INSP: Peste 2.000 de cazuri cu variante care determină îngrijorare, dintre care aproape 1.700 cu Alpha

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează marţi că, până la data de 8 august, au fost confirmate 2.042 de cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, din care 1.695 cu varianta Alpha, 11 cu Beta, 23 cu Gamma şi 313 de cazuri cu varianta Delta.

Conform INSP, până la data de 8 august, rata de confirmare cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare a fost de 77%.

Până la data menţionată, au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 2.663 secvenţieri. Cele şapte laboratoare care au raportat aceste rezultate sunt Institutul ‘Cantacuzino’, Institutul „Matei Balş”, MedLife, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”, CRGM al SCJU Craiova şi „Pro Vitam” Sfântu Gheorghe.

Au fost înregistrate şi comunicate la INSP – CNSCBT 49 decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, din care 27 cu varianta Alpha, 3 cu varianta Gamma şi 19 cu varianta Delta.

Potrivit INSP, până la data de 8 august, au fost confirmate 313 cazuri cu varianta Delta.

Dintre cele 313 cazuri confirmate cu varianta Delta, 62 (19,8%) fuseseră vaccinate: 3 incomplet şi 59 complet vaccinate.

Sanitas, despre creșterea vârstei de pensionare pentru medici de la 65 la 67 de ani

Reprezentanții Federației Sanitas susțin că majorarea vârstei de pensionare pentru medici de la 65 la 67 de ani, prevăzută în proiectul de modificarea Legii 95/2006, este prima dovadă a faptului că, treptat, se pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile de salariați.

„Este prima dovadă a faptului că, treptat, se pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile de salariați.În ceea ce îi privește pe medici, există câteva aspecte care trebuie avute în vedere înainte de a se lua o decizie radicală și anume:
– Vor fi medicii care își desfășoară activitatea în specialități foarte grele (ATI, medicină de urgență, chirurgie, psihiatrie, etc.), cu încărcătură fizică și psihică foarte mare, capabili să muncească până la 67 de ani?
– Vor putea aceștia să facă suficiente gărzi pentru a asigura continuitatea activității medicale până la 67 de ani?
– Se are în vedere reglementarea unei vârste până la care gărzile să fie obligatorii după care acestea să fie o opțiune personală a medicilor?

Așteptările reale ale medicilor sunt ca vârsta lor de pensionare să scadă prin recunoașterea CIM-urilor cu timp parțial de lucru, ca vechime în muncă. În opinia noastră, desfășurarea activității peste limita standard de vârstă trebuie să rămână o opțiune personală!”, au afirmat reprezentanții Federației Sanitas.

 

Gheorghiță: Ne apropiem de 50% imunitate colectivă la COVID-19

Imunitatea colectivă la COVID-19 este, în prezent, în ţara noastră, în jur de 50%, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„Cumulat, trecere prin boală, trecere prin vaccinare, probabil că ne apropiem undeva la 50%, la acest moment, de imunitate colectivă. Sunt lucruri care cu siguranţă vor limita, dacă vreţi, acele cazuri grave care pot să apară în rândul celor vulnerabili şi anume vom evita multe spitalizări şi decese. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţelegem că avem 50% din populaţie care în momentul de faţă nu are niciun fel de imunitate, nici postboală, nici postvaccinală”, a precizat el, într-o conferinţă de presă.

Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, obiectivul CNCAV este de a creşte „mai mult” numărul persoanelor vaccinate, „în mod deosebit” a celor vulnerabile.

„Este obiectivul nostru de a creşte mai mult numărul celor vaccinaţi, în mod deosebit din rândul celor mai vulnerabili, care în faţa variantei Delta vedem că au risc de două ori mai mare de spitalizare, care pot să ajungă să dezvolte forme grave, cu risc de deces. Din acest punct de vedere, maladia COVID-19 beneficiază de vaccinare, care poate să evite foarte multe decese, foarte multe spitalizări, aşa cum sunt toate analizele efectuate în ţările care au o rată crescută a acoperirii vaccinale”, a spus preşedintele CNCAV.

El a adăugat că, în prezent, în ţara noastră, chiar dacă tendinţa este de creştere a numărului de cazuri de COVID-19, situaţia este „stabilă” comparativ cu ce se întâmplă la nivelul altor state europene.

„Probabil că acest lucru se poate explica şi prin caracteristicile demografice ale populaţiei. Aproximativ 50% din populaţie trăieşte în mediul rural, unde interacţiunea, unde riscul de expunere la boală este mai mic, consecinţele acolo sunt mai degrabă la nivel individual, unde persoana vulnerabilă poate avea un risc mai mare să facă o formă gravă şi să ajungă să aibă nevoie de spitalizare, iar pe lângă contribuţia legată de evoluţia naturală, firească a pandemiei, de reducere a circulaţiei virusului la nivel populaţional în această perioadă, evident că vaccinarea a contribuit foarte mult, pe lângă celelalte măsuri nefarmaceutice care au avut un rol foarte important”, a explicat medicul.

Câte certificate digitale europene privind COVID-19 au fost eliberate în România

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că au fost eliberate 1.646.339 de certificate digitale europene privind COVID-19, care, în mare parte (96%), atestă vaccinarea.

Potrivit lui Baciu, 608 companii, dintre care 93 în domeniul HORECA, au demarat până în prezent activitatea de vaccinare împotriva SARS-CoV-2.

„Mai sunt 63 de companii care au această activitate în curs în momentul de faţă. Sunt aceleaşi judeţe care se mişcă cel mai bine: Braşov, Alba, Bihor şi Cluj. Tocmai în continuarea demersurilor de a veni cât mai aproape cu vaccinarea către populaţie, către oameni, sunt aceste locaţii atipice care au fost amenajate, inclusiv la nivelul destinaţiilor turistice. (…) Însă, este locaţia de la Galaţi care reuşeşte să fie cea mai performantă, cu aproape 20.000 de persoane vaccinate în centrul drive-thru. În total, cu aceste tipuri de acţiuni au fost vaccinate peste 65.000 de persoane”, a precizat vicepreşedintele CNCAV.

El a informat că Guvernul a aprobat săptămâna trecută mai multe donaţii de vaccin anti-COVID-19, fiind demarate şi acţiuni de revânzare.

„Se ştia, aşa cum am spus de la bun început, că se va ajunge la un punct în care vom avea un surplus de doze de vaccin şi pentru a avea un management al stocurilor cât mai eficient am ajuns la acest punct”, a menţionat Andrei Baciu.

Potrivit acestuia, s-au donat vaccinuri AstraZeneca Republicii Moldova – 405.600, Serbiei – 50.400, Ucrainei – 100.800.

„Republica Moldova a primit 100.620 de doze Pfizer prin donaţie, după care avem cele donate Tunisiei – 188.000, Egipt (…), care sunt în curs de plecare, vorbim de 525.000, Vietnam – 300.000 de mii de doze AstraZeneca. (…) Până în momentul de faţă, după cum ştim, Danemarcei au fost vândute 1.170.000 de doze de vaccin Pfizer; pentru Irlanda s-a finalizat acest acord prin care vom vinde 700.000 de doze de vaccin produs de Pfizer şi mai sunt în lucru alte demersuri între statul român şi alte state din regiune şi din alte regiuni mai îndepărtate. În momentul în care acestea vor fi finalizate, o să le facem şi publice”, a arătat Andrei Baciu.

Importanța alăptării, dezbătută pe larg în cadrul ”Școala familiei mele”

Importanța alăptării și rolul acesteia în susținerea sănătății nou-născutului, dar și a mamei care alăptează, importanța consilierii femeii care alăptează, provocările cu care proaspăta mamă se confruntă în ceea ce privește procesul de alăptare sunt doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul Simpozionului Regional dedicat Săptămânii Mondiale a Alăptării: „Școala Familiei Mele”, organizat marți, 10 august, de Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.

”Pentru noi, ca medici de familie cu practică majoritar  pediatrică este una dintre cele mai frumoase și mai interesante provocări cu care avem de-a face. și de ce provocări? Pentru că practic desfășurăm o activitate de educație de la vârsta de adolescență, ne adresăm apoi gravidelor, susținem lăuza și promovăm alăptarea nu doar ca modalitate, cea mai eficientă de prevenție a bolilor cronice ale viitorului adult, ci în primul rând pentru bunăstarea acelui copil care se naște și vine pe lume  pregătit să fie alăptat și hrănit la sânul mamei și pentru mamă, pentru sănătatea mamei. Procesul de alăptare reprezintă poate cel mai important dar pe care noi îl avem în această lume. (…) A promova alăptarea înseamnă a promova sănătatea. În acest moment, 2 din 4 copii nu sunt alăptați. Aproape 50% nu sunt alăptați. Am derulat de-a lungul timpului foarte multe proiecte educaționale pe această temă și în urma unui astfel de proiect, ”Școala Familiei Mele”, am reușit să creștem procentul de alăptare de la 12,5% cât era raportat de Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului în 2011 să ajungem la 52%. Deci proiectele educaționale adresate părinților este baza educațională pe care noi o putem derula”, a declarat dr. Valeria Herdea, președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro.

Despre importanța alăptării bebelușului din primele clipe de viață, dar și despre importanța educației viitoarelor mame în ceea ce privește procesul de alăptare a vorbit dr. Raluca Ghionaru, medic primar Medicină de Familie București.

”Este foarte important ca mama să aibă contact cu bebelușul ei chiar din primele momente din viață. Contactul piele pe piele stabilește legătura aceea indistructibilă între mamă și copil. În plus, alimentul lapte matern încă din primele zile, încă din primele ore de la naștere, este standardul de aur pentru hrana sugarului. Nu există aliment mai complex, nu există aliment mai bun. N-am descoperit încă o variantă mai bună, miraculoasă, pe care să o putem produce artificial care că conțină ceea ce conține laptele de mamă. (…) Dacă vorbim despre viitoarele mămici care trăiesc în mediul urban, ele sunt mai informate. Accesul lor la informație și la serviciile medicale este mult mai facil, ca urmare ele sunt și mai instruite și mai informate în momentul în care nasc. Dacă ne referim însă la zone din țară unde se ajunge greu a serviciile medicale sau la zone dințară unde accesul la educație este foarte greu sau la zone în care mamele devin mămici adolescente fiind, atunci lucrurile stau altfel, mai rău, în sensul că este un șoc să aduci pe lume un copil și să nu știi ce să faci cu el. El nu vine cu instrucțiuni, vine pe lume ca un membru al familiei care trebuie îngrijit. Iar acest lucru se face doar învățând înainte.”, a declarat dr. Raluca Ghionaru.

Un rol important în susținerea și promovarea alăptării la sân a bebelușului îl au medicii de familie, potrivit asist. univ. dr. Claudia Pop, medic primar Medicină de Familie și președinte Asociatia Nursing Academia.

”Noi, ca și medici de familie, și echipa cu care noi lucrăm este foarte important să dezvoltăm un parteneriat încă din perioada în care femeia este însărcinată pentru a promova toate beneficiile pe care le are alăptarea atât pentru sugar cât și pentru mamă și pentru femeie, cât și pentru societatea. Spr să și reușim. Sunt foarte multe cabinete de medicină de familie care susțin alăptarea. Noi încercăm prin aceste manifestări pe care le facem de câțiva ani tocmai pentru a promova alăptarea în rândul colegilor noștri. Avem și un studiu pe care l-am efectuat în ultimii trei ani în care am arătat cât de importantă este această discuție pe care o avem cu familiile tocmai în promovarea alăptării. Am constatat că atunci când am încercat să conștientizăm familia am ajuns să creștem rata de alăptare datorită acestui lucru.”, a subliniat asist. univ. dr. Claudia Pop.

Gheorghiță: Peste 2,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19, administrate în mediul rural

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în cadrul proiectului „Oraşul vaccinează satul” s-a demarat activitatea de vaccinare în aproximativ 95% din comunele din România.

„În cadrul proiectului „Oraşul vaccinează satul” s-a demarat activitatea de vaccinare în aproximativ 95% din comunele din România, ceea ce înseamnă în valoare absolută aproximativ 2.776 de comune şi au fost finalizate activităţi de vaccinare în 58% dintre acestea, adică în 1.677 de comune. În mediul rural, în total, de la debutul campaniei de vaccinare, prin toate mijloacele avute la îndemână, s-au administrat peste 2,5 milioane de doze de vaccin, ceea ce înseamnă aproximativ 26% din numărul total al dozelor de vaccin administrate în România până la acest moment şi au fost vaccinate peste 1,1 milioane de persoane din mediul rural cu schemă completă de vaccinare. Practic, rata de acoperire vaccinală în urban este de două ori mai mare decât ce se întâmplă în mediul rural. Uitându-ne la acoperirea vaccinală raportată la populaţia cu domiciliul pe fiecare unitate administrativ-teritorială, ceea ce înseamnă aproximativ 28%”, a susţinut medicul militar, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, aproximativ 20% din totalul centrelor de vaccinare fixe în momentul de faţă au activitatea suspendată temporar.

„În ceea ce priveşte funcţionalitatea centrelor de vaccinare şi menţinerea lor în activitate, aproximativ 20% din totalul centrelor de vaccinare care au fost active în România, şi aici mă refer la centrele de vaccinare fixe, în momentul de faţă au activitate suspendată temporar, mai avem 615 centre de vaccinare active şi aproximativ 60% din acestea au programul de lucru redus fie la jumătate, fie la un sfert din programul anterior. În total sunt active 883 de fluxuri de la aproximativ 1.500 de fluxuri cât au fost în momentul în care aveam un ritm de vaccinare crescut. Repet, toate aceste facilităţi de vaccinare pot să fie reactivate în momentul în care vom avea o cerere în creştere a persoanelor vizavi de acţiunile de vaccinare”, a susţinut reprezentantul CNCAV.

El a spus că 3.114 de medici de familie au încheiat contracte pentru vaccinarea împotriva COVID-19, ceea ce reprezintă 32,5% din numărul total al medicilor de familie.

Valeriu Gheorghiţă a spus că până la data de 9 august peste 308.000 de persoane au fost vaccinate în cabinetele de medicină de familie.

„La nivelul medicilor de familie, din cei 9.577 de medici de familie care au încheiat contracte de prestări servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate, 3.114 au încheiat şi contracte de vaccinare împotriva COVID-19, ceea ce înseamnă 32,5% din numărul total al medicilor de familie; din aceştia, 87%, adică 2.713 cabinete de medicină, înregistrează activităţi de vaccinare. Ponderea din rural, respectiv urban este similară. Au fost vaccinate până la data de 9 august peste 308.000 de persoane în cabinetele de medicină de familie, 54,3% fiind vaccinate în mediul rural, în cabinete de medicină de familie din rural”, a mai afirmat medicul.

El a declarat că 148 de spitale au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici internaţi.

„De asemenea, în ceea ce priveşte activitatea de vaccinare la nivelul unităţilor sanitare, în spitalele publice – sunt 148 de spitale care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici internaţi, pacienţi eligibili care doresc să se vaccineze – fiind vaccinaţi până la acest moment 6.313 pacienţi şi de asemenea sunt 26 de unităţi sanitare private care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind vaccinaţi până la acest moment 1.404 pacienţi. Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia rezidentă eligibilă, adică persoane peste 12 ani, este în momentul de faţă de aproximativ 30%, repet, populaţia rezidentă eligibilă fiind, în momentul de faţă, de 16,9 milioane, conform Institutului Naţional de Statistică”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

El a spus că Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, de 48%.

„Sunt în momentul de faţă 11 judeţe care se află peste media de acoperire vaccinală de la nivel naţional, sunt 27 de judeţe care au acoperire vaccinală între 20 şi 29,9% şi, de asemenea, mai sunt doar patru judeţe care au o rată de acoperire vaccinală de sub 20%”, a mai afirmat Gheorghiţă.

Adriana Pistol, despre tulpina Delta în România

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, a afirmat că tulpina Delta nu a devenit comunitară, deşi este majoritară între tulpinile care au fost secvenţiate în ţara noastră.

“Mi se pare îngrijorătoare creşterea numărului de cazuri deşi nu este foarte mare este un semnal de alarmă, trendul este vizibil crescător şi acest lucru trebuie să ne facă pe toţi să fim ceva mai vigilenţi. Tulpina Delta, din fericire încă, nu putem să spunem că a devenit comunitară deşi este majoritară între tulpinile care au fost secvenţiate, este majoritară şi pentru că selectăm într-un mod destul de acurat persoanele care necesită acest tip de analiză, care ne sugerează nouă că ar putea să fie infectate cu altă tulpină decât tulpina iniţială, cea Alfa”, a declarat Adriana Pistol.

Gheorghiţă: România a înregistrat în ultimele săptămâni o creştere lent progresivă a cazurilor de coronavirus

Coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat că România a înregistrat în ultimele săptămâni o creştere lent progresivă, dar susţinută a numărului de cazuri de infecţie cu noul coronavirus.

Potrivit medicului militar, 81,5% dintre cazurile nou confirmate se înregistrează la persoane nevaccinate şi 2,6% dintre decese de asemenea la persoanele care nu au fost imunizate.

„După cum ştim şi am observat în ultimele săptămâni, în România se înregistrează o creştere lent progresivă, dar susţinută a numărului de cazuri, iar analiza efectuată de colegii noştri de la Institutul de Sănătate Publică pe ultimele două săptămâni – 81,5% din cazurile nou confirmate se înregistrează la persoane nevaccinate şi 2,6% dintre decese la persoanele nevaccinate. Din acest punct de vedere, analiza pe grupe de vârstă arată o tendinţă de creştere în mod deosebit a persoanelor care sunt tinere, a celor din grupa de vârstă sub 40 de ani. Mult mai accelerată comparativ cu grupa de vârstă mai mare de 40 de ani. De asemenea, se observă o tendinţă de scădere a mediei de vârstă pentru persoanele confirmate, practic, o medie de 43 de ani comparativ cu 48 de ani în rândul celor care sunt testaţi pozitiv. Şi, de asemenea, dacă ne uităm la decesele înregistrate, tendinţa este de scădere a mediei de vârstă la 69 de ani, comparativ cu 71 de ani în decada anterioară. Mesajul nostru este foarte clar, şi anume: accelerarea şi creşterea ritmului de vaccinare, pentru că în felul acesta putem evita decese, putem evita cazuri grave de îmbolnăvire şi, evident, spitalizări”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, până la data de 8 august sunt înregistrate 313 cazuri de infecţie cu variantă virală Delta, cu 51 de cazuri în plus faţă de săptămâna precedentă.

„Din aceste 313 cazuri în total, peste 80% au apărut la persoanele nevaccinate. S-au înregistrat în total 19 decese, din care unul singur la o persoană vaccinată cu schemă completă, ceea ce înseamnă un procent de peste 95% al deceselor prin infecţie cu varianta Delta la persoane nevaccinate. Noi ştim din datele publicate din viaţa reală – din Mare Britanie, din Israel – că vaccinarea cu schemă completă, indiferent de schema de vaccinare de care vorbim, îşi menţine eficienţa la peste 90% pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave şi pentru prevenirea deceselor”, a spus medicul militar.

El a subliniat că vaccinurile disponibile în prezent îşi menţin eficienţa faţă de prevenirea cazurilor severe, faţă de prevenirea internărilor şi reduce semnificativ riscul de deces.

„Putem spune că din cele 53 de teste de secvenţiere efectuate în săptămâna 31, adică în perioada 2 august – 8 august, 51 au fost pozitive pentru varianta Delta, ceea ce înseamnă o pondere de pozitivare de circa 96%, în condiţiile în care săptămâna precedentă vorbeam de 89%”, a mai spus Gheorghiţă.

În aceste condiţii, pe toată perioada analizată, ponderea cumulată a variantei Delta din totalul variantelor de îngrijorare a crescut la 15,3% la acest moment.

„De asemenea, în ciuda faptului că o persoană este vaccinată cu schemă completă şi este testată pozitiv, datele publicate recent în Singapore ne arată că durata evoluţiei bolii la persoanele vaccinate complet, infectate cu variantă Delta, este mai scurtă, simptomatologia este mai uşoară, probabilitatea de a dezvolta pneumonie cu necesitate de oxigen este mai mică, analizele de sânge sunt mult mai bune şi ştim că s-a tot discutat despre încărcătura virală a persoanelor vaccinate, care este similară cu a persoanelor nevaccinate în cazul infecţiei cu varianta virală Delta”, a afirmat coordonatorul CNCAV.

GCS a anunțat 312 cazuri noi de persoane infectate, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 312 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 10 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.085.412 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.048.777 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 65 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 34.323 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 09.08.2021 (10:00) – 10.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 4 decese (1 bărbat și 3 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Argeș, Bihor și Iași.

Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani, 1 deces la categoria 60-69 ani și 2 la categoria de vârstă peste 70-79 ani.

Toate decese înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 664. Dintre acestea, 86 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.817.162 de teste RT-PCR și 1.986.923 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.207 teste RT-PCR (6.311 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.896 la cerere) și 19.993 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 27 de teste RT-PCR prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 10 august a.c.

Pe teritoriul României, 1.775 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 831 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.674 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 79 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 470 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.010 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 august, 390 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 104.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Medic de familie, despre pensionarea la 67 de ani: Nicăieri în lume oamenii nu sunt aruncați,ci sunt folosiți

Am 71 de ani, lucrez în cabinetul meu privat și mă simt excelent! Afirmația aparține medicului Mihail Moisescu, președintele Asociației Patronatului Medicilor de familie din Gorj, care a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că impunerea vârstei de pensionare la 67 de ani este o „idee fără fundament”, fiind necesară stabilirea unei perioade de cotizare la fondul de pensii, în locul unei limite de vârstă.

„Eu am 71 de ani, lucrez în cabinetul meu privat și mă simt excelent. De ce în privat poți să lucrezi și la stat nu? Lucrez cinci ore la cabinet și două pe teren. Este o plăcere, este o menținere a mea într-o formă psihică excepțională. Citesc, mă documentez, am interacțiune cu pacienții mei. Ei nu sunt obiecte, sunt oameni cu care interacționez intelectual, socializez. Este extraordinar. Nicăieri în lumea asta oamenii nu sunt aruncați, ci sunt folosiți”, a afirmat medicul de familie Mihail Moisescu.

Declarația sa vine în contextul în care Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională proiectului de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede ca pensionarea medicilor să se facă la 67 de ani, indiferent de sex.

Întrebat ce se întâmplă însă cu medicii care nu au o stare de sănătate bună și care nu pot lucra până la 67 de ani, Mihai Moisescu a răspuns că „există pentru asta pensionare de boală, concedii de boală. Noi discutăm de oameni valizi, oameni care prezintă toate condițiile de a-și desfășura activitatea. Tinerețea este o perioadă în existența noastră, nu este deloc un cadou, un merit sau o calitate, dar a renunța la un medic de 63, 64, 65 de ani care are o experiență de 40 de ani” nu este un lucru bun.

„Am experiență de 40 de ani de medicină. Am văzut zeci de mii de bolnavi. Unde găsim această experiență?”

„Eu am experiență de 40 de ani de medicină. Am văzut zeci de mii de bolnavi. Unde găsim această experiență, în facultate? La miile de absolvenți care foarte mulți dintre ei sunt analfabeți funcțional? Atunci când am intrat la facultate erau 60 de locuri, iar acum sunt 400-500 la același număr de profesori și la aceeași bază clinică. Lucrurile sunt extrem de complicate și atunci, sistemul public nu trebuie să renunțe la medicii de o anumită vârstă. Dacă ei doresc să se retragă, e perfect. Au cotizat, au dreptul la o anumită pensie și se pot retrage, dar dacă nu vor, lasați-i pe loc”, a declarat președintele Asociației Patronatului Medicilor de familie din Gorj.

În opinia sa, reglementarea vârstei de pensionare, fie că este 63, 65 sau 67 de ani, este o convenție, o reglementare fără sens, iar un om trebuie să muncească într-un anumit loc atât timp cât dă randamentul maxim.

„Ideea este fără fundament. Probabil boala asta de a reglementa totul în viața noastră, ne obligă să facem asemenea gesturi. Eu sunt împotriva lor. Motivații de genul nu au tinerii unde să meargă sunt niște aberații. Dacă un om este bun la 67 de ani și dorește să lucreze, să fie menținut să lucreze cât poate el. Dacă statul s-ar gândi să introducă o limită nu de vârstă, ci de cotizare la bugetul de pensii, asta trebuie discutat. E ok, ai cotizat atât, din acel moment poți să renunți tu personal la activitate, nu să te scoată cineva la pensie. În limba franceză se spune ‘sunt în retragere’. Este cu totul altceva decât ‘te scot la pensie’. Este vorba despre participarea financiară la un fond de pensii, iar când acea participare este considerată terminată, din acel moment, o persoană poate să părăsească serviciul, să se retragă. Dar a spune că poți să lucrezi până la 63, 65, 67 de ani este o aberație”, a mai spus medicul de familie.

„Medicii tineri vor în București pentru că sunt slab pregătiți”

Întrebat însă dacă are aceeași părere și referitor la medicii care lucrează în spital, nevoiți să facă gărzi, Mihail Moisescu a răspuns că „la 67 de ani este un om normal, în deplinătatea forțelor fizice și psihice. De ce să nu poată?”.

Mai mult, el a adăugat că menținerea medicilor de peste 60 de ani în spital „nu este o blocare a șansei tinerilor de a intra în spital. Spitale publice există și la Sighetul Marmației, și la Motru, și în București și Cluj. Toți vor în București, Cluj și Timișoara. Nu mai vor la Sighetu Marmației, la Filiași, la Toplița. Vor în București pentru că în primul rând sunt slab pregătiți, iar în clinicile din București există această plasă de siguranță formată din acei medici pe care ar vrea să îi blocheze să mai lucreze. Această lege, din punctul acesta de vedere, o găsesc bună. Nu o găsesc bună pentru că stabilește vârsta de 67 de ani sau oricare altă vârstă, în timp ce ar trebui să stabilească un cuantum de plată la fondul de pensii. Să nu există niciun prag”.

Totodată, Mihail Moisescu a precizat că pentru a putea profesa, medicii au nevoie de anumite atestări, făcute în baza consultațiilor medicale.

„Ca să putem profesa, noi trebuie să avem niște atestări de la Colegiul Medicilor, făcute în baza unor consultații medicale, de medicină internă, de psihiatrie, nu te duci oricum. Eu, ca să profesez, am nevoie anual de aceste date de la medicul de medicina muncii care merg la Colegiu, iar în baza lor, Colegiul îmi dă avizul și pot să profesez”, a adăugat medicul de familie.

Pensia medicilor de familie, de maximum 2.000 de lei 

Pe de altă parte, președintele Asociației Patronatului Medicilor de familie din Gorj a vorbit și despre valoare mică a pensiilor încasate de medicii care se pensionează.

„Și așa pensiile noastre sunt mizerabile. Știți că un dispecer din minerit, un tip cu telefonul la ureche, are o pensie de 6.000 de lei, în timp ce un medic de familie, cu o vechime de 30-40 de ani, are o pensie de la 700-800 de lei până la 1.800-2.000 de lei, cei mai grozavi dintre ei. Nu ne interesează vârsta de pensionare, este o chestie absolut arbitrară, nu are nimeni niciun fel de fundament științific, economic, rațional. Ceea ce e important este dacă s-au cotizat acei bani, dacă ei există, dacă acea pensie poate fi luată, și atunci medicul poate pleca, iar locul său să fie luat de unul tânăr, care vrea la București, dar nu la Ciulnița”, a mai spus medicul Mihail Moisescu.