Președintele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat marți că finanțarea sistemului sanitar ar mai putea suporta unele modificări sau îmbunătățiri, mai ales în contextul în care România are cel mai mic procent din PIB alocat sănătății dintre statele membre UE.

”În România, într-adevăr partea de finanțare din sistemul sanitar zic eu că poate suporta modificări sau îmbunătățiri. Suntem una dintre statele membre UE care are cel mai mic procent din PIB alocat sănătății, 5,2%. Ca și contribuiție la asigurările sociale de sănătate, de asemenea avem unul dintre cele mai mici procente, 10,6%, pe când media europeană este de 14% ca și contribuție, iar media europeană de finanțarea a sectoarelor sănătății în statele membre UE este între 9% și 11%. Nu dau vina numai pe subfinanțare, pentru că tot Organizația Mondială a Sănătății a demonstrat că indiferent de cât de mulți bani am introduce într-un sistem sanitar până când nu reușim să modificăm stilul de viață, comportamentul alimentar, modul de petrecere a timpului liber, modul de gestionare a stresului, nivelul socio-economic…. Toți aceștia sunt factori plurideterminanți ai sănătății care contribuie în proporție de aproape 90% în determinarea sănătății unei comunități. (…) Trebuie investit în primul rând în prevenție, în ceea ce privește finanțarea acestui segment de asistență medicală”, a declarat Adela Cojan în cadrul videoconferinței online ”Sănătatea – sursă de competitivitate: investiția în sistemul sanitar și aportul vieții sănătoase la economie”.

Adela Cojan a adus în discuție și baza de colectare a contribuțiilor sociale de sănătate care este destul de redusă.

”Avem o bază de colectare a contribuțiilor sociale de sănătate destul de redusă, legislația actuală prevede în jur de 18 sau 20 de categorii de persoane care beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale. Este vorba despre toți copiii, toți studenții, toate persoanele care sunt încadrate în programele naționale de sănătate etc. Prin urmare poate prin lărgirea bazei de contribuție s-ar putea aduce un aport mai important la finanțarea sănătății”, a mai adăugat Cojan.

Președintele interimar al CNAS a accentuat și faptul că toate studiile arată că cele mai performante sisteme sanitare din lume sunt cele în care s-a investit în medicina primară și în ambulatorii și că la acest capitol poate ar trebui să insiste și România.

”Când vorbim despre prioritate în zona finanțării sănătății să nu riscăm să intrăm în terenul alunecos al inechităților medico-sociale. Noi nu ar trebui să mai reinvestăm roata, sunt studiile internaționale ale Organizației Mondiale a Sănătății care au demonstrat clar că sistemele sanitare din lume care au investit în ambulatorii și în medicina de familie sunt sistemele cele mai performante din lume, acelea în care aproape 80% din patologia de adresare ar putea fi gestionată la acest nivel astfel încât în spitale să nu ajungă decât cazurile care pun în pericol viața pacientului”, a mai precizat Adela Cojan.

Secretarul de stat, Mădălina Turza, a declarat marți că se vor pune la dispoziție peste 70.000 de ore gratuite de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de pandemia de COVID-19.

Acest lucru este posibil în cadrul Programului Național de Suport pentru Copii “Din grijă pentru copii”.

”Efectele profunde ale acestei pandemii încep să se manifeste deja atât în rândul copiilor, dincolo de zona aceasta a urgențelor medicale. Izolarea și viața în pandemie ne-a făcut pe noi să fin afectați la nivel psiho-emoțional, dar și la nivelul psiho-emoțional al copiilor, pe de o parte, iar pe de altă parte au fost exacerbate o serie de elemente ce țin de riscurile la adresa copiilor. (…) Acest program va pune la dispoziție peste 70.000 de ore gratuite de consiliere psihologică și psihoterapie pentru copiii identificați cu tulburări psiho-emoționale generate de pandemia de COVID-19.”, a declarat Mădălina Turza în cadrul evenimentului de prezentare a proiectului de act normativ pentru implementarea Programului Național de Suport pentru Copii “Din grijă pentru copii”.

Secretarul de stat a mai precizat că peste 7.000 de specialiști în domeniul managementului emoțiilor și al relaționării urmează să fie formați.

”De asemenea, Ministerul Educației va introduce în curriculum școlar tematici de educație psiho-emoțională, managementul emoțiilor și siguranța online. Dar pentru a putea realiza aceste lucruri și a ajunge în mod calitativ la copii, va trebui să formăm, și vom face acest lcuru, peste 7.000 de specialiști în domeniul managementului emoțiilor și al relaționării, metode de identificare și intervenție în situațiile distructive psiho-emoționale. (…) Pentru că ne dorim ca acest program să fie și sustenabil, vom introduce un modul de formare a competențelor în domeniul psiho-emoțional pentru profesori la nivelul masteratului didactic, adică aceștia urmând să dobândească competențe în mod normal și curent în formarea inițială pe partea de management al emoției la copii”, a mai subliniat Turza.

Potrivit secretarului de stat, prioritățile Programului ”Din grijă pentru Copii” vizează în special protejarea integrității psiho-emoționale a copiilor prin crearea unor mecanisme de  evaluare și intervenție pentru asigurarea sănătății mintale  acestora în perioada pandemiei și post-pandemie, dar și dezvoltarea de prevenire și intervenție multidisciplinară pentru situațiile de violență de natură fizică, sexuală, emoțională în cadrul familial, instituțional, comunitar și online.