22 septembrie, Ziua internaţională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică

Ziua internaţională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day) este marcată în fiecare an la 22 septembrie, fiind o iniţiativă a organizaţiilor de pacienţi din întreaga lume, lansată în 2008.

Potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Leucemia Mieloidă Cronică (fundaţie caritabilă fondată în 2009), din 2011, marcarea acestei zile a devenit un eveniment global.

Data aleasă pentru marcarea acestei zile nu este întâmplătoare, ea reprezentând modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, care cauzează leucemia mieloidă cronică. Este o boală de sânge şi a măduvei osoase, care apare atunci când se produce o transformare canceroasă a unei celule stem. În cazul LMC are loc o translocaţie reciprocă între celule, o parte detaşată din cromozomul 22 se mută la cromozomul 9, rezultând astfel aşa numitul cromozom Philadelphia, care a fost descoperit în 1960. Fuziunea acestor gene conduce la o creştere necontrolată a celulelor albe din sânge. Netratată această boală duce la deces în 2-3 ani.

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la aprobarea primei terapii ţintite în LMC, care a schimbat speranţa de viaţă pentru mulţi pacienţi cu LMC, potrivit www.cmladvocates.net.

În prezent, la nivel mondial, accesul la medicamentele de bază şi la diagnosticare, tratamentul conform recomandărilor experţilor, instrumentele de monitorizare precise, gestionarea eficientă a efectelor secundare şi informarea corectă a pacienţilor şi a celor care îi îngrijesc rămân provocări uriaşe pentru mulţi pacienţi cu LMC.

20 de ani de terapii pentru persoanele cu leucemie mieloidă cronică a schimbat vieţi, dar accesul la nivel mondial la tratament este însă esenţial, se subliniază pe pagina dedicată zilei www.cmladvocates.net.

Comunitatea globală a pacienţilor cu LMC – Fundaţia Internaţională pentru Leucemia Mieloidă Cronică – face apel la oamenii de ştiinţă, medici, companii farmaceutice, guverne şi la întreaga societate să i se alăture în angajamentul asumat de aceasta, cu ocazia Ziua Mondială a LMC 2021, pentru obţinerea accesului universal la tratamente şi implicit obţinerea celor mai bune rezultate în materie de sănătate pentru toţi pacienţii cu LMC, indiferent de locul în care trăiesc.

Fundaţia Internaţională pentru Leucemia Mieloidă Cronică (Leukemia Patient Advocates Foundation), este o fundaţie non-profit, cu sediul în Elveţia. Misiunea sa este de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale pacienţilor afectaţi de leucemie, precum şi ale rudele acestora. Fundaţia colaborează cu toate părţile interesate şi implicate în cercetare, tratament şi îngrijirea pacienţilor cu leucemie. Fundaţia acţionează ca o platformă pentru organizaţiile de pacienţi – concentrându-se pe educarea, conectarea şi sprijinirea liderilor grupurilor de pacienţilor. Fundaţia găzduieşte reţeaua „CML Advocates Network” (www.cmladvocates.net), cu 128 de organizaţii de pacienţi (2018) din aproximativ 100 de ţări de pe toate continentele, potrivit www.cmladvocates.net.

Lista localităților cu incidența COVID cumulată la 14 zile mai mare sau egală cu trei la mia de locuitori

Peste 200 de localităţi din întreaga ţară înregistrează, marţi, o incidenţă cumulată a cazurilor de COVID-19 la 14 zile mai mare sau egală cu 3 la o mie de locuitori, dintre care 35 sunt oraşe şi municipii. Cea mai ridicată rată de infectare este la Cătina (judeţul Cluj) – 10.88.

Potrivit datelor transmise, marţi, de Grupul de Comunicare Strategică, sunt 35 de oraşe şi municipii care au incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 mai mare sau egală cu 3 la o mie de locuitori.

Dintre acestea, cea mai mare rată de infectare o are oraşul Negreşti-Oaş din judeţul Satu Mare – 6.27, urmat de Horezu (Vâlcea) – 5.65, Vişeu de Sus (Maramureş) – 5.25. Dintre municipii, Satu Mare are cea mai ridicată incidenţă – 4.64, urmat de Bistriţa – 4.41 şi Timişoara – 4.07.

Lista completă a oraşelor şi municipiilor o puteți consulta AICI

Totodată, alte 234 de localităţi au rata de infectare mai mare sau egală cu 3 la o mie de locuitori.

Cea mai ridicată incidenţă este în Cătina (Cluj) – 10.88, Şeica Mică (Sibiu) – 10.03 şi Ploscoş (Cluj) – 9.66.

Lista completă a localităților o puteți consulta AICI

Conform sursei citate, după ce o localitate atinge incidenţa de 3 la mia de locuitori este necesară convocarea Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă pentru adoptarea de măsuri de prevenţie şi limitare a răspândirii virusului SARS-COV-2, în conformitate cu prevederile Hotărârilor CNSU şi a celor de guvern în vigoare.

Gheorghiță, despre dosarul DNA privind achiziția de vaccinuri anti-COVID în România: Nu am date suplimentare

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că nu deţine informaţii suplimentare despre dosarul deschis de DNA pe tema achiziţiei de vaccinuri, în afara celor din spaţiul public, precizând că modalitatea de achiziţie la nivelul statelor UE se supune procedurii elaborate de Comisia Europeană.

„Am văzut şi eu în spaţiul public acest tip de informaţie, dar nu ştiu, nu am date suplimentare. Cert este că, ceea ce eu ştiu, modalitatea de achiziţie la nivelul tuturor ţărilor europene se supune aceleiaşi proceduri, întocmită şi elaborată de Comisia Europeană”, a explicat Valeriu Gheorghiţă într-o conferinţă de presă, întrebat despre dosarul deschis de DNA privind achiziţia vaccinurilor.

Şeful CNCAV a precizat că România a recepţionat, până în prezent, 18,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID, din cele patru tipuri de vaccinuri acreditate, şi mai are pe stoc 3,7 milioane de doze din acestea.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, marţi, că a înregistrat un dosar penal în care se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri împotriva COVID-19, de la declanşarea pandemiei până în prezent.

„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (‘in rem’), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, au informat procurorii anticorupţie.

CMR, despre creșterea alarmantă a numărului de pacienți COVID-19: O presiune la nivelul secţiilor ATI

Colegiul Medicilor din România (CMR) a făcut un apel, marţi, către populaţie să înţeleagă impactul şi consecinţele pe care le poate avea infecţia cu noul coronavirus şi a solicitat autorităţilor să găsească „soluţii corecte şi aplicabile” imediat ce pot fi luate pentru limitarea îmbolnăvirilor.

„În ultimele săptămâni, numărul pacienţilor infectaţi cu virusului SARS-CoV-2 a crescut într-un ritm accelerat. Astăzi au fost aproape 7.000 de cazuri noi. În faţa acestei evoluţii îngrijorătoare a pandemiei în ţara noastră, Colegiul Medicilor din România face un apel şi adresează o rugăminte populaţiei să înţeleagă impactul şi consecinţele pe care le poate avea infecţia cu acest virus şi că, chiar şi atunci când vorbim de o formă uşoară, mai bine este să previi, decât să tratezi”, precizează CMR, într-un comunicat remis presei.

Mesajul se îndreaptă şi către autorităţi, pentru a găsi şi identifica soluţii „corecte şi aplicabile imediat” ce pot fi luate pentru limitarea îmbolnăvirilor.

De asemenea, Colegiul Medicilor susţine în continuare vocea oamenilor de ştiinţă de la nivel internaţional, potrivit cărora vaccinarea este unul dintre cele mai la îndemână şi eficiente instrumente pentru a lupta cu pandemia.

„Populaţia are nevoie de informare corectă. Aceasta este datoria şi obligaţia noastră a tuturor – medici şi autorităţi – în privinţa acestei pandemii, pentru că doar aşa putem să avem o voce credibilă în această ‘mare’ de informaţii, care, din păcate, include uneori şi fake news-uri. Da, şi în rândul persoanelor vaccinate există îmbolnăviri, dar proporţia cazurilor este mult mai mare în rândul celor nevaccinaţi şi, potrivit informaţiilor ştiinţifice existente, riscul de a dezvolta o formă severă este mult mai mare la persoanele nevaccinate decât la cele vaccinate. Astăzi şi în perioada următoare, cu toţii trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, ce trebuie înţeleasă prin respectarea normelor de protecţie personală – şi aici mă refer mai ales la purtarea măştii – pentru a limita atât îmbolnăvirea noastră, cât şi nivelul de transmitere”, a declarat Prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

CMR avertizează cu privire la faptul că nivelul mare de îmbolnăviri înseamnă deja o presiune crescută pe spitale, „presiune care se traduce în primul rând la nivelul secţiilor ATI, acolo unde se face diferenţa între viaţă şi moarte”.

„După ce am văzut datele astăzi – 990 de paturi ATI ocupate în țară, dintr-un total de 1.131 – este clar că secțiile de ATI sunt colmatate. Aceasta vine în condițiile în care, oricum, vorbim de un număr scăzut de medici de ATI la nivel național”, afirmă CMR.

„Această informare nu este un simplu apel, simple vorbe, ci reprezintă un îndemn la înţelegere şi înţelepciune, deoarece cu toţii vedem şi auzim cifrele care au crescut exponenţial în ultimele săptămâni. Şi pentru că vorbeam mai sus de încredere, Colegiul Medicilor din România face referire la date clare, ce se regăsesc în raportul European Center for Disease Control (ECDC), informaţii ce au la bază cifre şi raportări. Astfel, România este pe punctul de a fi colorată din nou în roşu pe harta epidemiologică a Europei, realizată săptămânal de ECDC în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 în ultimele 14 zile la 100.000 de locuitori şi de rata de pozitivare a testelor. Mai mult, ECDC prognozează aproape o dublare a ratei de infectare cu virusul SARS-CoV-2, dar şi a numărului de decese la un milion de locuitori, în următoarele două săptămâni”, potrivit sursei citate.

Gheorghiță: 40% dintre judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a precizat, marţi, că în Capitală se înregistrează o rată de acoperire vaccinală de peste 50% din populaţia rezidentă eligibilă, de peste 12 ani, iar 40% dintre judeţe au o rată de acoperire vaccinală de peste 30 de procente.

„În momentul de faţă, la nivelul municipiului Bucureşti s-a depăşit rata de acoperire vaccinală de 50% din populaţia rezidentă eligibilă, de peste 12 ani, mai exact este 50,15%, urmat judeţul Cluj, care are o rată de acoperire vaccinală de 46,32%. Ca sumarizare, 40% dintre judeţe, incluzând municipiul Bucureşti, au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, aproximativ 55% dintre judeţe au o rată de acoperire vaccinală între 20 şi 30% şi mai sunt două judeţe, Giurgiu şi Suceava, care au o rată de acoperire vaccinală aproape de 20%, în jur de 19,7%”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Gheorghiță a informat că în prezent sunt active aproximativ 581 de centre de vaccinare, cu 837 de fluxuri, în perspectiva administrării celei de a treia doze de vaccin anti-COVID-19.

În acelaşi timp, referitor la bilanţul vaccinărilor, președintele CNCAV a menţionat că până la data de 20 septembrie au fost vaccinate cu cel puţin o doză peste 5,38 milioane de persoane, 5,26 milioane de persoane având schema completă.

Peste 2400 de școli din 26 de județe vor beneficia de vaccinare anti-COVID cu sprijinul echipelor mobile

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a declarat că, din datele centralizate la nivelul a 26 de judeţe, până la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de şcoli sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate.

„În momentul de faţă, în 26 de judeţe, prin intermediul Direcţiilor de Sănătate Publică, privind modalitatea de vaccinare în unităţile de învăţământ, la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate, o parte dintre ele, deja, sunt active în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de unităţi de învăţământ sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate. Repet, este o situaţie centralizată la nivelul a 26 de judeţe”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, la Palatul Victoria.

Președintele CNCAV a precizat că în prima săptămână de şcoală „au fost vaccinaţi, în trei judeţe, aproximativ 69 de elevi, 23 în Vâlcea, 18 în Bucureşti, 28 la centre de vaccinare din proximitate în Hunedoara”.

„În momentul de faţă sunt deschise şi active 22 de centre de vaccinare în unităţile de învăţământ în 5 judeţe – Cluj, Dolj, Hunedoara, Teleorman şi Vâlcea. Reamintesc faptul că la nivelul unităţilor de învăţământ, vaccinarea se poate realiza la nivel cabinetelor medicale proprii, prin intermediul echipelor mobile sau prin arondarea la centrele de vaccinare aflate în proximitate”, a informat Gheorghiţă.

În şcoli se desfăşoară acţiuni de informare în mai multe oraşe din ţară cu privire la imunizarea anti-COVID-19.

„S-au desfăşurat, deja, acţiuni de informare în şcoli din 26 de judeţe şi sunt în pregătire acţiuni în alte 18 judeţe”, a precizat președintele CNCAV.

DNA cercetează modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccin anti-COVID-19 în România

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, marţi, că a înregistrat un dosar penal în care se desfăşoară cercetări cu privire la modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat al DNA, a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccin anti-COVID-19, de la declanşarea pandemiei până în prezent.

„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (‘in rem’), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, informează procurorii anticorupţie.

DNA precizează că această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă ce ar intra sub incidenţă penală.

 

Gheorghiță, despre administrarea celei de a treia doze de vaccin anti-COVID în România

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a declarat, marți, că autorităţile iau în considerare administrarea celei de-a treia doze de vaccin persoanelor vulnerabile sau implicate în „activităţile critice” de gestionare a pandemiei.

„Luăm în considerare, în primul rând, administrarea unei doze 3 categoriilor de persoane predispuse la forme severe de boală, cu risc mare de a nu genera un răspuns imun suficient de ridicat după prima schemă de vaccinare – şi aici sunt incluse categoriile persoanelor cu condiţii de imunosupresie, dar şi persoanele care prin natura profesiei au un risc crescut de îmbolnăvire şi care sunt implicate în activităţile critice pentru gestionarea pandemiei, precum personalul medical”, a afirmat Gheorghiţă într-o conferinţă de presă.

Gheorghiță a precizat că Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) urmează să ia o decizie în acest sens în 4 octombrie, însă, având în vedere evoluția epidemiei în România, autoritățile de la București doresc să devanseze acest termen. Decizia finală va fi luată, într-o ședință, în cursul acestei săptămâni.

Valeriu Gheorghiță a adăugat că, „ţinând cont de situaţia specifică din România, şi anume o rată de acoperire vaccinală undeva la o treime din populaţia eligibilă, cu vârsta de peste 12 ani, pentru controlul răspândirii infecţiei în rândul populaţiei, accentul trebuie să fie în continuare pus pe creşterea ratei de acoperire vaccinală, în paralel cu consolidarea răspunsului imun la persoanele vulnerabile care deja au primit prima schemă de vaccinare”.

Astfel, şeful CNCAV a subliniat că majoritatea studiilor arată în continuare menţinerea ridicată a eficienţei imunizării împotriva cazurilor severe, a spitalizării, a internării şi a decesului.

Categoriile de persoane care au prioritate la a treia doză de vaccin

„Vor face cu prioritate a treia doză persoanele cu afecțiuni oncologice, care sunt fie în curs de tratament activ, fie tratați anterior și care se află în faza post-terapie oncologică, dar și cei care au factori de risc agravanți, care nu țin de afecțiunea oncologică, cum ar fi bolile pulmonare, cardiovasculare, diabet, ciroză hepatică și alte condiții de imunodepresie. Alte categorii sunt pacienții post-transplant, pacienții cu afecțiuni cronice, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, hepatice, hematologice, renale, endocrinologice, reumatice, dermatologice, afecțiuni neurovasculare și neurovegetative, demențe, boli psihiatrice în stadiu avansat, bolile congenitale. De asemenea, pacienți cu imunodeficiențe moderate sau severe, datorate imunodeficiențelor primare, cum sunt pacienți cu HIV în orice stadiu”, a explicat președintele CNCAV.

Platforma națională de programare este în curs de optimizare pentru programările la a treia doză, spune președintele CNCAV. Doza a treia ar urma să fie administrată la minimum șase luni după a doua doză.

Persoanele care se prezintă pentru prima dată la vaccinare se pot adresa în continuare direct în centrele de vaccinare, în timp ce pentru doza a treia va fi necesară programarea prin platforma de programare, a anunțat Valeriu Gheorghiță.

Strategia pentru administrarea celei de a treia doze a vaccinului anti-COVID este în lucru în acest moment, a precizat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.

”La sfârșitul săptămânii, FDA a autorizat administrarea dozei booster, doza trei la categoriile de persoane vulnerabile, peste 65 de ani, în evidențe cu boli cronice, indiferent de grupa de vârstă, care le expun unui risc crescut de a face formă severă, dar și personalului medical. Acum în România e în curs de optimizare platforma națională de programare pentru a treia doză și Registrul Electronic Național al Vacinării, pentru a fi pregătiți”, a precizat Valeriu Gheorghiță.

”Acum vorbim de administrarea unei a treia doze cu vaccin Pfizer sau Moderna la scheme de vaccinare care au avut inițial acest tip de vaccin. Cele care au primit vaccin AstraZeneca, propunerea țărilor europene a fost de a administra una din cele două în completare”, a adăugat președintele CNCAV.

 

 

Creatorii serului Pfizer/BioNTech au primit cel mai important premiu german din domeniul cercetării medicale

Cele trei persoane care au creat vaccinul anti-COVID-19 al companiei germane BioNTech, realizat în colaborare cu grupul american Pfizer, au fost recompensate cu cel mai prestigios premiu atribuit în Germania în domeniul cercetării medicale, informează DPA marţi.

Premiul Paul Ehrlich şi Ludwig Darmstaedter va fi atribuit celor doi fondatori ai companiei BioNTech, Ozlem Tureci şi Ugur Sahin, precum şi specialistei în biochimie Katalin Kariko, care s-a alăturat companiei germane în anul 2013.

Cei trei laureaţi vor primi acest premiu „pentru cercetările lor şi pentru dezvoltarea de ARN mesager în scopuri de prevenţie şi terapeutice”, au anunţat marţi reprezentanţii Fundaţiei Paul Ehrlich, al cărei sediu se află în oraşul Frankfurt.

Vaccinul BioNTech a fost primul ser anti-COVID-19 a cărui utilizare a fost aprobată în Uniunea Europeană. De asemenea, campania de vaccinare cu acest ser nu a fost amânată sau întreruptă din cauza îngrijorărilor legate de posibile efecte secundare rare, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor vaccinuri anti-COVID-19.

Cei trei laureaţi au creat o tehnologie care „va determina cel mai probabil o schimbare de paradigmă în anumite domenii ale ştiinţei medicale”, au adăugat reprezentanţii Fundaţiei Paul Ehrlich.

Dezvoltarea „spectaculos de rapidă” a unui vaccin extrem de eficient împotriva COVID-19 a fost considerată de juriul care atribuie acest premiu drept „un succes extraordinar”.

În ultimele decenii, mulţi dintre câştigătorii premiului Paul Ehrlich şi Ludwig Darmstaedter au fost recompensaţi apoi şi cu premiul Nobel pentru medicină.

Paul Ehrlich Prize este atribuit începând din anul 1952. În mod tradiţional, acest premiu este înmânat în fiecare an pe 14 martie, pentru a marca data de naştere a cercetătorului Paul Ehrlich, laureatul premiului Nobel pentru medicină din anul 1908.

CNCAV: Peste 400.000 de doze de vaccin anti-COVID Pfizer/BioNTech sosec miercuri în țară

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) anunţă că, miercuri, va ajunge în România o nouă tranşă de vaccin, de peste 400.000 de doze, produs de Pfizer/BioNTech.

„O nouă tranşă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 436.410 doze, soseşte mâine în ţară. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara. Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă”, a transmis, marţi, CNCAV.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite la :

  • Centrul Naţional de Stocare Bucureşti – 85.410 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj – 70.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova – 70.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanţa – 70.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iaşi – 70.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timiş – 70.200 doze.

Până în prezent, România a recepţionat 11.595.149 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 7.674.004 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.