Germania si criza de medici

Germania se afla in fata unei grave crize de medici, mai ales in noile landuri din est si zonele rurale din vest, desi nimeni nu pare sa fie foarte constient de acest lucru, scrie ziarul german Frankfurter Allgemeine.

Situatia nu este deloc roz, dat fiind ca medicii in varsta ies la pensie in curand iar cei tineri se refugiaza in alte locuri, iar statul nu ia nici o masura pentru a combate acest fenomen numit exodus letalis (plecare cu consecinte catastrofale). Mai mult de jumatate din medicii de familie si specialisti de la cabinetele private din Germania au varsta de peste 60 de ani, iar 12 la suta sunt mai batrani de 60 de ani. Conform legii germane, medicii de la cabinetele private trebuie sa se pensioneze la 68 de ani.

in urmatorii zece ani peste 60 la suta din medicii din cabinetele private vor trebui sa iasa la pensie din motive de varsta, perspectiva inlocuirii lor cu altii noi fiind redusa, mai ales ca, daca inainte de confruntarea cu realitatea deziluzionanta pe un loc la medicina se bat patru candidati, in cursul studiilor 40 la suta dintre cei admisi renunta la medicina, dezgustati de anosta invatare pe dinafara a unor notiuni de specialitate ininteligibile si speriati de frustrarea cotidiana de care sufera colegii lor mai mari. Cei care renunta la studiul medicinei se refugiaza in domenii precum stiintele juridice, economia intreprinderii sau industrie, unii alegand sa plece in strainatate. Chiar si dintre cei care suporta chinul salilor de curs si ajung sa primeasca diploma, multi nu lucreaza in sistemul de sanatate german, acestia fiind atrasi de tari precum Anglia, Suedia, Elvetia sau alegand industria farmaceutica, presa de scandal sau consilierea de intreprindere, domenii care le ofera mult mai mult decat o fac garzile permanente, nebunia birocratica, salariul mizerabil si lipsa aprecierii.

Unele asociatii ale medicilor din sistemul de asigurari sociale incearca acum sa atraga medicii prin garantarea unui castig fix, fara insa a avea succes. Medicii mai batrani au ajuns chiar sa ofere cadou cabinetele proprii pentru a fi siguri ca pacientii lor vor fi in continuare ingrijiti de cineva din apropiere, insa chiar si asa nu pare nimeni sa doreasca aceste cabinete. in cazul in care asa ceva se intampla, sunt preferate in orice caz marile aglomeratii urbane, unde exista o infrastructura functionala, gradinite si scoli.

Daca se iau in calcul la un loc orasele si satele nu pare sa existe vreo lipsa de medici, acest argument fiind folosit de politicieni pentru a prezenta situatia in mod eufemistic. Landul Brandenburg spre exemplu foloseste un concept special pentru a combate sindromul lipsei de medici si anume recrutarea de medici someri sau cu alte ocupatii din Europa de Est, care mai inainte nu au trecut de examenul de echivalare. in acest fel, administratori rusi de imobile, soferi de taxi polonezi sau ajutoare de bucatarie din Romania urmeaza sa fie adusi la nivelul profesional si lingvistic al colegilor lor care au studiat in Germania, cu ajutorul unui proiect de calificare de zece luni, finantat de UE cu 150.000 de euro.

in aceste conditii, batranii din zonele de provincie sunt cei mai afectati, pentru ca ei nu pot nici macar sa se deplaseze cu masina in orasul in care se afla cabinetul unui medic de familie. Acolo unde lipsa de medici este chiar foarte mare a reaparut in practica ambulatorie modelul surorii comunale (Gemeindeschwester) de pe vremea RDG. Este vorba de persoane altruiste, cu pregatire medicala, care parcurg pe motorete campurile landului Sachsen-Anhalt pentru a trata pacienti. Unii politicieni se bucura de modul cum decurg lucrurile, ministrul sanatatii, Ulla Schmidt (SPD – socialisti) si prietenul ei de partid, Karl Lauterbach, salutand cu entuziasm reinvierea institutiei policlinicii, o institutie RDG-ista abolita imediat dupa caderea zidului si ai carei urmasi sunt din 2004 incoace „Centrele de ingrijire Medicala” (MVZ), care au aparut ca ciupercile dupa ploaie. La nivel federal exista deja 948 astfel de centre medicale, conduse la nivel central si care cumpara pozitiile libere de medici de casa (Kassenaerzte – medici cu contract la casele de asigurari) din imprejurimi, absorbind astfel cabinetele private de la periferie. Pe aceste pozitii sunt mai apoi angajati medici pentru bani putini. Un total de 71,6 la suta din medicii activi la nivelul unor astfel de centre nu mai sunt astfel pe picioare proprii.

Multi medici germani si-au facut bagajele si au parasit tara, actualmente numarul medicilor care practica in strainatate fiind estimat la 19.000. Acolo ei sunt atrasi de salariul mai bun, aprecierea mai mare si de pacientii mai satisfacuti. Chiar si in Marea Britanie, unde calitatea ingrijirii medicale, datorita sistemului medical complet de stat, este mai proasta ca in Germania, pacientii sunt mai satisfacuti. Medicii sunt tratati in Marea Britanie cu mai mult respect si mai bine platiti. Chiar si in sistemul spitalicesc din Germania lipsa de personal medical afecteaza din ce in ce mai mult clinicile. Una din doua clinici din Germania de Est a ajuns sa nu mai gaseasca personal pentru posturile libere, in vestul Germaniei procentajul de astfel de clinici fiind in medie de 24 la suta. intre timp, paginile cu locuri de munca din ziarul german al medicilor (Deutsches Aerzteblatt) au devenit si ele de trei ori mai numeroase.

Singura cale pentru a impiedica exodul doctorilor din sistemul de ingrijire a sanatatii din Germania este o schimbare de apreciere a meseriei de medic atat din punct de vedere uman cat si institutional si mediatic. Daca acest lucru nu se va intampla, Germania ameninta sa devina o tara exportatoare „inclusiv de medici”.

Sursa: Agerpres