Președintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul pentru numirea Anișoarei Ancu în funcția de membru al Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Numirea Anișoarei Ancu în funcția de membru al Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost făcută pentru un mandat de patru ani.
O singură sub-linie genetică a variantei Delta a noului coronavirus, detectată pentru prima dată în India, este în continuare considerată „îngrijorătoare”, în timp ce alte două sub-linii ale aceleiaşi variante virale au fost „retrogradate”, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AFP.
Varianta B.1.617, denumită Delta şi considerată potenţial responsabilă pentru recrudescenţa pandemiei de COVID-19 în India, s-a extins în peste 50 de ţări prin intermediul a trei sub-linii genetice diferite.
OMS a inclus luna trecută întreaga variantă din India în categoria celor „îngrijorătoare”, dar a anunţat marţi că doar o sub-linie genetică a acesteia trebuie să fie considerată astfel.
„A devenit evident că mai multe riscuri pentru public sunt asociate cu B.1.617.2, în timp ce rate de transmitere mai mici au fost observate pentru celelalte sub-linii”, a precizat OMS în raportul său epidemiologic săptămânal despre pandemia de COVID-19.
B.1.617.2 rămâne în categoria variantelor îngrijorătoare, la fel ca alte trei variante ale virusului SARS-CoV-2, considerate mai periculoase decât versiunea originală întrucât sunt mai contagioase, au un grad de mortalitate mai mare sau pentru că vaccinurile actuale ar putea să nu ofere o protecţie suficientă împotriva lor, potrivit Agerpres.
Luni, OMS a anunţat că va atribui litere din alfabetul grecesc denumirilor ştiinţifice ale diverselor variante detectate, precum Alfa, Beta, Gamma şi Delta – cea din urmă referindu-se la varianta B.1.617. Această iniţiativă doreşte mai ales evitarea unor denumiri „stigmatizante şi discriminatorii” pentru ţările şi teritoriile în care acele variante au fost depistate pentru prima dată.
„Continuăm să observăm o transmisibilitate în creştere netă şi un număr tot mai mare de ţări care semnalează recrudescenţe asociate acestei variante”, notează OMS, care consideră „prioritară” realizarea „unor studii noi” asupra impactului generat de varianta Delta.
O nouă variantă-hibrid, semnalată sâmbătă de autorităţile sanitare din Vietnam, pare să fie o variantă a tulpinii Delta, a anunţat marţi Maria Van Kerkhove, coordonatoarea biroului tehnic de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 din cadrul OMS.
„Ştim că B.1.617.2, o sub-linie a variantei Delta, are o transmisibilitate crescută, ceea ce înseamnă că poate să se răspândească mai uşor în rândul oamenilor”, a adăugat ea.
În schimb, sub-linia B.1.617.1 a fost retrogradată în categoria „variantelor de interes” şi a fost redenumită Kappa.
Cât despre B.1.617.3, această sub-linie nu mai este considerată interesantă de către OMS şi nu a primit o literă grecească din cauza frecvenţei sale de apariţie relativ scăzută.
Aproape jumătate dintre germani s-au exprimat în favoarea purtării măştilor sanitare şi după terminarea pandemiei pentru a se proteja astfel de boli, potrivit unui sondaj dat publicităţii miercuri, informează DPA.
Dintre cele circa 5.000 de persoane chestionate de institutul de cercetări de piaţă Civey în cadrul unui sondaj comandat de publicaţia Augsburger Allgemeine, 44,7% s-au pronunţat în favoarea continuării purtării măştilor sanitare, în timp ce 41,9% au spus că ar prefera să renunţe la acoperirea gurii şi a nasului. Restul participanţilor au fost indecişi.
Măsurile aplicate pentru restrângerea transmiterii noului coronavirus, cum ar fi purtarea măştilor, respectarea distanţării fizice şi spălarea frecventă a mâinilor, au dus la o reducere semnificativă a altor boli.
Reducerea a fost îndeosebi vizibilă în ceea ce priveşte alte boli transmise prin picături de salivă, aşa cum se întâmplă şi în cazul noului coronavirus.
Anul trecut s-a înregistrat doar aproximativ o treime din numărul cazurilor de norovirus raportate în 2019.
Sezonul gripal aproape că nu şi-a făcut simţită prezenţa în perioada 2020-2021.
Chiar la începutul anului 2020, sezonul gripal s-a terminat mai devreme decât în mod obişnuit, fapt atribuit măsurilor luate pentru stoparea noului coronavirus.
Vârsta pare să aibă un anumit rol în dorinţa oamenilor de a purta în continuare măşti sanitare după terminarea pandemiei, 54,1% dintre persoanele de peste 65 de ani declarându-se în favoarea acestei măsuri, potrivit sondajului.
În grupa de vârstă 18-29 de ani, 50,5% s-au pronunţat împotriva continuării purtării măştilor în viaţa de zi cu zi.
Un procent de 41,2% dintre bărbaţi au spus că sunt de acord cu purtarea măştilor, în timp ce în rândul femeilor acest procent a fost de 48,2%.
În schimb, 46,7% dintre bărbaţi au respins ideea de a purta măşti după terminarea pandemiei, în timp ce doar 37,3% dintre femei s-au pronunţat împotrivă.
Copiii cu vârsta de 12 ani şi peste se pot vaccina de miercuri împotriva COVID-19, potrivit unui anunţ postat pe pagina de Facebook a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19.
Astfel, platforma de programare a fost optimizată şi permite programarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste prin contul părinţilor.
Schema de vaccinare şi modalităţile de programare sunt la fel ca la populaţia adultă.
Pentru vaccinarea copiilor cu vârsta de 12 ani şi peste este obligatorie acordarea consimţământului informat de către părinţi sau de către tutorele legal.
Vaccinul autorizat pentru copiii cu vârsta de 12 ani şi peste este Comirnaty produs de BioNTech Pfizer. Datele care reies din studiile efectuate arată un profil de siguranţă şi o tolerabilitate foarte bune, iar eficacitatea a fost maximală. În grupul copiilor care au fost vaccinaţi nu s-au înregistrat cazuri de COVID-19, comparativ cu lotul copiilor nevaccinaţi.
În ultimele 24 de ore au fost administrate 52.768 de doze de vaccin anti-COVID-19, dintre care 42.721 Pfizer, 2.527 Moderna, 3.569 AstraZeneca şi 3.951 Johnson&Johnson, potrivit unei informări a Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.
CNCAV arată că, în acelaşi interval, 16.711 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 36.057 de persoane cu cea de-a doua.
Din 27 decembrie 2020 au fost administrate 7.926.291 de doze unui număr de 4.336.728 de persoane, dintre care 747.165 au primit o doză şi 3.589.563 şi pe cea de-a doua.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 21 de reacţii adverse – 3 de tip local şi 18 de tip general.
De la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 16.102 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID – 1.729 de tip local şi 14.373 de tip general.
Conform CNCAV, 143 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.
Datele au fost puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.
Un sondaj online a arătat că 91% dintre pacienţi ar merge la un consult şi un test pentru depistarea cancerului colorectal, în timp ce 9% spun că le este teamă de rezultat (35%), nu sunt interesaţi (35%) sau le este teamă că nu ar putea continua tratamentul dacă ar primi un diagnostic nefericit (17%), se arată într-un comunicat de presă al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
Rezultatul a fost obţinut prin aplicarea unui chestionar online privind ”Adresabilitatea către medic pentru verificarea existenţei cancerului colorectal”, desfăşurat în aprilie 2021 şi realizat de echipa de implementare a proiectului ROCCAS II.
Chestionarul a urmărit teme precum stilul de viaţă al respondenţilor, gradul de informare privind cancerul colorectal, istoricul familial legat de această afecţiune sau aşteptările faţă de interacţiunea cu medicul. Chestionarul a fost completat de 160 de persoane şi a indicat un grad de informare limitat al respondenţilor, 49% dintre aceştia susţinând că nu au cunoştinţe despre cancerul colorectal. Rezultatul arată astfel o constantă nevoie de informare privind această afecţiune.
Sondajul a urmărit să capteze opiniile respondenţilor şi în ceea ce priveşte aşteptările privind interacţiunea cu medicul.
Conform răspunsurilor din chestionar, așteptările pacienţilor vis-a-vis de interacţiunea cu medicul sunt mari. Majoritatea se aşteaptă ca medicii să manifeste interes şi implicare în rezolvarea problemei (72%), să dea dovadă de empatie şi respect (56%), să răspundă clar la întrebări (55%) şi să explice care sunt riscurile şi beneficiile unui posibil tratament sau refuz (47%).
În ceea ce priveşte existenţa unei patologii precanceroase sau a unui diagnostic de cancer în rândul respondenţilor, majoritatea (92,5%) au răspuns că nu au fost diagnosticaţi niciodată.
Restul au afirmat însă că au avut polipi rectali (5%), boli inflamatorii intestinale (1,9%), chiar şi cancer (0,6%). De asemenea, mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele participante la chestionar au răspuns că n-au prezentat niciun semn/simptom, pe când 29% au menţionat fatigabilitate, 22% dereglări de tranzit, 14% dureri în abdomen şi 5% sânge în scaun.
”Stilul de viaţă, obiceiurile alimentare şi de consum ale unei persoane pot influenţa apariţia cancerului colorectal prin existenţa anumitor factori de risc precum fumatul, consumul de alcool, sedentarismul etc. Chestionarul a urmărit astfel identificarea acestora în rândul respondenţilor. Aproximativ jumătate din persoanele care au participat la sondaj au afirmat că alimentaţia lor nu are restricţii (49%), în timp ce restul s-au pliat unei alimentaţii echilibrate (43%). Mai puţin de un sfert dintre respondenţi nu consumă deloc alcool, în timp ce restul consumă în proporţii diferite: 43% din totalul persoanelor care au completat chestionarul consumă alcool doar la ocazii speciale, 21% consumă de 1-2 ori pe săptămână, iar 12% doar lunar. Aproape 40% dintre respondenţi sunt nefumători, pe când 60% fumează zilnic, ocazional sau s-au lăsat de fumat. Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice, 85% dintre respondenţi (136 de persoane) au vârsta până la 50 ani şi doar 15 % au trecut acest prag. De asemenea, 80% sunt persoane de gen feminin, 20% – de gen masculin şi 1% s-au identificat în categoria altele. Majoritatea sunt din mediul urban (86%)”, se arată în comunicat.
Proiectul ”Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale – ROCCAS II Bucureşti-Ilfov” este derulat de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” în calitate de Lider, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România -COPAC.
Proiectul se derulează pe o perioadă de aproximativ 4 ani (iulie 2020 – decembrie 2023) şi are ca obiectiv general promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare, prin creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general, prin organizarea de programe de sănătate şi servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al cancerului colorectal pentru 50.001 de persoane din regiunea Bucureşti-Ilfov, dintre care minim 53% aparţin grupurilor vulnerabile.
Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014- 2020, Axa prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare.
sursa foto: Spitalul Județean de Urgență Alba/ Facebook
Medicii oftalmologi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Alba Iulia administrează injecţii intravitreene, pentru controlul unor afecţiuni oculare grave, care afectează în special persoanele cu boli vasculare generale.
Tratamentul inovativ se realizează gratuit la SJU Alba Iulia, fiind prescris de medicul specialist în ambulatoriu şi administrat în sala de operaţii, cu internare de o zi, informează SJU Alba Iulia într-un comunicat de presă.
Unele boli vasculare generale, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, complicată cu accident vascular retinian, au complicaţii la nivelul ochiului. Alteori, boli oculare evoluează spre complicaţii vasculare: miopia forte sau degenerescenţa maculară. În cazul acestor boli, arterele mici, care irigă retina, ţesutul nobil al ochiului ce conţine nervii cu care vedem, se îmbolnăvesc.
”Circulaţia este deficitară, nivelul de oxigenare al ţesuturilor oculare se reduce, iar astfel apare ischemia oculară. Ţesuturile care suferă de lipsă de oxigenare produc substanţe VEGF (Vascular endothelial growth factor), care au rolul de a crea noi vase de sânge care să asigure buna oxigenare. Din păcate, însă, aceste noi vase nu au un rol benefic pentru ochi. Ele au pereţi slabi, se rup cu uşurinţă şi umplu ochiul de sânge. Există tratamente care neutralizează VEGF, oprind evoluţia bolii sau chiar în cazurile diabetului ducând la reversia stadiilor retinopatiei diabetice. Injecţiile intravitreene (anti-VGF) au fost aprobate în Statele Unite ale Americii din 2006, pentru degenerescenţa maculară legată de vârstă, forma umedă, apoi pentru edemul macular din obstrucţiile venoase retiniene, edemul macular diabetic şi retinopatia diabetică. Datorită acestei îndelungate experienţe a colegilor oftalmologi din SUA şi, mai nou, Uniunea Europeană putem spune că acest tratament este benefic pentru pacienţi menţionaţi. O bună parte din ei îşi recuperează vederea în urma tratamentului. De asemenea, unui alt procent important reuşim să le stabilizăm vederea şi să oprim progresia bolii. Este important ca pacienţii care suferă de afecţiunile menţionate să facă verificări periodice pentru a se depista la timp posibilele complicaţii”, se arată în comunicat.
În funcţie de tipul bolii, există următoarele recomandări pentru consultaţii:
– Pentru pacienţii cu diabet zaharat tip 2 – control la depistarea bolii apoi anual;
– Pacienţii cu diabet zaharat tip 1, (insulinonecesitant) – control la cinci ani de la debut şi apoi anual;
– Pacienţii cu hipertensiune arterială, stenoză carotidiană – control la 1-2 ani sau imediat dacă apar simptome oculare precum: scăderea vederii, dureri etc.;
– Pacienţii peste 55 de ani, care au avut în familie cazuri de degenerescenţă maculară, fumătorii, cei care au stat mult în soare – control o dată la 1-2 ani;
– Pacienţii care au miopie forte, dioptrii mai mari de -6 – control la 1-2 ani sau în cazul în care apare o modificare a vederii;
În cazul în care medicul specialist constată că pacientul poate beneficia de tratament cu anti-VEGF injectabil i se prescrie reţeta gratuit, în ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, apoi se face tratament în blocul operator. Injecţia se administrează în ochi, în sala de operaţii, în condiţii de maximă siguranţă şi sterilitate printr-o internare de zi.
Din cauza situaţiei pandemice, pacienţilor li se recoltează test COVID-19, în mod gratuit, cu o zi înaintea tratamentului injectabil intraocular.
”Suntem bucuroşi că putem administra locuitorilor municipiului Alba Iulia şi a celor din judeţ acest tratament inovativ, în mod gratuit. Înainte ca Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia să ofere aceste servicii medicale, pacienţii erau nevoiţi să meargă la Cluj sau în alte judeţe, la unităţi sanitare private, ceea ce reprezenta un real efort, atât financiar, cât şi fizic, având în vedere că vorbim în mare parte despre oameni vârstnici cu diverse comorbidităţi sau patologii. Dorim să punem pacientul pe primul plan, să îi îmbunătăţim starea de sănătate, să îl vindecăm şi să fie mulţumit de serviciile oferite”, a spus dr. Violeta Lazăr, medic primar specialist oftalmolog.
Aceste injecţii se fac periodic, conform indicaţiilor medicului de specialitate, în funcţie de evoluţia clinică a bolii şi de tipul afecţiunii.
SJU Alba Iulia anunţă că toate persoanele care au suspiciuni privind existenţa vreunei afecţiuni oculare au posibilitatea să se programeze la o consultaţie, la policlinica situată pe strada Muşeţelului, nr. 2. Planificările se fac la nr. de telefon 0766 373 624, de luni până vineri, între orele 13.00 – 15.00. Medicul oftalmolog este singurul în măsură să se pronunţe cu privire la conduita, diagnosticul, tratamentul medical pentru pacient.
Polonia va începe vaccinarea anti-COVID-19 a copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din data de 7 iunie, a anunţat marţi responsabilul guvernamental pentru campania de vaccinare, Michal Dworczyk.
Copiii vor fi imunizaţi în centrele pentru vaccinare existente, iar la jumătatea lunii septembrie, directorii de unităţi de învăţământ vor putea deschide centre de vaccinare în şcolile pe care le administrează, potrivit ministrului Educaţiei din Polonia în timpul unei conferinţe de presă, potrivit DPA, scrie Agerpres.
Până în prezent, Polonia, o ţară cu 38 de milioane de locuitori, a administrat peste 20 de milioane de doze de vaccinuri, potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătăţii. Peste 7 milioane de persoane au fost vaccinate cu ambele doze.
De luni, Polonia se află printre cele şapte state membre UE care au aderat la sistemul de certificate electronice COVID-19 al blocului comunitar, a spus Ministrul Sănătăţii, Adam Niedzielski, cu ocazia unei conferinţe de presă, potrivit sursei citate.
România se menţine printre primele locuri în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile de 5,8 la 1.000 de copii născuţi vii în 2019, potrivit datelor INS din februarie 2021. Cauza principală o constituie naşterile premature, atrage atenția Salvați Copiii într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, ţara noastră se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală.
”Deşi necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând aşadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuţii prematuri. Aparatura medicală precară, acolo unde nu e chiar insuficientă, pune maternităţile din România în situaţii dificile”, se arată în comunicat.
Salvați Copiii atrage atenția și asupra principalelor cauze ale mortalităţii copiilor de până în patru ani, respectiv asupra leziunilor traumatice (o rată de 8,7 la 100.000 de locuitori), afecţiunilor aparatului respirator (7,3 la 100.000 de locuitori), tumorilor (4,3 la 100.000 de locuitori) şi malformaţiilor congenitale (2,9 la 100.000 de locuitori), potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) pentru anul 2019.
Pe de altă parte, criza creată de COVID-19 a acutizat şi mai mult sistemul medical românesc destinat îngrijirii copiilor.
Astfel, INS atrage atenţia, în ultimul său comunicat, asupra ratei de natalitate aflate într-o continuă scădere, numărul născuţilor vii înregistraţi în România fiind de 178.600 de copii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent.
În acest context, Salvați Copiii este de părere că ”măsurile fiscale de încurajare a natalităţii nu vor avea impactul scontat, atâta vreme cât serviciile de educaţie timpurie (creşe), unităţile preşcolare şi centrele de zi nu vor fi multiplicate, astfel încât să obţinem o acoperire teritorială a acestora”.
Aproape un sfert, 23%, dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană (UE) trăiesc în România. Astfel, țara noastră ocupă primul loc la acest capitol în rândul statelor membre şi locul doi, după Bulgaria, la numărul de mame adolescente, potrivit Eurostat, se arată într-un comunicat de presă al Salvați Copiii.
Potrivit sursei citate, din totalul naşterilor în 2019 (199.720 naşteri), 749 de naşteri provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Iar aproape 10% din totalul naşterilor din România provin de la mame adolescente.
Îngrijorător este faptul că, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se află la prima naştere, iar 29 de fete cu vârsta sub 15 ani se află la a doua naştere.
De asemenea, din 17.933 mame cu vârsta între 15-19 ani, 13.291 se află la prima naştere, 3.851 se află la a doua naştere, 710 la a treia naştere, 70 la a patra naştere şi 11 adolescente cu vârsta sub 19 ani se află la a 5-a naştere, după cum arată datele INS din februarie 2021.
”Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecinţe afectează atât mama, cât şi copilul. Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată în 2020 de Salvaţi Copiii sub forma unei anchete sociologice în comunităţile rurale, relevă faptul că există o corelaţie directă între vârsta precoce a mamei, care înseamnă şi o dezvoltare emoţională, dar şi socială, încă incomplete, şi lipsa accesului la educaţie sanitară şi la servicii medicale constante. Educaţia pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protecţiei şi educaţiei în rândul copiilor, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani păstrând un nivel în măsură să provoace o mare îngrijorare. România înregistrează 33,7 naşteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 11 naşteri la 1.000 de adolescente)”, se arată în comunicat.
În Europa, doar două state prezintă o situaţie mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valori de 40,3, respectiv 47,13 de naşteri, ţări în care educaţia pentru sănătate sexuală este descurajată sistematic.
România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (26,8), Trinidad Tabago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4).
”În acest context, se impune elaborarea şi implementarea de îndată a unui plan de acţiune în acest domeniu, ce trebuie considerat urgenţă naţională pentru autorităţile publice centrale şi locale (Global Childhood Report 2019)”, se mai arată în comunicat.
