GCS: Cele mai multe cazuri de infectări cu noul coronavirus sunt în București, jud. Ilfov și Prahova

Din cele 65 de cazuri de infectări cu coronavirus declarate vineri, 11 sunt înregistrate în București, 6 în județul Ilfov și 5 în județul Prahova, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

În 9 judeţe ale țării nu a fost înregistrat niciun caz.

Toate judeţele şi municipiul Bucureşti rămân în scenariul verde din punctul de vedere al infectărilor cu noul coronavirus, cea mai mare incidenţă la mia de locuitori fiind în judeţele Prahova – 0,12 şi Alba – 0,1.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 65 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus.

Coronavirus: Israelul reintroduce obligativitatea purtării măştii în locurile publice

Israelul, a anunţat vineri că reintroduce obligativitatea purtării măştii în locurile publice închise, ca urmare a creşterii numărului de cazuri de persoane infectate cu COVID-19, relatează AFP.

„Din cauza creşterii numărului de infectări, Ministerul Sănătăţii a anunţat că începând de astăzi, 25 iunie, la prânz,  vor fi necesare măştile în toate locurile care nu sunt la exterior, cu excepţia locuinţelor”, a precizat ministerul într-un comunicat, potrivit Agerpres.

În plus, israelienii sunt sfătuiţi să poarte o mască sanitară în timpul marilor adunări în aer liber, „de exemplu în timpul evenimentelor legate de marşul mândriei’ (Pride Parade) care va avea loc în acest week-end”, a declarat ministerul cu referire la marşul organizat la Tel-Aviv vineri după-amiază, la care sunt aşteptaţi mii de oameni.

Copiii cu vârsta sub şapte ani, persoanele cu dizabilităţi şi cei care practică un sport sunt scutiţi de obligaţia de a purta o mască în interior.

Premierul israelian Naftali Bennett a avertizat miercuri că, dacă peste 100 de cazuri noi de coronavirus vor fi înregistrate zilnic timp de o săptămână, purtarea unei măşti va fi din nou obligatorie.

Începând de luni, autorităţile sanitare au înregistrat zilnic peste 100 de noi pacienţi cu COVID-19.

Israelul este ţara în care mai mult de jumătate din populaţie a fost complet vaccinată.

Prof. Ciurea, despre educația sexuală în gimnaziu: Tinerii să cunoască ce se întâmplă în organism

Prof. Univ. Dr. Alexandru Vlad Ciurea este de părere că educația sexuală în gimnaziu este necesară, dar făcută separat, respectiv cu doamne profesoare pentru fete și domni profesori pentru băieți, contând modul în care informațiile sunt prezentate și primite de elevi.

Astfel, prof.univ.dr.Alexandru Vlad Ciurea s-a exprimat în favoarea orei de educația sexuală și explicarea directă a tuturor fenomenelor anatomice și fiziologice care se produc la nivelul organelor sexuale, astfel încât tinerii să cunoască ce se întâmplă în organism și care este rolul exact al acestor elemente de sexualitate în evoluția normală a ființei umane.

„Se discută îndelung despre educația sexuală în școli. Există mai multe etape ale educației, începând cu copilul mic, până la adolescent și tânăr. Educația copilului începe cu noțiuni foarte simple și devine, cu timpul, complexă: trebuie avut grijă la toate aspectele, de la alimentație, poziție, îmbrăcăminte, igienă corporală etc. Și, desigur, educația prin cultură. Trecerea fiziologică de la copil la adolescent cuprinde o mulțime de elemente de transformare fizică, psihică, endocrină. Elevii noștri trebuie să cunoască și să aprofundeze informațiile despre aceste transformări. Una este „educația sexuală” de la colt de stradă sau de la anumite emisiuni din media, alta este cea reală, care trebuie efectuată atât în familii, cât și la școală. Trebuie renunțat la rețineri, „rușine” și „barză” în condițiile în care există atâtea riscuri de boli, devieri, sarcini premature, agresiuni sexuale și alte nenorociri. În opinia mea, educația sexuală în gimnaziu este necesară, dar făcută separat: cu doamne profesoare pentru fete și domni profesori pentru băieți. La modul cel mai serios. Contează enorm modul în care informațiile sunt prezentate și primite de elevi. Știm cu toții gălăgia de la ore când se discută astfel de subiecte delicate! Dacă vrem să avem succes și să ne asigurăm că informațiile au efect, trebuie să facem acest lucru corect și cu înțelepciune. Pledez pentru ora de educația sexuală și explicarea directă a tuturor fenomenelor anatomice și fiziologice care se produc la nivelul organelor sexuale, astfel încât tineretul nostru să cunoască ce se întâmplă în organism și care este rolul exact al acestor elemente de sexualitate în evoluția normală a ființei umane. Dar să nu ducem acest lucru serios în derizoriu! Altfel devine subiect de colț de stradă”, a scris prof. Univ. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

GCS a anunțat 65 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV- 2, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 65 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV- 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 25 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.080.522 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.045.351 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 23 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 32.911 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat. În intervalul 24.06.2021 (10:00) – 25.06.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 140 de decese (70 bărbați și 70 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bihor, Brăila, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Călărași Covasna, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vaslui și Vâlcea.

133 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.
Astfel, 1 dintre acestea s-au produs în luna iulie 2020, 3 în septembrie 2020, 20 în octombrie 2020, 30 în noiembrie 2020, 24 în decembrie 2020, 19 în ianuarie 2021, 14 în februarie 2021, 13 în martie 2021, 8 în aprilie 2021 și 1 în mai 2021 în județele Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Călărași Covasna, Galați, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Suceava, Vaslui și Vâlcea.

Dintre cele 140 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 10 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 40 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 46 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 40 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

126 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 10 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 590. Dintre acestea, 121 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.286.995 de teste RT-PCR și 1.407.320 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 17.701 teste RT-PCR (8.634 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.067 la cerere) și 12.835 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 2.087 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 892 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 19.345 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 29 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 259 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 559 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 iunie, 428 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 86.750 de lei.

Hipertensiunea arterială, principala cauză a bolilor cardiovasculare

În România, boala cardiovasculară determină peste 62% din totalul deceselor, cu o pondere de 26,6% din numărul total de DALY (disability – adjusted life year) şi respectiv de 33% din numărul total de DALY datoraţi bolilor netransmisibile, unde DALY reprezintă unitatea de măsură a încărcăturii unei boli ce este egală cu numărul de ani din viaţă pierduţi secundar decesului prematur determinat de acea boală, se arată într-un comunicat al organizatorilor Studiului Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului cardiovascular în România (SEPHAR) IV.

Potrivit aceleiași surse, principala cauză a bolilor cardiovasculare (BCV), atât la nivel mondial cât și în țara noastră este reprezentată de hipertensiunea arterială (HTA), boală definită prin prezența unor valori constant crescute ale tensiunii arteriale (TA) peste valoarea de 140/90mmHg.

Astfel, HTA cauzează prin intermediul bolilor cardiovasculare aproximativ 12,8% din decesele înregistrate la nivel mondial, având o pondere de 3,7% din numărul total de ani din viaţă pierduţi datorită decesului prematur determinat de prezenţa acestei boli (DALY). În România, datorita complicatiilor cardiovasculare pe care le determina, HTA este responsabilă de 62% din totalul deceselor.

„Din perspectiva politicilor guvernamentale de sănătate este foarte importantă cunoaşterea prevalenţei factorilor de risc pentru ateroscleroză. Chiar mai importantă este cunoaşterea tendinţei evolutive a prevalenţei acestor factori de risc în populaţia generală, ceea ce ar permite anticiparea evoluţiei curbei mortalităţii şi ar evalua beneficiul diferitelor strategii de prevenţie cardiovasculară”, se arată în același comunicat.

De asemenea, absenţa unor date reprezentative pentru întreaga populaţie a României privind prevalența HTA şi principalilor factori de risc cardio-vascular, a determinat iniţierea în anul 2005 a proiectului SEPHAR – studiu național care are ca principal obiectiv obținerea acestor parametrii.

Astfel, în perioada februarie-noiembrie 2005 s-a desfăşurat studiul SEPHAR I – primul studiu epidemiologic care s-a bazat pe o eşantionare reprezentativă pentru întreaga populaţie a ţării. În anul 2012, s-a repetat acelasi studiul epidemiologic populațional pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Romaniei – SEPHAR II, facând posibilă pentru prima dată estimarea unei tendințe evolutive a prevalenței HTA și a factorilor majori de risc cardiovascular în populația adultă de României.

În anul 2016, s-a incheiat cea de a treia ediție a studiului epidemiologic reprezentativ pentru populația adultă a României, SEPHAR III.

„Având de aceasta data o metologie complexă ce a permis pe lângă evaluarea prevaleței HTA, a tratamentului și controlului valorilor TA, și o evaluare mai completă a afectării de organe țintă prin realizarea de evaluari ecocardiografice transtoracice, examinare Doppler de carotide, a rigidității arteriale precum și evaluarea hemodinamică non-invazivă, rezultatele SEPHAR III au permis pentru prinda dată estimarea pentru urmatorii 5 ani atât a prevalenței HTA, a ratei de tratament și control a pacienților hipertensivi adulți cât și a riscului CV total, date ce pot fi utilizate la crearea programelor de prevenție la nivel de populație generală”, se arată în același comunicat.

Organizatorii proiectului au precizat că în prezent se desfășoară un nou studiu epidemiologic, SEPHAR follow-up 2020 (SEPHAR IV) ce are loc la nivelul întregii țări, în perioada 17 mai 2021 – 20 iulie 2021, de acestă dată pe un eșantion alcătuit din aceeași subiecți care au participat în studiul SPEHAR III şi care să evalueze in principal prevalenţa HTA și a factorilor majori de risc cardiovascular în populaţia adultă a Romaniei și să confirme trendul estimat anterior pe baza rezultatelor SEPHAR IIII, precum și evaluarea pentru prima dată a incidenței HTA în acestă populație.

Cercetarea are următoarele obiective:

  • Aprecierea prevalenţei si incidenței în populația adultă a României a hipertensiunii arteriale şi a
    altor factori majori de risc cardiovascular în anul 2016
  • Aprecierea tendinţei evolutive a prevalenţei HTA în populaţia adultă a României precum și a
    gradului de conștientizare a populației noastre cu privire la HTA, în perioada 2016-2021.
  • Aprecirea tendinței evolutive a controlului HTA în populaţia adultă a României în perioada
    2016-2021.
  • Aprecirea tendinței evolutive a factorilor majori de risc CV în populaţia adultă a României în
    perioada 2016-2021.
  • Aprecierea riscului cardiovascular total al populației adulte a României, bazată pe testele
    paraclinice şi de laborator efectuate
  • Aprecierea prevalenţei, constientizării, tratamentului și a controlului raportat la categoriile de
    risc cardiovascular, al dislipidemiilor in populația adultă a României, precum și tendința
    evolutivă a acestor parametrii in perioada 2016-2021
  • Aprecierea prevalenţei dislipidemiei familiale în populația adultă a României
  • Aprecierea consumului de sare al populației adulte din România și tendința evolutivă a acestuia
    în perioada 2016-2021, care ar putea reprezenta baza unui proiect de lege privind reducerea
    cantității de sare din alimente.
  • Estimarea prevalenței sindromului de apnee în somn în populația adultă din România.
  • Aprecierea efectelor aplicării legii antifumat în spații publice asupra riscului cardiovascular al populației adulte din România.

Astfel, în urma tuturor acestor demersuri întreprinse, pentru a cunoaște situația actuală a prevalenței HTA și a celorlalți factori de risc cardiovascular precum și pentru a putea aprecia atât tendința lor evolutivă din ultimii ani cât și efectul acestor demersuri, Fundația „Viața fără Hipertensiune” și-a propus realizarea unui nou studiu epidemiologic, SEPHAR IV ce se desfășoară la nivelul întregii țări, în perioada 17 mai -20 iulie 2021.

Studiul se derulează pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României totalizând aproximativ 2.000 de subiecți, folosind două rulote (cabinete medicale mobile) în care se efectuează toate investigațiile și care se vor deplasa atât în orașe cât și în localități rurale conform eșantionării anterioare. Protocolul SEPHAR IV este similar celorlalte proiecte SEPHAR, însă, pentru prima data, se urmăresc subiecţii care au fost înrolaţi în 2016.

„Rezultatele SEPHAR IV reprezintă pasul necesar în management bolilor cardiovasculare în ţara noastră – estimarea tendinţei reale în prevalenţa, tratamentul şi de controlul factorilor de risc cardio-vascular, tendinţe care vor servi ca bază pentru strategiile viitoare de prevenire, care sunt imperios necesare în ţara noastră”, după cum a declarat prof. dr. Maria Dorobanțu, președinte Fundația Viața fără Hipertensiune.

Ministerul Sănătății: Preţul pentru medicamentele esenţiale, media celor mai mici 3 preţuri din statele UE

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a semnat, joi, ordinul prin care se modifică normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, astfel încât să se asigure disponibilitatea pe piața din România a unor medicamente esențiale pentru pacienți.

„Prin aceste modificări, asigurăm disponibilitatea unor medicamente esențiale pentru pacienții din România. Pentru medicamentele pentru care există autorizație de punere pe piață în România, pericolul de retragere din țară se diminuează considerabil și, totodată, piața din România devine atractivă pentru medicamentele esențiale care nu au autorizație de punere pe piață în acest moment, scopul fiind de a asigura stocuri adecvate și continue de medicamente în farmacii și spitale”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Prin actualele reglementări, se introduce o nouă categorie de produse farmaceutice, medicamentele esențiale, pentru care prețul maximal aprobat va fi media celor mai mici trei prețuri din statele din Europa aflate în grupul de țări de comparație, în loc de cel mai mic preț, cum este în prezent.

Lista medicamentelor esențiale urmează să fie aprobată prin ordin al ministrului Sănătății în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestor modificări. Pentru ca un medicament să fie considerat esențial este nevoie să întrunească două condiții:

  1. Să se afle pe cea mai recentă listă de medicamente esenţiale recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

2. Să se regăsească pe lista de medicamente decontate 100% de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât povara financiară asupra pacientului să fie zero.

Totodată, noile reglementări prevăd transmiterea în format electronic către Ministerul Sănătății, de către deținătorii de autorizații de punere pe piață, a datelor privind prețurile din cataloagele țărilor de comparație, în locul trimiterii copiilor xerox ale respectivelor cataloage.

„Această măsură este menită să debirocratizeze la nivelul Ministerului Sănătății procesul de corecție a prețului, să asigure o mai mare acuratețe a datelor și să reducă timpii de procesare a corecției prețurilor”, a concluzionat ministrul Sănătății Ioana Mihăilă.

Personalul medical angajat pe perioadă determinată în timpul pandemiei, ar putea rămâne în sistem

Ministerul Sănătăţii a răspuns solicitărilor Federației SANITAS și a convocat, vineri, Comisia de Dialog Social pentru avizarea proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea statutului personalului contractual care în perioada stării de alertă a fost încadrat pe perioadă determinată, potrivit unui comunicat SANITAS.
Reprezentanții Sanitas consideră că această reglementare va contribui la reducerea deficienței grave de personal din sistem și totodată este un gest de normalitate care răsplătește eforturile și riscurile de infectare pe care și le-au asumat salariații care au intrat în sistemul sanitar într-o perioadă în care condițiile de muncă au fost cu adevărat grele și riscante.
Reglementarea situaţiei personalului medico-sanitar care a ales să se angajeze în sistemul sanitar public de stat (spitale, servicii de ambulanță și DSP-uri), în perioada pandemiei,  contribuind astfel la optimizarea serviciilor medicale oferite în special pacienţilor infectaţi cu SARS-COV-2, este o iniţiativă a Federaţiei SANITAS iar astăzi a primit aviz pozitiv. Reprezentanții Sanitas speră că proiectul va intra în ședința de Guvern de săptămâna viitoare pentru a putea produce efecte cât mai rapid, potrivit aceleiași surse.

Donatori de celule hematopoietice:Proiect aprobare a taxelor de interconectare cu instituţii internaţionale

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională proiectul de Hotărârea privind aprobarea nivelului cotizaţiilor şi taxelor pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice, precum şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, în anul 2021.

Astfel, potrivit proiectului de Hotărâre, „se aprobă nivelul cotizaţiilor şi taxelor pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale în domeniul donatorilor voluntari de celule stem hematopoietice, precum şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, aferente anului 2021, în cuantum de 10.523 euro”.

De asemenea, în proiect se arată că pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale sunt următoarele
cotizaţiile şi taxa:

a) cotizaţia de membru al Asociaţiei Mondiale a Donatorilor de Măduvă, în sumă de 4.629 euro;
b) cotizaţia de membru al Grupului European pentru Sânge şi Transplant de Măduvă, în sumă de 900 euro;
c) taxa pentru acreditarea de către Federaţia Europeană de Imunogenetică a laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, în sumă de 900 euro, care se plăteşte pentru fiecare dintre cele trei laboratoare acreditate;
d) taxa pentru acreditarea Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice de către Asociaţia Mondială a Donatorilor de Măduvă, în sumă de 2.294 de euro.

În același proiect se precizează că plata cotizaţiilor şi taxelor pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale, precum şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică, în valoare de 10.523 euro, se suportă din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii pentru anul 2021 de către Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, unitate aflată în subordinea ministerului, finanţată integral de la bugetul de stat.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că pentru anul 2021, cuantumul cotizaţiei de membru al Asociației Mondiale a Donatorilor de Măduvă – AMDM (World Marrow Donor Association – WMDA) este stabilit la suma de 4.629 euro. „Precizăm că a fuzionat, prin absorbție, cu Donatorii de Măduvă Osoasă de Pretutindeni (Bone Marrow Donors Worldwide – BMDW)”, se arată în nota de funadamentare.

De asemenea, cuantumul cotizaţiei de membru al Grupului European pentru Sânge şi Transplant de Măduvă, denumit în continuare GESTM, este stabilit la suma de 900 de euro.

„Cuantumul taxei pentru acreditarea de către Federația Europeană de Imunogenetică a laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, în sumă de 900 euro, care se plătește pentru fiecare laborator acreditat, respectiv: Laboratorul de imunogenetică şi histocompatibilitate HLA al Institutului Clinic Fundeni (08-RO-001.999); Laboratorul de imunogenetică şi histocompatibilitate HLA al Institutului Național de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C. T. Nicolau” (08-RO-002.998); Laboratorul clinic de analize medicale al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca (08-RO-003.997)”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit aceleiași surser, cuantumul taxei pentru intrarea în proces de acreditare a Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH) este de 2.294 euro.

„Punerea în aplicare a prevederilor art. 2 lit. c) și lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 760/2009, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează faptul că unele dintre activitățile principalele ale Registrului sunt: identificarea donatorilor compatibili de celule stem hematopoietice în baza de date proprie şi în baze de date internaționale; interconectarea obligatorie cu organismele similare internaționale. Registrul va putea îndeplini cerințele art. 7 lit. v) din Hotărârea Guvernului nr. 760/2009, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora acesta “coordonează metodologic activitățile de recrutare, testare şi donare de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiţi şi răspunde de auditarea activităților pe care le coordonează, conform standardelor AMDM (WMDA)”.Registrul poate avea acces la baza de date internațională cu donatorii de celule stem hematopoietice a organizației prin serviciul “Search &, Match Service”, va beneficia de servicii furnizate de alte registre internaționale pentru pacienți români și va avea recunoașterea serviciilor furnizate de la donatori români pentru pacienți străini, la cererea altor instituții similare”, se mai arată în nota de fundamentare.

Potrivit aceleiași surse, creșterea cuantumului cotizației de la 4.245 euro în 2020, la 4.629 euro în 2021 care are următoarele componente:
taxa de membru de 3.684, cotizația pentru numărul de donatori ai RNDVCSH care au donat în anul precedent anului pentru care se plătește cotizația, este de 137 euro pentru fiecare donator, dacă numărul de donatori este cuprins între 1 și 99 (în anul 2020, au donat 5 donatori români, deci suma de plată este 685 euro, adică 5 donatori a câte 137 euro fiecare) și cotizația pentru atribuirea unui cod unic internațional (1372) pentru RNDVCSH legat de Asociația Mondială a Donatorilor de Măduvă (WMDA) (ICCBBA ION Registration Fee), este de 260 euro (cu 5 euro mai mare decât în anul 2020).

Aceeași sursă precizează că se menține acreditarea de către Federaţia Europeană de Imunogenetică a laboratoarelor de imunogenetică şi histocompatibilitate, respectiv Laboratorul de imunogenetică şi histocompatibilitate HLA al Institutului Clinic Fundeni; Laboratorul de imunogenetică şi histocompatibilitate HLA al Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C. T. Nicolau”; Laboratorul clinic de analize medicale al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca.

În nota de fundamentare se mai arată că se menține statutul de membru al Grupului European pentru Sânge şi Transplant de Măduvă, denumit în continuare GESTM (EBMT). RNDVCSH va intra în proces de acreditare, în conformitate cu experiența acumulată, prin obținerea statutului de Registru calificat de către AMDM.

Potrivit aceleiași surse, plata cotizaţiilor şi taxelor pentru realizarea interconectării cu instituţii similare internaţionale, precum şi pentru acreditarea laboratoarelor de imunogenetică, în valoare de aproximativ 41 mii lei (echivalentul a 8.229 euro) se suportă din bugetul aprobat Ministerului Sănătății pentru anul 2021.

„Procesul de consultare privind necesitatea aprobării acestor taxe a avut loc în decembrie 2020 și au fost consultați specialiști din cele trei centre de transplant medular din România, din clinici de hematologie și laboratoare HLA.
Prevederile decurg din obligativitatea interconectării cu organisme similare internaționale, activitate care nu se poate realiza fără respectarea standardelor internaționale din domeniu și a reglementărilor europene privind standardele de calitate şi siguranţă asupra donării, procurării, testării, procesării, conservării, depozitării şi distribuirii ţesuturilor şi celulelor umane, precum și de asigurare a cerințelor tehnice pentru donarea, obţinerea şi testarea de ţesuturi şi celule umane. Au fost alese pentru consultare organizațiile de profil din România care realizează activități coordonate de Registru și pentru care există reglementări la nivel european și standarde internaționale”, se mai arată în nota de fundamentare.

CNSU a actualizat lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, vineri, lista ţărilor sau zonelor cu risc epidemiologic ridicat.

„Se aprobă clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei”, se arată în Hotărârea nr. 39 a CNSU.

Astfel, în zona roşie se regăsesc:

* Seychelles
* Uruguay
* Mongolia
* Columbia
* Maldive
* Bahrain
* Namibia
* Argentina
* Suriname
* Kuweit
* Oman
* Saint Kitts şi Nevis
* Brazilia
* Paraguay
* Costa Rica
* Chile
* Trinidad şi Tobago
* Botswana
* Bolivia
* Africa de Sud
* Marea Britanie
* Nepal
* India

În zona galbenă se află următoarele ţări:

* Emiratele Arabe Unite
* Panama
* Malaysia
* Georgia
* Tunisia
* Sint Maarten
* Guyana
* Cuba
* Capul Verde
* Irak
* Insulele Virgine Britanice
* Insulele Virgine ale Statelor Unite
* Sri Lanka
* Zambia

În zona verde se găsesc:

* Iran
* Fiji
* Republica Dominicană
* Peru
* Federaţia Rusă
* Kârgâzstan
* Honduras
* Spania
* Portugalia
* Andorra
* Belarus
* Bahamas
* Guatemala
* Monaco
* Letonia
* Kazahstan
* Turcia
* Saint Vincent şi Grenadine
* Cipru
* Olanda
* Irlanda
* Danemarca
* Grecia
* Filipine
* Ecuador
* Slovenia
* Venezuela
* Suedia
* Belgia
* Franţa
* Timorul de Est
* Iordania
* Qatar
* Afganistan
* Gibraltar
* Lituania
* Thailanda
* Bonaire, Saint Eustatius şi Saba
* Jersey
* El Salvador
* Insulele Feroe
* Luxemburg
* Palestina
* Norvegia
* Statele Unite ale Americii
* Libia
* Cambodgia
* Arabia Saudită
* Indonezia
* Estonia
* Guam
* Aruba
* Saint Lucia
* Canada
* Uganda
* Elveţia
* Muntenegru
* Croaţia
* Belize
* Armenia
* Austria
* Bhutan
* Ucraina
* Italia
* Slovacia
* Germania
* Mexic
* Polinezia Franceză
* Insulele Cayman
* Serbia
* Rwanda
* Bangladesh
* Jamaica
* Eritreea
* Puerto Rico
* Curacao
* Bulgaria
* Cehia
* Liban
* Ungaria
* Japonia
* Finlanda
* Republica Moldova
* Mauritius
* Zimbabwe
* Haiti
* Liechtenstein
* Liberia
* Eswatini
* Uzbekistan
* Lesotho
* Algeria
* Bermuda
* Taiwan
* Mauritania
* Bosnia şi Herţegovina
* Insulele Turks şi Caicos
* Coreea de Sud
* Polonia
* Azerbaidjan
* Macedonia de Nord
* Groenlanda
* Egipt
* Papua Noua Guinee
* Maroc
* Kenia
* Noua Zeelandă
* Republica Democrată Congo
* Gabon
* Sierra Leone
* Kosovo
* Pakistan
* România
* Congo
* Myanmar
* Angola
* Guernsey
* Vietnam
* Barbados
* Senegal
* Israel
* Dominica
* Albania
* Singapore
* Malta
* Nicaragua
* San Marino
* Malawi
* Burundi
* Djibouti
* Brunei Darussalam
* Ghana
* Togo
* Guineea Bissau
* Madagascar
* Nambia
* Laos
* Sudan
* Somalia
* Australia
* Benin
* Mali
* Yemen
* Nigeria
* Niger
* Burkina Faso
* Republica Centrafricană
* Wallis şi Futuna
* Islanda
* Guineea Ecuatorială
* Insula Man
* Sao Tome şi Principe
* Camerun
* Antigua şi Barbuda
* Insulele Mariane de Nord
* Etiopia
* Comore
* Ciad
* Anguilla
* Siria
* Tadjikistan
* Guineea
* Coasta de Fildeş
* Mozambic
* Sudanul de Sud
* Republica Populară Chineză
* Grenada
* Insulele Falkland (Malvine)
* Vatican
* Insulele Marshall
* Micronezia
* Montserrat
* Noua Caledonie
* Insulele Solomon
* Tanzania
* Vanuatu
* Sahara de vest.

CNCAV, despre eficiența vaccinării împotriva variantei Delta a SARS-CoV-2

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a transmis că vaccinarea este eficientă împotriva variantei Delta a SARS-CoV-2.

„Conform studiilor de până acum privind prevenția spitalizării, vaccinurile produse de Pfizer BioNTech și Oxford AstraZeneca sunt foarte eficiente împotriva variantei Delta a SARS-CoV-2. Vaccinul Comirnaty (Pfizer BioNTech) – 94% eficiență împotriva spitalizării după prima doză și 96% după doza de rapel. Vaccinul Vaxzevria (Oxford AstraZeneca) – 71% eficiență împotriva spitalizării după prima doză și 92% după doza de rapel”, au transmis reprezentanții CNCAV, pe pagina de Facebook Ro Vaccinare.