luate treptat, iar dacă într-un birou sunt toţi angajaţii vaccinaţi se poate limita purtarea măştii în interior.

„Eu susţin că pentru cazurile şi situaţiile în care există risc redus, risc care este documentat de către medicul de medicina a muncii, se pot lua astfel de măsuri, precum limitarea purtării măştii în interior. Dar, de asemenea, susţin că măsurile de relaxare trebuie luate treptat, aşa încât fiecare dintre măsurile de relaxare să poată fi evaluată ca impact avut asupra incidenţei”, a spus Mihăilă la Palatul Parlamentului, întrebată dacă recomandă ca angajaţii dintr-un birou în care sunt toţi vaccinaţi să îşi dea jos masca.

Ea a adăugat că în acest moment, conform datelor privitoare la incidenţa cazurilor noi de COVID, „suntem într-o perioadă în care evoluţia pandemiei ne permite să avem măsuri de relaxare”.

„Nu s-a întâmplat să luăm măsuri de relaxare totală. Aşa cum prevede şi hotărârea de Guvern şi hotărârea CNSU, aceste măsuri sunt treptate, tocmai pentru a putea evalua impactul fiecărei măsuri din acest pachet asupra evoluţiei pandemiei”, a afirmat Mihăilă.

Mihăilă: Am cerut clarificări pentru îmbunătăţirea modului de raportare a deceselor COVID

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat luni, la Parlament, că a cerut clarificări Institutului Naţional de Statistică, Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor, care vor sta la baza propunerilor şi măsurilor de îmbunătăţire a modului de raportare a deceselor COVID.

„Pe baza acestui raport am solicitat Institutului Naţional de Statistică, Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, direcţiilor de sănătate publică şi spitalelor clarificări, iar toate aceste clarificări vor sta la baza propunerilor şi măsurilor de îmbunătăţire a modului de raportare a deceselor COVID”, a spus Mihăilă.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat luni, în plenul Camerei Deputaţilor, că în anul 2020, s-au înregistrat la nivel național 16.792 de decese cu diagnostic principal COVID-19, cu virus identificat, și 234 de cazuri cu diagnostic principal COVID-19, cu virus neidentificat.

De asemenea, ministrul Sănătăţii a spus că s-au înregistrat 3.590 de decese de alte cauze, la care s-a asociat diagnostic secundar COVID-19, fie cu virus identificat, și 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID-19, cu virus neidentificat.

„Din analiza deceselor pentru codurile de boală U071 și U072 raportate de spitale pe setul minim de date DRG pentru anul 2020, așa cum au fost ele colectate de INSP, se arată că pentru anul calendaristic 2020, s-a raportat un număr de 26.106 decese, dintre care, 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 și, respectiv, 25.875 cu diagnostic secundar de COVID-19”, a declarat Ioana Mihăilă, în Parlament.

Ministrul a spus că referitor la cele 25.875 de decese cu diagnostic secundar de COVID-19, situația se prezintă astfel:

– 19.698 au diagnostic secundar cu codul U071 , deces confirmat COVID-19
– 6.181 decese au diagnostic secundar U072

Ioana Mihăilă a mai spus că în aceeași perioadă, s-au înregistrat în CoronaForms 16.120 de decese, iar în AlerteMS, 18.498 de decese.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a participat luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, pentru a prezenta raportul Comisiei privind diferenţele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19.

Miercurea trecută, Biroul permanent al Camerei a luat decizia de a o invita pe Ioana Mihăilă în plen, în urma unei solicitări făcute de deputaţii PSD.

Tema de dezbatere este „Prezentarea Raportului preliminar întocmit de Ministerul Sănătăţii privind raportarea deceselor COVID-19 şi de clarificare a diferenţelor dintre sistemele de raportare”.

 

Ioana Mihăilă prezintă diferenţele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19, în Camera Deputaților

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, participă, luni, începând cu ora 16.00, în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului”, pentru a prezenta raportul Comisiei privind diferenţele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19.

Miercurea trecută, Biroul permanent al Camerei a luat decizia de a o invita pe Ioana Mihăilă în plen, în urma unei solicitări făcute de deputaţii PSD.

Tema de dezbatere este „Prezentarea Raportului preliminar întocmit de Ministerul Sănătăţii privind raportarea deceselor COVID-19 şi de clarificare a diferenţelor dintre sistemele de raportare”.

Joi, ministrul Sănătăţii a anunţat că va prezenta în Parlament raportul Comisiei privind diferenţele de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19, menţionând că este „un act de transparenţă şi de responsabilitate”.

„Cred că această solicitare a Parlamentului este bine-venită, este un act de transparenţă şi de responsabilitate acela de a prezenta datele, pe care vi le-am furnizat şi dumneavoastră, în faţa celor aleşi. (…) Voi merge”, a precizat ministrul.

Mihăilă a adăugat că tot un act de responsabilitate este şi acela ca parlamentarii să „nu politizeze” niciun aspect al evoluţiei pandemiei de COVID-19.

„Dar, de asemenea, este un act de responsabilitate a celor aleşi să nu politizeze niciun aspect al evoluţiei pandemiei”, a susţinut ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a susţinut că au existat diferenţe de raportare a deceselor la persoane cu COVID-19, de la începutul pandemiei şi până în acest moment, care au la bază „birocraţia” şi utilizarea de către spitale a „diferite tipuri de raportare”.

Decesele persoanelor cu COVID-19 raportate în platforma alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din evidenţele Institutului Naţional de Statistică, relevă raportul comisiei. Potrivit acestuia, dubla raportare, pe principii diferite, atrage după sine „confuzii, implică eforturi adiţionale” de validare a datelor şi „consum de resurse”.