Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul sanitar întră în vigoare în Franţa

Vaccinarea obligatorie împotriva COVID-19 pentru personalul sanitar întră în vigoare, miercuri, în Franţa, măsură care priveşte circa 2,7 milioane de persoane şi împotriva căreia o minoritate se opune cu înverşunare, consemnează AFP.

Pentru a putea continua să-şi exercite profesia, toţi angajaţii din sectorul sanitar (spitale, azile de bătrâni, asistenţă la domiciliu, medici independenţi, ambulanţieri, pompieri etc.) trebuie să primească cel puţin prima doză de vaccin până la 15 septembrie.

La două luni după ce preşedintele Emmanuel Macron a stabilit această măsură, există în continuare în rândul personalului sanitar o minoritate ce refuză vaccinarea. Conform celor mai recente date, până pe 7 septembrie puţin mai mult de 88% din personalul spitalelor şi al centrelor medicalizate de îngrijire a bătrânilor era vaccinat cel puţin cu prima doză. În rândul medicilor procentul este de 94,6%.

Vaccinarea obligatorie a personalului sanitar este doar una dintre măsurile decise în Franţa de preşedintele Macron în luna iulie pentru a combate valul patru al pandemiei provocat de varianta Delta mai contagioasă a coronavirusului. A fost astfel instituit şi certificatul sanitar COVID-19 obligatoriu pentru accesul în baruri, restaurante, cinematografe, pe stadioane, în numeroase spaţii comerciale sau în mijloacele de transport pe distanţe lungi.

Aceste măsuri au avut ca efect intensificarea vaccinării populaţiei, până în prezent aproape 70% din populaţia Franţei fiind vaccinată împotriva COVID-19 cu schema completă. Pe de altă parte, adversarii vaccinării organizează în fiecare weekend manifestaţii în oraşele franceze.

15 septembrie – Ziua mondială de conştientizare a limfomului

Ziua mondială de conştientizare a limfomului este marcată, anual, pe 15 septembrie, şi are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul sistemului limfatic, conform site-ului https://www.lymphomacoalition.org. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom, din 52 de ţări. Ziua s-a marcat pentru prima dată în 2004.

Peste 735.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom, anual, în întreaga lume. Pacienţii care se confruntă cu o varietate de provocări se pot baza pe sprijinul unei echipe de profesionişti şi pe conexiuni personale, pe tot parcursul experienţei lor în domeniul cancerului, conform site-ului organizatorilor, https://www.lymphomacoalition.org.

Mesajul transmis de organizatori în 2021 este „Nu mai putem aştepta”, bolnavii cu simptome de limfom, fiind îndemnaţi să nu mai întârzie să consulte serviciile medicale. În perioada pandemiei, oamenii s-au confruntat cu un acces redus la servicii şi tratament de specialitate, astfel încât au existat mai puţine diagnostice şi, pe cale de consecinţă se aşteaptă şi cancere în stadii mai avansate, atrag atenţia organizatorii Zilei mondiale de conştientizare a limfomului.

Limfomul este un cancer al ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor.

Există două tipuri de limfom – Hodgkin şi non-Hodgkin – diferenţa dintre cele două fiind prezenţa unui tip special de celule regăsit în cazurile Hodgkin – celulele Reed-Sternberg. În limfomul non-Hodgkin are loc înmulţirea necontrolată a limfocitelor, acumularea lor în ganglionii limfatici şi formarea de tumori, numite limfoame, potrivit datelor prezentate de https://www.viataculimfom.ro.

Pe lângă ganglionii limfatici, limfoamele pot apărea în măduva osoasă, unde sunt produse celulele albe ale sângelui, inclusiv limfocitele. Întrucât limfocitele circulă în tot organismul, limfoamele pot avea şi alte localizări. Cel mai frecvent semn al limfoamelor este inflamarea persistentă – umflătura, de obicei nedureroasă, a ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, zona claviculei, zona inghinală şi axilă. Limfadenopatia, cum este denumită în termeni medicali, persistă pe o durată mult mai mare decât inflamaţia, care apare atunci când organismul luptă împotriva unei răceli sau a unei gripe, arată sursa citată.

În România, Asociaţia Bolnavilor cu Limfom a fost înfiinţată în 2008 cu sprijinul Societăţii Române de Hematologie şi al unor pacienţi care au suferit de limfom. Prin intermediul Asociaţiei, pacienţii au posibilitatea să intre în legătură unii cu alţii, să-şi împărtăşească experienţele care să îi ajute să trăiască o viaţă cât se poate de normală şi să cunoască drepturile pacientului. În fiecare an, Asociaţia organizează întâlniri ale pacienţilor cu limfom cu ocazia zilei de 15 septembrie, notează site-ul http://asociatialimfom.ro/.

Arafat, despre restricțiile la care se pot aștepta românii în valul 4

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a precizat că, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19 din valul 4 al pandemiei, românii se pot aștepta la impunerea unor restricții.

Pe lângă carantinarea localităților, Raed Arafat a adus în discuție și limitarea accesului la diferite activități sau interzicerea unor activități. Pe de altă parte, Arafat a mai spus că este posibil ca la unele manifestări populația să poată avea acces doar pe baza certificatului COVID-19.

”Noi avem în Hotărârea de Guvern unele praguri care sunt prestabilite, și asta că să ușureze luarea deciziilor de către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență. De exemplu, la Satu Mare a fost un număr de localități în care a crescut incidența semnificativ. Dar nu este suficient numai creșterea incidenței. Există un mecanism de calcul stabilit de INSP.  DSP face acest calcul, dacă trece de 60 de puncte, înseamnă că este propunere de carantinare. Se face propunere de carantinare către INSP care o avizează. Ulterior se discuta în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, și dacă se menține în comitet carantinarea localităților, atunci se emite ordinul pentru carantinare”, a declarat Arafat marți seară la un post de televiziune.

Potrivit șefului DSU, în prezent sunt șase localități în județul Satu Mare și o localitate în județul Sibiu care au fost carantinate.

”Până la carantinare, există alte măsuri. Există măsurile care se iau pe limitarea numărului persoanelor care participa la unele activități. Începe numărul să scadă, cu cât crește incidența. Poate interzicerea unor activități. Sau se permite participarea la ele cu condiția să prezinți certificatul verde”, a mai spus Arafat.

Baciu, despre vaccinarea anti-COVID obligatorie pentru unele categorii de persoane: E o analiză, nu o decizie

Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a admis că se face în acest moment o analiză privind oportunitatea de a se introduce vaccinarea anti-COVID-19 obligatorie în cazul unor categorii de persoane.

Precizarea vine după ce Nelu Tătaru, consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a declarat că va discuta cu prim-ministrul despre introducerea vaccinării obligatorii sau testarea săptămânală pentru persoanele din sectoarele esențiale de activitate, dar și pentru persoanele la risc.

„E o decizie care are profunde implicații. Dincolo de partea cu sănătatea, are implicații pentru că are o altă viziune vizavi de abordarea asupra pandemiei. Vorbim de o analiză, nu e o decizie în acest sens. Trebuie să ținem cont de faptul că aceste abordări și toate mecanismele puse în funcțiune în alte state au fost analizate și la noi. De exemplu, partea cu loteria și voucherele. Partea aceasta a fost aplicată și în SUA și alte țări. Am analizat-o și noi. Așa se întâmplă cu partea aceasta de obligativitate pentru anumite categorii care e deja în funcțiune în alte țări – Franța, Grecia, Italia – acest lucru deja funcționeză în multe țări și sunt în analiză în altele. Nu vorbim de o obligativitate generală, ci sunt lucruri foarte punctuale. Responsabilitatea și obiectivul e de a salva cât mai multe vieți. E o chestiune în analiză”, a declarat Andrei Baciu, marți seară, la un post de televiziune.

„Vorbim de a-i proteja pe cei mai vulnerabili. Discuția poate avea multe subdiviziuni. E o chestiune amplă, aș prefera să venim cu toate argumentele când și dacă se va lua o astfel de decizie. Nu vreau să intru mult în detalii, atât timp cât nu e luată o decizie, pentru a nu exista confuzii”, a explicat Andrei Baciu.

Baciu: Nu vor mai exista spitale COVID. Toate spitalele din România vor avea o abordare mixtă

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a precizat, marți, că nu vor mai exista spitale dedicate exclusiv bolnavilor de COVID-19.

„S-a schimbat paradigma. Toate spitalele din România vor avea o abordare mixtă: circuite COVID și circuite non-COVID”, a spus Baciu.

„Vechea abordare avea avantaje și dezavantaje, în special dezavantaje importante pentru pacienții cu boli cronice. Acest lucru a fost planificat încă de la începutul verii. S-au creionat planuri la nivelul fiecărui județ organizat împreună cu DSP-urile și spitalele”, a adaugat secretarul de stat.

„S-a făcut o analiză asupra paturilor la nivel de Terapie Intensivă, dar și o ordine în care acestea sunt activate la nivelul fiecărui spital și a fiecărui județ”, a declarat Andrei Baciu.

„O dată cu creșterea numărului de cazuri am monitorizat implementarea acestui plan. care sunt spitalele care se activează, care sunt paturile. Lucrurile trebuie să se întâmple la nivel local”, a mai precizat Andrei Baciu.

 

Dr. Vass Levente (MS): Nu văd o strategie pe complementaritatea sistemului privat față de sistemul public

sursa foto: Dr. Vass Levente/Facebook

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Vass Levente, a declarat, marți, că, la acest moment, nu există o strategie clară în domeniul Sănătății.

„În afară de descentralizare, moment important în 2002, când clădirile spitalelor au trecut la autoritățile publice locale, strategii pe investiții nu există. După descentralizare, chiar dacă autoritățile locale au dublat- triplat investițiile, pornind de la 0,01% în 2010, dacă țin bine minte, nu ai cum să ajungi în 11 ani la sume care să contribuie la înoirea parcului imobiliar sau aparaturii. Nu văd o strategie pe complementaritatea sistemului privat față de sistemul public. Impreună cu nepreductibilitatea finanțării CNAS afectează foarte grav neutralitatea sectorială. Nu-i de mirare că, pe an ce trece, plătim sume tot mari pentru tratamente în străinătate”, a declarat dr. Vass Levente.

Secretarul de stat a subliniat că este nevoie de o strategie de investiții, de prioritizare a acestor investiții.

„Momentan noi ne axăm pe cererile din teritoriu, unde sunt studiile de fezabilitate făcute, unde sunt construcțiile finalizate etc. Adică, unde putem cheltui foarte corect, dar numai axându-ne pe nevoile unui oraș…Banii ar trebui cheltuiți pe linii strategice. În PNRR văd totuși o doleanță de strategie- axare pe medicină de familie, investiții pe ambulator de specialitate, compensarea paturilor care pot fi transformate în paturi de spitalizare de zi sau chiar centre ambulatorii. Văd startategie pe cele 3 spitale regionale. Văd strategie clară pe celelalte spitale regionale care ar trebui făcute, dar cred că nu ajunge. Fără startegie clară de finanțare o să treacă 5 ani și rămânem fără senzația că sistemul funționează integrat cu cererile pacienților”, a mai spus dr. Vass Levente.

Nelu Tătaru, despre vaccinarea anti-COVID obligatorie a angajaților din sectoarele esențiale

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, actual consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a declarat, marți, că va discuta cu prim-ministrul despre introducerea vaccinării obligatorii sau a testării săptămânale pentru persoanele din sectoarele esențiale de activitate, precum profesori, polițiști, pompieri sau jandarmi. Vaccinarea anti-COVID-19 ar putea fi impusă și vârstnicilor, bolnavilor cronici și celor imunodeprimați.

„Acele persoane din sectoarele esențiale să fie vaccinate, iar cei care au legături cu acele sectoare să fie testați săptămânal. Ne gândim la vaccinare sau testare. Acestea sunt opiniile pe care eu, ca și consilier onorific, le promovez la nivelul primului ministru”, a declarat Nelu Tătaru, la un post de radio.

„Cine nu se vaccinează, ar trebui obligați să se testeze săptămânal. Se face (testarea – n.r.), în general, săptămânal. Din punctul meu de vedere stimulările ar trebui să înceteze și să folosim acești bani pentru teste”, a mai spus Tătaru.

Nelu Tătaru a precizat că persoanele care nu se vaccinează sau care nu se testează săptămânal și reprezintă un pericol ar trebui să nu mai fie primite la locul de muncă.

„În măsura în care reprezintă un pericol, având în vedere și situația din localitatea respectivă, factorii care pot duce la o transmitere în comunitatea respectivă, putem să ne gândim și la acest lucru. Trebuie să înțelegem că binele sau beneficiul comun este mai important decât binele individual”, a precizat consilierul onorific.

Tătaru a mai declarat că vaccinarea anti-COVID ar trebui impusă și persoanelor la risc.

„În această categorie intră tot ce înseamnă persoane vârstnice, HIV/SIDA, bolnavi oncologici, transplantați, imunodeprimați. Aici sunt cei pe care trebuie să îi avem în vedere într-o primă fază”, a adăugat Nelu Tătaru.

Când ar putea fi autorizată cea de a treia doză de vaccin anti-COVID. Anunțul președintelui CNCAV

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) evaluează datele științifice depuse de BioNTech-Pfizer pentru administrarea celei de a treia doze de vaccin, urmând şi urmează să analizeze şi datele de la compania Moderna, astfel că e foarte probabil ca în prima săptămână din luna octombrie să fie emisă o autorizare în acest sens, a precizat, marți, Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2.

„Foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză. (…) Ne aşteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicaţii, adică doza adiţională sau doză de rapel sau să se dea iniţial pentru doza adiţională şi ulterior pentru doza de rapel. În concret, dacă vom avea această decizie, practic, în luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei a treia, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel”, a precizat Gheorghiță.

Potrivit președintelui CNCAV, pentru administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID există două recomandări – pentru persoanele cu status imun precar sau pentru cele pentru care au trecut cel puţin şase luni de la schema iniţială de imunizare.

„Oamenii trebuie să înţeleagă foarte bine ce înseamnă doza a treia şi anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiţionale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv (…) la persoanele cu status imun precar şi aici vorbim de persoane care sunt post-transplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecţiuni, cu imunodeficienţe primare, imunodeficienţe dobândite, cum este infecţia HIV netratată sau în stadii avansate, în stadii de SIDA, imunosenescenţa – adică persoanele în vârstă, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei care sunt rezidenţi în centrele sociale, în căminele de vârstnici, de asemenea pacienţii care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari şi pe durată prelungită de timp”, a explicat preşedintele CNCAV.

Cea de-a doua recomandare de administrare a unei doze de rapel la cel puţin şase luni de la schema iniţială de vaccinare vizează, în principiu, pe lângă categoriile populaţionale la risc şi restul populaţiei imunizate.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, teoretic, persoanele care au istoric de trecere prin boală şi au şi schema de vaccinare anti-COVID completă nu au nevoie de această doză de rapel având în vedere că nivelul anticorpilor este mult mai crescut.

Studiu: Vitamina D poate juca un rol chimio-protector în transformarea malignă a cancerului colorectal

Persoanele care au un nivel normal sau înalt de vitamina D în sânge, în special femeile, au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer colorectal, decât cele care au un nivel scăzut al acestei vitamine, potrivit unui studiu internaţional, publicat de revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition, relatează, marţi, EFE.

La acest studiu au colaborat mai multe institute de cercetare şi universităţi spaniole, printre care Unitatea de Nutriţie Umană de la Universitatea din Valencia şi Institutul de Investigaţie Biomedicală din Malaga (IBIMA).

Pentru acest studiu, autorii au utilizat cercetări epidemiologice care evaluează asocierea nivelului scăzut de vitamina D şi cancerul colorectal în rândul mai multor populaţii din întreaga lume.

Jumătate dintre pacienţii studiaţi erau din Statele Unite şi o treime erau cetăţeni europeni, iar perioada de studiere a participanţilor a oscilat „între 4 şi 20 de ani”.

Şi alte analize suplimentare au fost efectuate pentru a valida concluziile obţinute.

Investigaţia a concluzionat că vitamina D poate juca un rol chimio-protector în transformarea malignă a cancerului colorectal şi/sau în progresia acestui tip de cancer.

„Acest studiu pune bazele pentru ca în viitor să fie dedicate mai multe eforturi pentru a determina cu ajutorul altor studii posibilele mecanisme implicate în dezvoltarea cancerului colorectal în asociere cu un nivel scăzut de vitamina D”, a declarat Jordi Salas-Salvadó, responsabil al Unităţii de Nutriţie Umană de la Universitatea din Valencia.

Gheorghiță: Persoanele vaccinate cu o doză deAstraZeneca pot să completeze schema cu un alt tip de vaccin

Persoanele cărora li s-a administrat cel puţin o doză din vaccinul anti-COVID de la AstraZeneca li se poate completa schema de imunizare cu un alt tip de ser, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie, a declarat, marţi, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a precizat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, că sunt persoane care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin anti-COVID şi care, din varii motive, cel mai frecvent medicale, au amânat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacţiilor adverse, fie s-au infectat între timp şi nu au mai dorit să se imunizeze.

„Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depăşit intervalul recomandat de timp în autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci, practic, niciodată nu e târziu să facem doza a doua pentru a completa schema de vaccinare. Aşa încât, pe lângă contraindicaţiile absolute pe care le ştim cu toţii, pentru că cea mai frecventă situaţie de amânare a dozei de rapel este în cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, în aceste situaţii, pe lângă contraindicaţiile absolute, şocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă, pe bază de ARN mesager, însă în baza unei recomandări medicale”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit președinteleui CNCAV, această vaccinare nu se poate face la cerere, ci doar după consultarea medicului de familie sau a medicului specialist de boli infecţioase sau de altă specialitate.

„Când sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacţie alergică, care nu îndeplineşte criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, în beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin”, a completat președintele CNCAV.

Gheorghiță a adăugat că s-a stabilit această recomandare medicală în ideea de a mai pune încă „un filtru” în care persoana care a amânat cea de-a doua doză de vaccin anti-COVID să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanţă.

„Considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot în momentul de faţă să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele CNCAV a mai spus că, potrivit „datelor ştiinţifice din viaţa reală”, nu s-au identificat riscuri de teratogenitate – de toxicitate asupra fătului şi asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării anti-COVID femeii gravide, respectiv a mamelor care alăptează.

„Ţinând cont de recomandările societăţilor ştiinţifice internaţionale şi de poziţia Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România, vaccinarea în momentul de faţă ştim că este indicată tuturor persoanelor începând de la vârsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral şi, mai mult decât atât, femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să îl folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate în momentul de faţă de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a indicat Valeriu Gheorghiţă.