Studiu: De multe ori suntem inselati de propriul nostru creier

0
122

Falsele credinte provenite din false perceptii sunt in continuare foarte raspandite, chiar si in aceasta era de apogeu a circulatiei informatiei. Conform unui sondaj recent, nu mai putin de 18% dintre americani continua sa creada ca Soarele se invarte in jurul Pamantului, iar conform unui alt sondaj, 10% dintre americani cred ca senatorul Barack Obama, candidatul democrat la presedintia americii si crestin de religie, ar fi de fapt musulman.

Staful de campanie al senatorului Obama a creat un site de internet pentru a dezminti astfel de informatii, insa aceasta actiune ar putea fi mult mai dificila decat pare la prima vedere pentru ca exista un fel special in care creierul nostru inmagazineaza informatii si prin care ne poate insela, conform unui material publicat in ultimul numar al cotidianului International Herald Tribune consultat de Agerpres.

Aceste concluzii constituie rezultatul unor studii realizate de Sam Wang, profesor de biologie si neurologie la Universitatea Princeton alaturi de Sandra Aamodt, fost redactor sef al revistei Nature Neuroscience. Cei doi si-au prezentat rezultatele studiilor in cartea „Welcome to Your Brain: Why You Lose Your Car Keys but Never Forget How to Drive and Other Puzzles of Everyday Life”. (Bine ai venit in creierul tau: Din ce motiv iti poti pierde cheile de la masina dar nu uiti niciodata cum sa o conduci si alte mistere ale vietii de zi cu zi).

Creierul nu doar aduna si stocheaza informatii in felul in care functioneaza spre exemplu hard-ul unui calculator. Creierul inmagazineaza informatii in prima instanta in regiunea hipocampusului. Aceasta informatie nu ramane in aceasta regiune a creierului. ori de cate ori ne reamintim aceasta informatie, ea este rescrisa si reinmagazinata. in acest proces informatia este si reprocesata. in timp, aceste informatii sunt transferate astfel catre cortexul cerebral si este despartita de contextul in care a fost initial dobandita. Spre exemplu, iti poti aminti ca statul California are capitala la Sacramento, dar nu-ti mai amintesti contextul in care ai dobandit aceasta informatie.

Acest fenomen cunoscut sub numele de „amnezia sursei”, ne poate face sa uitam daca o anumita informatie este adevarata sau falsa.
Odata cu trecerea timpului aceasta amnezie se accentueaza si astfel o informatie falsa dintr-o sursa lipsita la credibilitate, incepe sa capete credibilitate de-a lungul perioadei necesare reprocesarii sale si mutarii acesteia din hipotalamus in cortexul cerebral. Atunci cand sursa acestei informatii este uitata, mesajul si implicatiile sale devin mai puternice. Acest fapt este folosit de multe ori in campanii electorale. Chiar daca nu cunosc elementele de neurologie implicate in explicarea fenomenului „amnezia sursei”, strategii de campanie se folosesc de acest efect pentru a raspandi zvonuri impotriva contracandidatilor.

intr-un studiu, un grup de studenti de la Stanford a fost expus in mod repetat la informatia ca bautura Coca-Cola ar fi un diluant de vopsea foarte eficient. Studentii care au primit aceasta informatie de cinci ori au fost cu 30% mai inclinati sa o atribuie unei surse credibile decat studentii care au primit informatia aceasta de doar doua ori.
intr-un alt studiu, 48 de studenti, dintre care jumatate considera ca aplicarea pedepsei capitale este o masura necesara, iar cealalta jumatate se opune executiilor, au primit doua tipuri de dovezi – un tip care sustine eficienta aplicarii pedepsei capitale in ceea ce priveste scaderea criminalitatii si respectiv un tip de dovezi care sustine ca executarea criminalilor nu duce la scaderea infractionalitatii. Ambele grupuri de studenti s-au lasat convinse de informatia care nu le contrazicea pozitia lor initiala.
Psihologii sustin ca legendele circula de la o generatie la alta pentru ca ating o coarda sensibila, emotionala. in acelasi fel, ideile se pot raspandi prin selectie emotionala si nu pe baze factuale, persistand astfel de „mituri” despre Coca-Cola sau despre candidatul democrat la presedintie Barack Obama.

Astfel, jurnalistii si agentii de campanie electorala care incearca sa dezminta anumite dezinformari aducand argumente, nu fac de multe ori decat sa mareasca gradul de credibilitate al acestor speculatii prin repetarea lor. Astfel, in loc sa puna accentul pe infirmarea informatiei ca Obama este musulman, o strategie mai potrivita pentru a ajunge la efectul scontat ar fi bazata pe scoaterea in evidenta a faptului ca acesta a imbratisat crestinismul inca de la o varsta foarte frageda si ca a fost apoi un membru activ al comunitatii crestine din care facea parte.

Sursa: Agerpres

Articolul precedentRomania a introdus avertismente vizuale pe pachetele de tigari
Articolul următorGermania si criza de medici