Mihăilă: Există decese la domiciliu sau în centre rezidenţiale, probabil de COVID, neîncadrate ca atare

Realitatea din teren arată că există decese „probabil” de COVID-19 care nu au fost testate, diagnosticate şi încadrate ca atare, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă.

„Concluzia şi afirmaţia a provenit de la realitatea din teren. Realitatea din teren spune că există decese la domiciliu sau în centrele rezidenţiale care au provenit în urma contractării infecţiei SARS-CoV-2, pentru că a existat un contact cu o persoană COVID pozitivă, dar persoana care a decedat nu a fost testată, diagnosticată şi raportată. Tot realitatea din teren, de această dată de la nivelul spitalelor, ne spune că au existat decese din cauze acute, precum infarctul miocardic acut, traumatisme, hemoragii digestive superioare, la pacienţi care au fost diagnosticaţi cu COVID”, a afirmat Ioana Mihăilă.

Ministrul Sănătății a adăugat că este „important” ca datele să fie „cât mai aproape de o valoare corectă”.

„Referitor la timp, cred că este important să avem datele cât mai aproape de o valoare corectă, nu neapărat cât mai repede. Referitor la gradul de acurateţe cu care putem avea numărul de decese, această afirmaţie provine de la realitatea din teren, iar realitatea din teren ne spune că există decese probabil de COVID-19 care nu au fost testate, diagnosticate şi încadrate ca atare”, a susţinut ministrul.

Ioana Mihăilă a informat că, în această săptămână, a avut discuţii cu reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, ai Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică şi cu Direcţiile de sănătate publică.

„Aceste discuţii au avut rolul de a înţelege procesele prin care această raportare se face. Scopul este ca aceste procese să fie ameliorate, astfel încât diferenţa dintre raportarea în timp real din Corona-Forms şi comunicată zilnic populaţiei şi raportarea periodică, dar cu o frecvenţă mai mică a datelor care survin din alte surse, Institutul Naţional de Statistică şi spitale, să fie cât mai aproape de o corelare”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Maraton al vaccinării la Cluj-Napoca, organizat de UMF „Iuliu Haţieganu”

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va organiza, începând de vineri, timp de aproape patru zile, un maraton al vaccinării împotriva COVID-19.

„Maratonul vaccinării anti-COVID-19, care se va desfăşura la Sala Polivalentă BT Arena din Cluj-Napoca şi la care vor participa aproximativ 600 de voluntari – medici, asistenţi medicali, rezidenţi şi studenţi ai UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, va începe vineri, 14 mai, la ora 16,00 şi se va încheia luni, 17 mai, la ora 8,00. Timp de trei zile şi trei nopţi, atât clujenii, cât şi cei din alte localităţi, se vor putea vaccina cu serul Pfizer-BioNTech, fără programare, în cadrul Maratonului Vaccinării – Împreună pentru Cluj!. De asemenea, se vor putea vaccina şi cetăţenii Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României”, se arată într-un comunicat al UMF Cluj.

Conform sursei citate, la Sala Polivalentă BT Arena vor fi amenajate 20 de cabinete de vaccinare, care vor asigura un flux continuu, non-stop, pentru persoanele interesate.

„Nu va fi necesară programarea, cei interesaţi trebuie să se prezinte la centrul de vaccinare doar cu cartea de identitate. Pentru că vaccinul Pfizer-BioNTech se poate administra celor cu vârsta de peste 16 ani, minorii trebuie să aibă asupra lor acordul scris al unui părinte sau al tutorelui legal. Rapelul se va administra după 21 de zile, în perioada 4-7 iunie, tot la BT Arena”, se mai arată în comunicat.

Evenimentul este organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Instituţia Prefectului Cluj, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia de Sănătate Publică Cluj, Colegiul Medicilor Cluj, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, filiala Cluj şi spitalele universitare din Cluj-Napoca.

„Am organizat acest maraton din dorinţa de a oferi o şansă la vaccinare tuturor celor care îşi doresc să se vaccineze şi nu au avut posibilitatea până acum. UMF ‘ Iuliu Haţieganu’ s-a implicat activ în combaterea pandemiei de COVID-19 încă din martie 2020, iar studenţii noştri lucrează ca voluntari la DSP Cluj şi în spitalele COVID-19. Pentru acest eveniment, comunitatea noastră academică a realizat o mobilizare de forţe extraordinară şi ne bucurăm de implicarea unui număr foarte mare de studenţi şi cadre didactice din cadrul universităţii noastre, precum şi a personalului sanitar din spitalele clujene. Vom fi la datorie, pentru clujeni, de vineri, începând cu ora 16,00 şi până luni dimineaţa. Studenţii noştri au amenajat câteva puncte de informare în oraş, unde oamenii vor primi informaţii şi formularele de triaj cu care trebuie să se prezinte la centrul de vaccinare. Vă aşteptăm plini de entuziasm şi cu speranţa de mai bine!”, declară rectorul UMF Cluj, prof. dr. Anca Dana Buzoianu.

Președintele Iohannis, ședință de lucru cu premierul și membri ai Guvernului, pe tema evoluţiei pandemiei

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat, joi, la ora 16, la Cotroceni, o şedinţă cu prim-ministrul Florin Cîţu şi cu membri ai Guvernului cu repsonsabilităţi în domeniul sănătăţii, temele de discuţie urmând să fie situaţia epidemiologică şi măsurile de restricţie.

„La ședință vor participa Prim-ministrul României, Florin Cîțu, Viceprim-ministrul Dan Barna, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol”, potrivit Administrației Prezidențiale.

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin anti-COVID Moderna a ajuns, joi, în România

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, joi, că 128.400 doze de vaccin Moderna au ajuns în România.

Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră.

Potrivit CNCAV, cele 128.400 doze de vaccin Moderna vor ajunge joi la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, după care 42.000 vor fi distribuite la Centrul Regional de Depozitare Constanţa şi 86.400 la Centrul Regional de Depozitare Timişoara.

Până în prezent, 853.200 de doze Moderna au fost recepţionate, iar 542.078 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, a amintit CNCAV.

Studiu despre combinarea vaccinurilor anti-COVID: Creşte frecvenţa simptomelor uşoare până la moderate

Combinarea vaccinurilor împotriva COVID-19 a crescut frecvenţa simptomelor uşoare până la moderate la cei care au primit seruri diferite la prima şi a doua doză, arată date preliminare ale unui studiu britanic, relatează dpa.

Studiul Com-Cov a fost lansat în februarie pentru a analiza alternarea dozelor vaccinurilor produse de Oxford/AstraZeneca şi Pfizer/BioNTech, cu oricare ser administrat ca prima doză, iar celălalt ca cea de-a doua doză.

Cercetătorii au afirmat că, atunci când sunt administrate la un interval de patru săptămâni, ambele variante de vaccinare, Pfizer/BioNTech urmat de Oxford/AstraZeneca, şi Oxford/AstraZeneca urmat de Pfizer/BioNTech, au provocat mai multe reacţii frecvente după a doua doză, decât varianta standard a administrării de două doze din acelaşi vaccin.

Reacţiile au inclus simptome precum frisoane, oboseală, dureri de cap şi stare febrilă şi au fost de scurtă durată, potrivit unei evaluări preliminare publicate în The Lancet.

Orice reacţie adversă a fost de scurtă durată şi nu au existat alte îngrijorări cu privire la siguranţa vaccinurilor, au afirmat cercetătorii.

Studiul raportează constatări de reactogenitate, modul în care oamenii se simt după vaccin, şi nu constatări de imunogenitate, adică în ce măsură dozele combinate induc un răspuns imun.

„Deşi aceasta este o parte secundară a ceea ce încercăm să arătăm prin aceste studii, este important să informăm oamenii în legătură cu aceste date, în special pe măsură ce planificările de doze mixte sunt luate în considerare în mai multe ţări”, a declarat principalul autor al studiului, Matthew Snape, profesor asociat în pediatrie şi vaccinologie la Universitatea Oxford.

„Rezultatele acestui studiu sugerează că administrarea de doze mixte ar putea conduce la o creştere a numărului absenţelor la locul de muncă a doua zi după imunizare şi acest lucru este important de luat în considerare atunci când planificaţi imunizarea angajaţilor în domeniul sănătăţii”, a mai spus Matthew Snape.

Cercetătorii au precizat că, având în vedere că studiul a fost realizat în rândul unor voluntari cu vârsta peste 50 de ani, există posibilitatea ca astfel de reacţii să fie mai răspândite la persoane mai tinere.

Norvegia: Vaccinul AstraZeneca, exclus oficial din campania de imunizare anti-COVID

Norvegia a eliminat vaccinul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca din campania sa de inoculare, a declarat, miercuri, premierul norvegian, Erna Solberg, relatează dpa.

Şefa guvernului norvegian a declarat că decizia a fost luată pe baza sfaturilor unui comitet de experţi şi ale Institutului Norvegian pentru Sănătate Publică (FHI), care au recomandat excluderea vaccinurilor produse de AstraZeneca şi Johnson & Johnson din campania de imunizare din cauza riscului apariţiei unor efecte secundare foarte rare, însă grave.

Norvegia a extins, de asemenea, oprirea temporară a utilizării serului Johnson & Johnson, însă nu l-a exclus deocamdată din campania sa de vaccinare, a mai spus Solberg.

Guvernul intenţionează să ofere vaccinul Johnson & Johnson celor care doresc să fie imunizaţi cu acest ser.

Norvegia nu a început, încă, să folosească vaccinul de la Johnson & Johnson.

Recomandările comitetului de experţi s-au bazat parţial pe situaţia actuală din Norvegia, unde numărul infectărilor este redus comparativ cu alte ţări.

Norvegia a stopat folosirea vaccinului AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie după apariţia unor cazuri rare de cheaguri de sânge după vaccinare, soldate şi cu decese. Aproximativ 138.000 de persoane fuseseră vaccinate cu acest ser până atunci.

Danemarca a exclus vaccinul AstraZeneca din campania sa de inoculare în urmă cu o lună.

Ioana Mihăilă, despre raportarea deceselor COVID: Diferențele, din cauza a două surse de date

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat, joi, că între platformele de raportare există diferențe de până la 500 de decese COVID pentru același spital, din cauza modului de raportare din partea unităților medicale, a unor confuzii ale celor care raportează sau din cauza unor întârzieri în raportarea deceselor. Totodată, susține ministrul, unele spitale au recunoscut neraportarea la Direcțiile de Sănătate Publică din diverse cauze.

Ministrul a amintit că platforma Corona-Forms este sursa informaţiilor comunicate public zilnic de Grupul de Comunicare Strategică.

„Toate informaţiile privind persoanele decedate care au fost comunicate de la nivelul Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CNCCI) au avut la bază exact aceste informaţii din platforma Corona-Forms, validate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT)”, a afirmat ministrul, joi, într-o conferință de presă, în care a prezentat Raportul Comisiei de analiză a modului de raportare a deceselor persoanelor infectate cu SARS-CoV-2.

Ioana Mihăilă a precizat că analiza datelor de la Institutul Naţional de Statistică, unde se centralizează certificatele constatatoare ale decesului, arată că, în 2020, s-au înregistrat la nivel naţional 16.792 de decese cu diagnostic principal COVID-19 cu virus identificat – U071 şi, respectiv, 234 de cazuri cu virus neidentificat – U072. „De asemenea, s-au înregistrat 590 de decese de alte cauze la care s-a asociat şi un diagnostic secundar COVID-19 cu virus identificat – U071 şi, respectiv, 281 de cazuri cu diagnostic secundar COVID-19 cu virus neidentificat – U072”, a adăugat Ioana Mihăilă.

Potrivit ministrului, analiza deceselor pentru codurile U071 şi U072 raportate de spitale către INSP, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, indică pentru 2020 raportarea a 26.106 decese, dintre care 227 cu diagnostic principal COVID-19. „Referitor la cele 25.879 de decese cu diagnostic secundar COVID-19 situaţia se prezintă astfel: 19.698 de decese au diagnostic secundar cu codul U071, decese confirmate COVID, şi 6.181 decese au diagnostic secundar U072, decese suspect COVID”, a explicat Ioana Mihăilă.

Pentru aceeaşi perioadă, în sistemul de supraveghere Corona-Forms, s-au înregistrat 16.120 de decese pentru 2020, iar în ALERTE MS 18.948 de decese.

„Numărul de decese rezultat după menţinerea acelor diagnostice care nu fac referire la cauze acute de decese precum fracturi, traumatisme, patologii digestive, hernii, infract miocardic acut din raportările DRG trimise de spitale este 18.670”, a completat ministrul Sănătăţii.

Ce recomandă Comisia

Ioana Mihăilă a declarat că au fost detectate diferenţe de până la 500 de cazuri raportate de către spitale între cele două plaforme.

„Comisia a analizat diferenţele dintre sistemele de raportare pentru aceste spitale care au înregistrat cele mai mari diferenţe şi raportează drept cauze, printre altele, organizarea raportării deceselor variază de la spital la spital, unele spitale recunosc neraportarea la Direcţiile de sănătate publică din diverse cauze, există un nivel de cunoaştere în general redus şi unele confuzii ale celor care raportează. (…) Tot DSP semnalizează întârzieri în raportarea deceselor. În acest sens, comisia recomandă că este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona-Forms”, a menţionat ministrul.

Coronavirus: Comisia Europeană cere limitarea călătoriilor din India

Comisia Europeană solicită statelor membre UE să ia măsuri coordonate pentru a restrânge în continuare temporar călătoriile din India, în vederea limitării răspândirii variantei B.1.617.2, detectată pentru prima dată în India.

Aceasta urmează unei propuneri a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 10 mai 2021 de a schimba clasificarea acelei variante din ”variantă de interes” în ”variantă de îngrijorare”. Este important să se limiteze la minimum strict categoriile de persoane care pot călători din India din motive esenţiale şi să îi supună pe cei care pot călători încă din India unor teste şi condiţii de carantină stricte.

Pentru a asigura un răspuns complet coordonat şi eficient la această variantă şi luând în considerare deteriorarea situaţiei sanitare în India, Comisia propune ca statele membre să aplice o ”frână de urgenţă” pentru călătoriile neesenţiale din India. La 3 mai, Comisia a propus adăugarea unui ”mecanism de frânare de urgenţă” la recomandarea Consiliului privind restricţiile pentru călătoriile neesenţiale.

Restricţiile nu ar urma să îi afecteze pe cei care călătoresc din motive imperioase, cum ar fi cele legate de familie, sau pe persoanele care au nevoie de protecţie internaţională sau care călătoresc din alte motive umanitare. Cetăţenii UE şi rezidenţii pe termen lung, precum şi membrii familiilor lor, ar urma să poată călători în continuare în Europa.

Pentru aceştia, Comisia solicită statelor membre să aplice măsuri suplimentare legate de sănătate, cum ar fi teste stricte şi măsuri de carantină stricte. Aceste măsuri ar trebui să se aplice indiferent dacă persoanele în cauză au fost vaccinate.

Spectacol-pilot la Opera Naţională: Este un experiment care îşi doreşte deblocarea situaţiei actuale

Spectacolul-pilot din 14 mai de la Opera Naţională va avea o prezenţă de aproape sută la sută, iar regulile de distanţare nu vor mai fi aceleaşi, a afirmat, miercuri, managerul general interimar al Operei Naţionale Bucureşti, Daniel Jinga.

„Vineri, 14 mai, avem mult discutatul spectacol-pilot în care vom umple sala Operei cu spectatori vaccinaţi, vom avea o prezenţă aproape de sută la sută, regulile de distanţare socială nu vor mai fi aceleaşi. Hotărârea de guvern care se constituie cadru legal pentru organizarea acestui spectacol-pilot a fost dată luni. Mesajul meu către dumneavoastră este următorul: veniţi în număr cât mai mare vineri, 14 mai, la spectacolul nostru pilot dacă îndepliniţi condiţiile. Acesta este doar un spectacol-pilot, experiment care îşi doreşte deblocarea situaţiei actuale în care se află industria instituţiilor de spectacole”, a declarat Daniel Jinga.

Managerul a explicat şi modul în care publicul va putea participa la spectacol, cum vor putea fi achiziţionate biletele pentru spectacol şi modul de acces în sală.

„Publicul poate participa la acel spectacol de vineri seara doar dacă este vaccinat, iar biletele se pot cumpăra doar online. În momentul în care respectiva persoană îşi cumpără un bilet online, bifează mai multe căsuţe ale unui disclaimer. Printre ele se află şi un text în care ei spun că sunt vaccinaţi, inclusiv rapelul, adică au trecut prin tot procesul de imunizare. Mai departe nu au de făcut decât să vină la Operă cu cartea de identitate şi biletul. La intrare angajaţii noştri, în număr de zece, distribuiţi câte doi la cele cinci puncte de intrare în această clădire, vor verifica fiecare persoană cu o tabletă pusă la dispoziţia noastră de STS. Cu acea tabletă vor putea intra în baza de date a DSP-ului şi vor putea vedea dacă persoana din faţa lor apare ca fiind vaccinată. Procesul este foarte rapid, durează câteva secunde, se va controla, bineînţeles, şi biletul, vor fi direcţionaţi către sală, pe cinci zone de acces diferite. În sală avem şapte puncte diferite de intrare, avem o împărţire pe trei spaţii mari diferenţiate şi în felul ăsta dorim să minimizăm riscul infectării pentru acel mic procent de vaccinaţi care s-ar putea presupune că nu s-au imunizat, pentru că înţeleg că vaccinul nu are o rată de succes de sută la sută şi atunci luăm nişte măsuri suplimentare de precauţie pentru a ne proteja atât artiştii, cât şi publicul”, a precizat managerul.

Daniel Jinga a mai spus că „artiştii care nu s-au vaccinat se vor testa, testele vor fi încărcate în baza de date a DSP-ului, deci va fi o acţiune oficială, clară, transparentă, în aşa fel încât nicio persoană vineri seara, pe 14, nu va intra în Operă, artist sau public, dacă nu este vaccinată sau dacă nu face dovada lipsei acestui virus”.

Pe 14 mai, de la ora 19,00, la Opera Naţională va fi prezentată Gala Extraordinară „Libera Musica”, primul eveniment cultural ce se înscrie în cadrul unui program-pilot privind reluarea spectacolelor în săli în condiţii cât mai relaxate, adresat doar persoanelor vaccinate cu ambele doze împotriva COVID-19, într-un proiect iniţiat de Ministerul Culturii.

Purtarea măştii este opţională pe durata evenimentelor. Doar copiii între 5 şi 16 ani sunt obligaţi să o poarte, fiindcă ei nu au acces la vaccin.

După evenimente, participanţii vor fi monitorizaţi timp de 14 zile, pentru a vedea dacă se înregistrează cazuri de îmbolnăvire.

Ioana Mihăilă, despre renunțarea la masca de protecție în spațiile deschise neaglomerate

România este pe o pantă descendentă a valului al treilea al pandemiei de COVID-19, dar nu înseamnă și că am scăpat de pericol, afirmă ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

„Suntem pe panta descendentă a valului trei. Nu înseamnă că am scăpat, dar că ne așteptăm ca în perioada imediat următoare să ne fie un pic mai ușor. Nu înseamnă că am scăpat, ar fi prematur să spunem asta”, a declarat Ioana Mihăilă, miercuri seară, la un post de radio.

Scăderea numărului de cazuri noi  și situația înregistrată în secțiile ATI vor veni cu măsuri de relaxare, între care permiterea cât mai multor copii să meargă la școală, a afirmat Ioana Mihăilă.

Potrivit ministrului Sănătății, autoritățile iau în calcul eliminarea obligativității de a purta masca de protecție în spațiile deschise neaglomerate.

„Purtarea măștii în spațiile deschise neaglomerate este un aspect, o situație în care riscul de transmitere este redus și probabil aceasta va fi una dintre primele măsuri de relaxare care vor fi propuse de Guvern. Spațiul deschis înseamnă în aer liber. Probabil va fi mai greu de definit neaglomerat, dar poate că am recomanda mai multă precauție și purtarea măștii în care se desfășoară evenimente cu mulți spectatori, acolo nu mai putem vorbi de a merge relaxați și de a renunța la mască, la evenimentele sportive, acolo clar (…) sau în stațiile de autobuz, dacă sunt aglomerate”, a adăugat ministrul Sănătății.

În ultimele 24 de ore, în România au fost raportate 930 de cazuri COVID-19, în urma a 34.543 de teste, potrivit datelor transmise, miercuri, de Grupul de Comunicare Strategică. Totodoată, 98 de personae au decedat, iar la terapie intensivă sunt internați 874 de pacienți.