Ministrul Afacerilor Interne (MAI), Lucian Bode, a declarat, cu prilejul Zilei Naționale a Ambulanței, că serviciul de ambulanță s-a bucurat de o dezvoltare și o modernizare continuă.

Miercuri, serviciul de ambulanță din România împlinește 115 ani.

”Ziua Națională a Ambulanței și împlinirea a 115 ani de când au fost puse bazele primului serviciu civil de ambulanță din România constituie un bun prilej de a ne arăta recunoștința profesioniștilor care activează în acest serviciu esențial și care sunt mereu la datorie, salvând vieți. În lunga sa existență, acest serviciu s-a dezvoltat și s-a modernizat continuu, păstrând, ca o constantă, calitatea și eficiența în intervenții”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Lucian Bode spune în postarea sa că angajații serviciilor de ambulanță sunt adevărați eroi care luptă minut de minut pentru viețile celor în suferință, mai ales în această perioadă de pandemie.

”Adevărații eroi în lupta cu minutele pentru salvarea de vieți omenești sunt angajații serviciilor de ambulanță pentru care fiecare misiune este una contra-cronometru. Provocările pe care le-au avut de întâmpinat de-a lungul timpului nu au fost deloc puține și nici simple, fiecare dintre ele impunând, din partea acestei componente vitale a sistemului medical, adaptarea rapidă a tuturor resurselor logistice și, mai ales, umane. Iar ultimul an, în care sistemul medical s-a aflat sub o presiune uriașă generată de criza sanitară mondială ca urmare a răspândirii noului coronavirus, a evidențiat mai mult decât oricând profesionalismul și dăruirea acestor oameni care și-au expus propria sănătate pentru salvarea semenilor lor, lucrând în condiții deosebite, uneori zile întregi departe de familii. Cu prilejul acestei zile aniversare, le doresc tuturor angajaților serviciilor de ambulanță multă sănătate și putere de muncă și le mulțumesc pentru efortul pe care îl depun zi de zi în slujba românilor! La mulți ani!”, a mai scris ministrul Bode.

Hepatita virală, cauzată de hepatita B și C, este o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la nivel global, inclusiv în regiunea europeană. Se estimează că în Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE), aproximativ 4,7 milioane de persoane trăiesc cu infecție cronică cu virusul hepatitei B (VHB), 3,9 milioane de persoane cu infecție cronică cu virusul hepatitei C (VHC) și că în fiecare an există în jur de 64.000 de decese cauzate de cancer la ficat, ciroză sau alte boli hepatice cronice care pot fi atribuite VHB și VHC, se arată într-un comunicat al European Center for Disease Prevention and Control (ECDC).

În 2015, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) au adoptat Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) pentru 2030.

În 2016, cea de-a 69-a Adunare Mondială a Sănătății a aprobat prima strategie globală a sectorului sănătății (GHSS) pentru hepatita virală, cu scopul de a elimina hepatita virală ca o amenințare majoră pentru sănătatea publică până în 2030, în conformitate cu ODD. Eliminarea este definită ca o reducere de 65% a deceselor legate de hepatită și o reducere de 90% a noilor infecții cronice cu VHB și VHC comparativ cu valoarea inițială din 2015, potrivit sursei citate.

ECDC coordonează Rețeaua europeană de hepatită B și C. ECDC lucrează, de asemenea, în strânsă colaborare cu organizații partenere, inclusiv Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (OEDT), Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL) și OMS pentru a sprijini țările în activitatea lor de eliminare a hepatitei virale .

Cu ocazia acestei Zile Mondiale a Hepatitei, ECDC publică rapoartele sale epidemiologice anuale privind Hepatita B și C, care dezvăluie tendințele generale din țările UE / SEE în 2019. Aceste rapoarte indică o scădere continuă a cazurilor de hepatită acută B, care poate fi atribuită în mare măsură impactului vaccinării împotriva VHB în regiune.

De altfel, ECDC a stabilit un sistem de monitorizare pentru a sprijini țările în monitorizarea progreselor lor în direcția realizării obiectivelor de eliminare și în prezent colectează date de la țările UE / SEE pentru a determina progresele către obiectivele interimare din 2020 ale Planului european de acțiune al OMS pentru hepatită. Sistemul de monitorizare a fost lansat în 2019 și un prim raport bazat pe date a fost publicat anul trecut. Acest raport a indicat faptul că UE nu va îndeplini obiectivele pentru 2030 decât dacă sunt soluționate următoarele lacune:

• Decalajul de prevenire. Prevenția primară trebuie extinsă, cu dovezi ale implementării sub-optime a programelor universale de vaccinare împotriva VHB din copilărie și măsuri de reducere a consecințelor pentru a preveni transmiterea în rândul persoanelor care injectează droguri
• Decalaj de diagnostic și tratament. O mare parte din persoanele infectate cu hepatita B și C rămân nediagnosticate și nu sunt tratate cu tratamentele antivirale extrem de eficiente care sunt disponibile acum. Persoanele care trăiesc cu hepatită nu ar trebui să aștepte până când boala hepatică cronică ajunge la un stadiu avansat, cum ar fi ciroza și cancerul hepatic. Testarea și diagnosticarea hepatitei trebuie să fie accesibile ACUM, astfel încât oamenii să poată fi diagnosticați în timp util și să beneficieze de un tratament de salvare.
• Lacune în date. Lacunele de date trebuie abordate cu prioritate printr-un angajament politic puternic de îmbunătățire a sistemelor de monitorizare a țării, asigurând resurse adecvate pentru informații de sănătate publică, precum și o colaborare sporită între organismele clinice și cele de sănătate publică.

Ziua Mondială a Hepatitei este marcată anual din 2011, la 28 iulie, ziua de naștere a omului de știință laureat al Premiului Nobel, Dr. Baruch Blumberg, care a descoperit virusul Hepatitei B în 1967.

COVID-19 a demonstrat ce se poate realiza într-un timp scurt în cazul bolilor transmisibile, controlul evidențiind potențialul de atingere a obiectivelor de eliminare a hepatitei până în 2030, având în vedere instrumentele diagnostice și terapeutice extrem de eficiente care sunt disponibile acum.

Numărul zilnic de cazuri de COVID-19 înregistrate în Marea Britanie a scăzut pentru a șaptea zi consecutiv, la 23.511.

Însă, premierul Boris Johnson a cerut oamenilor să ”rămână prudenți” și să nu treacă la ”concluzii premature” cu privire la numărul în scădere.

De asemenea, numărul deceselor decese raportate în termen de 28 de zile de la un test pozitiv este de 131, cel mai mare număr din luna martie, scrie BBC.

Public Health England a declarat că acest lucru arată că pandemia nu s-a încheiat și a îndemnat populația să respecte în continuare măsurile de protecție.

Potrivit directorului medical al Public Health England, dr. Yvonne Doyle, oamenii ar trebui să primească ambele doze de vaccin, să se întâlnească afară, să se izoleze dacă este cazul și să limiteze contactele.