Dr. Virgil Musta, șef Secție Boli Infecțioase II, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr.Victor Babeș” Timișoara, atenționează că relaxarea prematură repornește pandemia, afirmând totodată că în ultimul secol, România nu s-a mai confruntat cu un număr atât de mare de îmbolnăviri cauzate de o boală infecto-contagioasă și cu o rată așa mare de deces.

Mai mult, dr. Virgil Musta a spus că pe întreg parcursul pandemiei de COVID-19, a avut sentimentul că suntem într-un război complex.

„Relaxarea prematură repornește pandemia. România avea printre cele mai bune cifre statistice din Europa în ceea ce privește cazurile de infectie și decesele raportate la numarul populatiei după primul val pandemic datorită unor măsuri de protecție rapide și ferme, dar relaxarea prematură și scindarea societatii, favorizate de fake news si de vocile anti restricții, au condus la “recidivă” rapidă în sens negativ”, a declarat medicul.

Afirmațiile sale au fost cuprinse într-o analiză a a situației de până acum a pandemiei de COVID-19 din România, pe care a scris-o pe Facebook. Vă prezentăm în continuare conținutul acestei analize:

„Pentru moment, în România, numărul de infecții pare să fie încă la un nivel scăzut și controlabil, deși este evidentă tendința de creștere pe care o înregistrăm în ultimul timp. Continuarea va depinde de fiecare dintre noi.
Acum, în august, septembrie și în lunile de toamnă-iarnă ce urmează, este necesar să nu fim ignoranți, să nu credem că s-a terminat pandemia și că nu mai trebuie să facem nimic, ci, din contră, să nu uităm prin ce s-a trecut și să punem în practică tot ce am învățat până acum, pentru a ne proteja în continuare, pe cei dragi nouă și pe toți cei din jurul nostru.

Haideți să vedem ce putem înțelege și învăța din cifrele concrete de până acum.

De la începutul pandemiei și până în 8 august 2021, în România au fost confirmate un număr de 1.084.919 cazuri infectate cu SARS-CoV-2, dintre care:
• 96.65% s-au vindecat (1.048.548 persoane)
• 0,19% sunt încă în luptă cu boala, acasă sau în spitale (2.055 persoane)
• 3,16% au decedat (34.316 persoane)

Este mult… este puțin…hotărăște fiecare dintre voi. Sțiu însă că aceste cifre au o încărcătură foarte mare pentru persoanele care au trecut prin boală, care poate au avut oameni dragi în suferință sau care au pierdut lupta cu boala.

Ca medic infecționist, vă mai pot spune că în ultimul secol, România nu s-a mai confruntat cu un număr atât de mare de îmbolnăviri cauzate de o boală infecto-contagioasă și cu o rată așa mare de deces. Personal, pe întreg parcursul pandemiei, am avut sentimentul că suntem într-un război complex.

La nivel mondial, a început ca o luptă cu virusul, apoi s-a extins afectând relațiile sociale, iar mai apoi, a primit conotațiile unui război economic și geopolitic și nu în ultimul rând, cu influențe importante în sfera psihologică și a relațiilor interumane. Se poate asemăna cu un nou Război Mondial, un război “altfel”, dar care, la fel ca în precedentele două războaie mondiale, a făcut un număr foarte mare de victime (peste 4 milioane la nivel mondial), în foarte multe țări, de pe toate continentele. Foarte multe țări au suferit pierderi economice importante, societatea este mai divizată ca niciodată, iar din punct de vedere psihologic, acest război a lăsat traume adânci și de lungă durată în multe familii îndoliate, cât și în societate.

Revenind la România și ținând cont de starea sistemului nostru de sănătate de la debutul pandemiei, de incertitudinea și multiplele noastre probleme suprapuse pandemiei, consider că au murit prea mulți oameni și cu siguranță multe vieți puteau fi salvate (fie prin prevenție, fie printr-un tratament inițiat mai devreme), dar în același timp, s-a evitat o pierdere mai mare de vieți omenești (comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în țări cu sisteme de sănătate mult mai performante). Acest lucru a fost posibil atât printr-o mobilizare și dedicare până la epuizare a majorității personalului medical direct implicat, cât și printr-un efort comunitar exemplar a unei părți importante a populației, care a înțeles corect ceea ce trebuie să facă, a respectat măsurile de protecție și s-a vaccinat, din momentul în care acest lucru a devenit posibil.

Ei sunt cei care au contribuit decisiv până acum la controlul pandemiei. Prin responsabilitatea și acțiunile lor au contribuit decisiv și la salvarea altor vieți!

Mai jos sunt și câteva cifre comparative pentru numărul de decese raportat la un million de locuitori. În România am reușit să limităm acest număr comparativ cu țări ca Italia, Belgia, Marea Britanie, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehia sau Croația, dar, din nefericire, acest număr este mai mare la noi față de țări precum Spania, Portugalia, Franța, Israel, Danemarca, Norvegia dar și decât în Grecia, Serbia, Lituania.**
• UNGARIA-3118
• CEHIA-2829
• BULGARIA-2653
• SLOVACIA-2296
• SLOVENIA-2193
• BELGIA-2170
• ITALIA-2124
• CROATIA-2029
• POLONIA-1992
• MAREA BRITANIE-1909
• SUA- 1902
• ROMANIA-1797
• SPANIA-1756
• PORTUGALIA-1720
• FRANTA-1716
• LITUANIA-1653
• GRECIA -1261
• ELVETIA-1251
• AUSTRIA-1186
• GERMANIA-1098
• OLANDA-1040
• SERBIA-821
• ISRAEL-703
• DANEMARCA-439
• FINLANDA-177

• NORVEGIA-147

Trebuie să analizăm aceste cifre din două perspective: este lăudabil că am reușit să evităm un număr mai mare de decese comparativ cu țări mai dezvoltate ca noi, dar trebuie să privim și câte vieți omenești am fi putut salva dacă aveam un sistem sanitar mai bine pus la punct și dacă societatea noastră, pe ansamblu, ar fi avut un grad de educație sanitară și civică mai mare (vezi țările nordice).

Avem datoria ca în perioada următoare să învățăm și să aplicăm cât mai repede tot ceea ce s-a dovedit a fi funcțional la noi și în acele țări care au reușit să-și protejeze mai bine cetățenii.

Ce am observat până acum:

1. războiul nu se câștigă în spitale prin tratarea bolii, ci în comunitate, prin prevenție. Dacă ajung în spitale un număr prea mare de persoane infectate care necesită internare, sistemul sanitar va ceda, indiferent cât de avansat este (în Italia, la începutul pandemiei când sistemul sanitar a fost copleșit din cauza numarului mare de cazuri, numărul de decese a crescut de la 3-4% la peste 13 %).
2. abordarea greșită nu iartă. Unele țări nu au înțeles de la început potențialul foarte periculos al pandemiei și au încercat la început să obțină o imunizare colectivă prin boală, într-o perioadă foarte scurtă de timp, fără să pună prea mult accent pe măsuri restrictive de protecție (ex. Marea Britanie). Au constatat că, din păcate, au început să înregistreze un număr foarte mare de decese în rândul bătrânilor și al persoanelor cu factori de risc, astfel că au schimbat repede abordarea, dar costul în vieți omenești a fost mare.
3. relaxarea prematură repornește pandemia. România avea printre cele mai bune cifre statistice din Europa în ceea ce privește cazurile de infectie și decesele raportate la numarul populatiei după primul val pandemic datorită unor măsuri de protecție rapide și ferme, dar relaxarea prematură și scindarea societatii, favorizate de fake news si de vocile anti restricții, au condus la “recidivă” rapidă în sens negativ.
4. valurile pandemice au debutat în România cu aproximativ 1 lună mai tarziu decat în țările vest-europene. Am avut astfel ceva timp să beneficiem de experiența altora și să ne pregătim, din pacate nu l-am folosit întodeauna așa cum trebuia.
5. vaccinarea este principala armă care poate opri pandemia. Imediat după disponibilitatea vaccinării în țările europene, România ocupa locul 3 în ceea ce privește numărul de vaccinați după primele 2 luni de la introducerea vaccinării. Apoi, încetul cu încetul, ritmul vaccinarii a scăzut, astfel încât la ora actuală în Romania, avem sub 5 milioane de persoane vaccinate cu schema completă (4.925.236)*** , adică doar 25,37% din populație, ocupând acum un loc codaș în Europa în privința vaccinarii. Există și o diferență mare între diferitele regiuni din țară, între rural și urban, dar poate cel mai îngrijorător este faptul că procentul populatiei vaccinate cu vârsta de peste 60 ani și a celor cu comorbidități este foarte mic, adică tocmai cei care în caz de îmbolnăvire au cel mai mare risc de a face forme severe și chiar de a deceda.
Prin comparație, țări ca Israel, Anglia, SUA, Germania, Italia, Franta, mari puteri economice, țări care au și avut foarte mult de suferit în perioada pandemiei, au pus mare accent pe vaccinare în general, cu atât mai mult pe vaccinarea în rândul persoanelor cu risc crescut.
6. vaccinarea scade semnificativ numărul deceselor și al internărilor la ATI, în special în rândul persoanelor cu factori de risc.
Avem deja date concrete, chiar de la noi, din România, date oficiale relevante după 7 luni de zile de la primele vaccinări, 27 decembrie 2020-31 iulie 2021****:
• dintre toate PERSOANELE VACCINATE (cu cel putin o doza, adică 5.000.889 persoane) numai 0,58% (29.138 persoane) au fost testate pozitiv după vaccinare. Asta înseamnă că 99,4% dintre ei fie nu s-au infectat deloc, fie au făcut forme asimptomatice sau foarte ușoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital.
• persoanele decedate după ce s-au vaccinat (cu cel puțin o doză) reprezintă 0,01% (610 persoane), adică 99,99% dintre persoanele vaccinate au supraviețuit!!!
–––––––––––
• iar dacă ne referim la persoanele care si-au făcut SCHEMA COMPLETĂ DE VACCINARE (4.853.435 persoane), dintre acestea numai 0,1% (5.354 persoane) au fost testate pozitiv, adică 99,9% dintre ei fie nu s-au infectat deloc, fie au făcut forme asimptomatice sau foarte ușoare astfel încât nu au avut nevoie de a merge la spital.
• persoanele decedate după ce s-au vaccinat complet reprezintă 0,002% (113 persoane), adică 99,998% dintre persoanele vaccinate complet au supraviețuit!!!
Sunt procentaje pozitive extraordinare pentru cei vaccinați, care arată extrem de clar, beneficiile vaccinării, după 7 luni de zile!!!
La un calcul simplu, diferența poate fi uriașă între cei vaccinați și cei nevaccinați. Spre exemplu, dintre 1000 de persoane infectate, dar vaccinate complet, este foarte probabil să nu moară nimeni, pe când la 1000 de persoane infectate nevaccinate este foarte probabil să moară 30 dintre ele (ținând cont de rata ce cca 3% a deceselor înainte de existența vaccinului)!!!
Dintre cei care au decedat, peste 90% sunt persoane din categoria de risc, adică grupa de vârstă peste 60 de ani, persoane cu diabet, obezitate, boli cardiovasculare avansate, boli cronice pulmonare, insuficienta renală cronică, neoplazii, boli autoimmune si imunodeficiențe.
Din pacate, la noi în țară, procentul de vaccinați este foarte mic la aceste categorii de populație, de exemplu la cei peste 60 de ani este sub 40%.
Luând în considerare datele de mai sus, vă propun să facem un exercițiu de imaginație. Dacă un procent de 60-70% din populația țării noastre ar fi vaccinată ori s-ar vaccina în perioada imediat următoare, un număr incredibil de vieți, mii de persoane, ar fi salvate, iar spitalele nu s-ar mai supraaglomera. Asta ar însemna revenirea la un mod de viață cât mai apropiat de normal.

Țări mai dezvoltate și mai civilizate ca noi (pe care le admirăm și spre care tindem) au înțeles mult mai bine acest lucru și au ajuns la rate de vaccinare a populatiei adulte de 70-80%, iată doar câteva exemple referitoare la populația adultă de peste 18 ani din Europa*****:

• 72.5% ca medie la nivel european s-au vaccinat cu o singura doza, față de 31,7% în România
• 60.7% la nivel european sunt vaccinați cu schemă completă, față de 30.6% în România
• 70-80% cu prima doză în Franța, Spania, Portugalia, Germania, Italia, Suedia, Norvegia etc
• peste 60% cu schemă completă în Franța, Spania, Portugalia, Germania, Italia, Suedia, Norvegia, Danemarca etc

Impactul pozitiv direct al gradului mare de vaccinare asupra numărului mediu de decese este foarte ușor de observat în aceste țări, comparând media deceselor de dinainte de a fi disponibil vaccinul în aceste țări (care era în jurul a 3-5% din total infectări), cu media deceselor de acum (care este de 0,2-0,6% din total infectări). Asta însemnă că, acum, chiar și în condițiile unei creșteri a numărului zilnic de infectări generate de tulpina Delta, numărul deceselor este de data aceasta mult mai mic, datorită faptului că există un număr mare de vaccinați, care fac forme ușoare de boală, spre deosebire de perioada de dinainte de existența vaccinurilor.

Iată câteva exemple, cu date valabile pentru 8 august******:

• Franța are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,2% (42 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (22648 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 50% din total populație
• Marea Britanie are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,3% (86 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (26532 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 60% din total populație
• Israel are acum o medie zilnică de decese in ultimele 7 zile de 0,3% (9 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (3526 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 60% din total populație
• Italia are acum o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 0,4% (22 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (5867 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de 55% din total populație
• România are acum o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 1,8% (4 persoane) din media zilnică a celor infectati în ultimile 7 zile (225 pers) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de numai 25% din total populație
• Federația Rusă are o medie zilnică de decese în ultimele 7 zile de 3,36% adica 794 decese, din media zilnică a celor infectați în ultimele 7 zile (23.564 de noi cazuri) pentru că are un procent de vaccinati cu formulă completă de numai 19,2% din total populație.

Se înregistrează și în prezent pacienți cu forme severe de boală pe fondul infectării cu varinta Delta, dar se observă în spitale că aceste cazuri grave sunt în marea majoritate la persoane nevaccinate.

În toate aceste țări, cu toate că varianta Delta este mult mai virală și generează infectări chiar și în rândul celor vaccinați, aceste cazuri noi sunt mult mai puține comparativ cu numărul infectărilor la cei nevaccinați și mult mai ușoare.

Mai mult decât atât, majoritatea acestor țări și-au vaccinat în proporții foarte mari persoanele cu risc, spre exemplu mediile de vaccinare pentru grupa de vârsta peste 60 de ani în aceste țări este peste 70-80%, în timp ce la noi este sub 40%!!!

Există din păcate în România și mentalitatea că “daca am o patologie cronică și mă vaccinez, risc să fac efecte adverse severe ce pot duce la probleme și poate la deces“. În afară de anumite cazuri punctuale, pentru care nu există indicație de vaccinare și care sunt foarte puține, atitudinea menționată anterior este complet eronată!! Aceste persoane omit tocmai faptul că patologiile despre care ei se gândesc că ar putea genera complicații de la vaccin sunt tocmai cele care le pot produce probleme majore dacă vor contacta virusul și chiar decesul.

Ei sunt cei care au nevoie de fapt cel mai mult de vaccin, e arma lor salvatoare (pe care nu o aveau anul trecut), dar pe care aleg, cu bună știință, să nu o folosească…Si aici ne uităm din nou la cifre, care sunt graitoare: procentul de reacții adverse severe după vaccinare este de 0,4%, iar procentul de forme severe de boală la persoanele nevaccinate care fac infecția este de 10%.
7. măsurile clasice de protecție rămân foarte importante și în continuare. Deși vaccinarea este cea mai eficientă metodă de profilaxie împotriva Covid-19, restul mijloacelor precum purtarea măștii în spații închise, evitarea zonelor aglomerate și igiena personală (în special a mâinilor) rămân importante și trebuie folosite inclusiv de către persoanele vaccinate.
În loc de concluzii, pentru că am scris deja foarte mult, iar dacă ați ajuns totuși până aici, v-aș invita pe fiecare dintre voi doar să vă opriți puțin din agitația de zi cu zi sau chiar din vacanță și să vă puneți câteva întrebări simple, acum, cât încă mai putem face ceva concret pentru a evita suferința unui alt val de covid-19 :
• știu ce trebuie să fac pentru a evita pentru mine și pentru cei dragi suferința pe care am văzut-o în valurile anterioare la multe familii?
• sunt decis să fac ceva concret sau pur-și-simplu îmi asum suferința și dramele care pot urma și pe care aș putea măcar încerca să le evit de pe acum?
Vă las să meditați la aceste întrebări, să analizati datele pe care le-am prezentat pentru a lua propria decizie, în mod responsabil și solidar.
Să știți doar că niciodată nu este prea tarziu pentru a face tot ceea ce este posibil și necesar pentru a salva vieți.
Avem acum mult mai multe cunoștințe și arme să luptăm cu acest virus, haideți să le folosim și nu să le ignorăm!
Cred ca a venit momentul ca fiecare dintre noi să fie responsabil pentru sănătatea proprie și a celor dragi și totodată să ne asumăm consecințele deciziilor luate.
Ca de fiecare dată, sunt convins că doar împreună vom reuși!
Dr. Virgil Musta”.