Pacienții Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița vor avea acces la servicii oncologice mai eficiente, odată cu modernizarea infrastructurii și dotarea secțiilor dedicate cu echipamente medicale de ultimă generație.

Proiectul, intitulat „Investiții în infrastructura publică a unității sanitare publice de interes județean care diagnostichează și tratează cancer”, este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Sănătate și se desfășoară între 20 ianuarie 2025 și 21 iunie 2026, cu o valoare totală de 22.653.130,70 lei, din care contribuția UE este de 19.255.161,09 lei.

Prin acest proiect vor fi achiziționate 179 de echipamente medicale, în 19 tipuri diferite, pentru secțiile oncologice, ceea ce va permite:

• Investigarea și diagnosticarea mai rapidă și mai precisă a afecțiunilor oncologice

• Acces crescut la servicii medicale moderne și sigure

• Condiții mai bune pentru desfășurarea actului medical

• Utilizarea eficientă a fondurilor publice

• Servicii medicale de calitate, orientate spre nevoile și așteptările pacienților

„Este un pas concret pentru un sistem de sănătate modern, eficient și uman în slujba oamenilor din Bistrița-Năsăud și din întreaga regiune”, transmit reprezentanții CJ Bistrița.

Un acord de colaborare pentru lansarea grantului european CAPRICORD a fost încheiat între Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, proiectul fiind finanțat prin programul EU4Health, cu sprijinul Comisiei Europene prin HADEA și sub coordonarea NEAK Ungaria. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că Ministerul Sănătății din România este beneficiar al acestui grant, care începe din această lună și se va derula pe o perioadă de trei ani.

„Deciziile legate de medicamente nu sunt niciodată abstracte. Ele se reflectă direct în viața pacienților, în așteptările familiilor și în responsabilitatea medicilor care, zi de zi, trebuie să ia decizii dificile în condiții reale de practică medicală”, a subliniat ministrul Sănătății.

Potrivit acestuia, proiectul CAPRICORD reunește autoritățile responsabile de stabilirea prețurilor și de rambursarea medicamentelor din 12 state europene, care vor colabora pentru îmbunătățirea modului în care sunt luate aceste decizii. „Prin CAPRICORD, autoritățile responsabile de stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor din 12 state europene lucrează împreună pentru a îmbunătăți modul în care sunt luate aceste decizii. Este un demers de cooperare europeană, de creștere a transparenței și de fundamentare mai solidă a procesului decizional public”, a explicat Alexandru Rogobete.

Ministrul a arătat că beneficiile proiectului sunt directe pentru pacienți, prin clarificarea regulilor și a mecanismelor de decizie. „Pentru pacient, acest proiect înseamnă reguli mai clare, decizii mai ușor de înțeles și soluții mai bine adaptate realităților medicale. Înseamnă ca vocea pacientului și experiența profesioniștilor din sănătate să conteze mai mult atunci când se decide dacă un medicament este rambursat, în ce condiții și pentru cine”, a declarat acesta.

În același timp, cooperarea europeană oferă sprijin autorităților naționale în gestionarea situațiilor complexe, în special în cazul terapiilor inovatoare sau al medicamentelor orfane. „În același timp, cooperarea europeană oferă autorităților naționale instrumente comune pentru a gestiona mai bine incertitudinile, mai ales în cazul terapiilor inovatoare sau al medicamentelor orfane, acolo unde dovezile sunt limitate, iar presiunea asupra bugetelor este ridicată”, a precizat ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a subliniat că proiectul se înscrie într-o viziune mai amplă asupra funcționării sistemului de sănătate. „Pentru mine, un sistem de sănătate bun este unul care explică, care ia decizii asumate și care rămâne conectat la nevoile reale ale oamenilor. În acest cadru se înscrie și CAPRICORD”, a concluzionat ministrul.

Patronatul Medicilor Stomatologi din România (PMSR) a lansat Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical (FEPAM), o structură națională care reunește antreprenorii din sectorul medical privat, inclusiv stomatologia, și care urmărește să ofere un cadru unitar de reprezentare și dialog cu autoritățile.

Antreprenoriatul medical din stomatologie se desfășoară într-un context complex, marcat de responsabilitate profesională, obligații legale, investiții continue și un impact direct al deciziilor administrative asupra activității cabinetelor medicale. În acest cadru, reprezentarea coerentă și dialogul instituțional structurat devin esențiale.

Pornind de la această realitate, PMSR, membru fondator al FEPAM, contribuie activ la consolidarea unui cadru de reprezentare bazat pe:
• dialog instituțional responsabil
• argumente profesionale fundamentate pe realitatea din practică
• soluții aplicabile și predictibile pentru sistemul de sănătate

Lansarea oficială a FEPAM și anunțarea publică a constituirii federației au avut loc în cadrul unei conferințe de presă, în prezența unor reprezentanți relevanți ai autorităților publice, mediului academic și instituțiilor din sănătate, printre care:
– Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților
– Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, membru al Comisiei pentru sănătate
– Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
– Livia Cioran, reprezentant al Centrului Național de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile
– Florin Lăzărescu, Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România
– Adrian Bădescu, Președinte FEPAM
– Cristian Sebastian Vlad, Președintele Patronatului Medicilor Stomatologi din România și Vicepreședinte FEPAM
– membrii Consiliului Director FEPAM

În cadrul conferinței au fost prezentate:
• misiunea, viziunea și prioritățile FEPAM
• memorandum-ul federației
• direcțiile de acțiune și proiectele viitoare, inclusiv Health & Pharma Impact Forum

FEPAM își propune să ofere antreprenorilor din sănătate – inclusiv celor din stomatologie – reprezentare unitară, informare, promovare și cooperare, devenind un punct de întâlnire între inițiative, competențe și responsabilități.

Prin această asociere, mediul medical privat dobândește capacitatea de a acționa coordonat și de a participa activ la procesele care influențează funcționarea sistemului medical. PMSR subliniază că reprezentarea antreprenorilor medicali într-un cadru federativ nu este doar un pas firesc de maturizare instituțională, ci o condiție necesară pentru politici publice echilibrate, în beneficiul cabinetelor stomatologice, al pacienților și al sistemului de sănătate în ansamblu.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca organizează pentru prima dată în România cursul WetLab de chirurgie robotică urologică, dedicat formării medicilor specialiști și primari urologi.

Cursul se desfășoară la Centrul de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină al universității și oferă participanților atât instruire teoretică, cât și practică.

Chirurgia robotică reprezintă standardul de abord minim invaziv în marile centre urologice din Europa și Statele Unite, demonstrând beneficii clare pentru pacienți: rezultate oncologice și funcționale superioare, recuperare mai rapidă și reducerea complicațiilor postoperatorii. Inițiativa WetLab răspunde nevoii de formare structurată în acest domeniu, conform recomandărilor Asociației Europene de Urologie.

Programul are o durată de trei săptămâni și este structurat astfel încât participanții să dobândească competențele necesare utilizării sigure și eficiente a tehnicilor de chirurgie robotică urologică. Absolvenții care promovează evaluările primesc atestatul de pregătire complementară, care certifică această competență.

Cursul este susținut de lectori cu experiență clinică extinsă, fiecare cu peste 1000 de intervenții robotice realizate, iar evaluarea participanților se face pe baza activității practice, observării directe a abilităților, prezentărilor de cazuri și discuțiilor aplicate.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a anunțat inițierea unui program de acțiuni sindicale menite să protejeze veniturile personalului medical, ca reacție la planul Guvernului de a aplica o reducere de 10% a cheltuielilor salariale pentru angajații din unitățile sanitare publice.

Consiliul de Coordonare al FSSR, întrunit pe 19 ianuarie 2026, a explicat că soluțiile propuse de reducere a „anvelopei salariale” cu 10% includ diminuarea unor sporuri sau reduceri de posturi, chiar dacă oficial se susține că salariile de bază nu vor fi afectate. În sănătate, o astfel de măsură ar însemna fie scăderea veniturilor reale prin afectarea drepturilor salariale care compensează condițiile de muncă și continuitatea activității, fie reducerea personalului, ceea ce ar afecta direct continuitatea asistenței medicale și siguranța pacienților.

FSSR a atras atenția că sistemul sanitar funcționează deja cu deficit cronic de personal, suprasolicitare și epuizare profesională, iar simpla evocare a unor tăieri salariale amplifică insecuritatea profesională și riscul de migrație, cu efect direct asupra pacienților.

Programul de acțiuni va începe încă din această săptămână prin întâlniri ale sindicatelor afiliate FSSR cu parlamentarii din teritoriu, cu următoarele obiective:

• să prezinte parlamentarilor consecințele dramatice ale includerii sănătății în măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale;

• să solicite intervenții legislative și politice urgente pentru exceptarea explicită a unităților sanitare publice de la această măsură;

• să obțină angajamente publice ferme pentru protejarea veniturilor angajaților din sănătate.

Totodată, Consiliul de Coordonare al FSSR a adoptat solicitările esențiale ce vor fi adresate decidenților politici și care, în lipsa răspunsului, devin revendicările protestelor viitoare:

1. Exceptarea explicită a tuturor unităților sanitare publice și a instituțiilor care asigură servicii medicale publice de la orice reducere cu 10% a cheltuielilor de personal sau salariale, indiferent de formula tehnică utilizată;

2. Asumarea publică, clară și constantă, de către Guvern și Ministerul Sănătății, a protejării veniturilor angajaților din sănătate, inclusiv printr-o garanție cu valoare juridică care să excludă orice diminuare a drepturilor salariale sub pretextul „reducerii anvelopei”;

3. Orice program de eficientizare în sănătate să vizeze sursele reale de pierderi: risipa, managementul defectuos, contractele ineficiente și lipsa reformelor structurale, nu transferul costurilor asupra salariaților;

4. Respectarea dialogului social real prin consultarea efectivă a organizațiilor sindicale reprezentative înainte de orice decizie care afectează veniturile, personalul și funcționarea unităților sanitare publice;

5. Identificarea resurselor financiare și a soluțiilor care să asigure cel puțin menținerea veniturilor salariale reale, de dorit fiind chiar creșterea acestora.

FSSR a subliniat că resursa umană din sănătate nu poate fi tratată ca variabilă de ajustare bugetară și a avertizat că reducerea veniturilor salariale reale poate declanșa un conflict colectiv de muncă și o grevă generală, așa cum s-a întâmplat și în trecut, recurgând la toate acțiunile legale pentru apărarea intereselor angajaților din sănătate.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a anunțat că, în anul 2025, Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală a realizat 5.187 de investigații de tip RMN, asigurând examinări atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei programați în regim ambulatoriu.

Practic, pe un singur aparat RMN se realizează în medie 17 investigații pe zi, în cadrul unui program de 12 ore, de luni până sâmbătă. Durata fiecărei investigații variază în funcție de zona scanată și de modul de efectuare, cu sau fără substanță de contrast. Aceasta depinde de procedura tehnică a aparatului și de pregătirea pacientului, care include poziționarea corectă pe masă și montarea unei branule dacă este necesar.

Spitalul a precizat că perioada de așteptare pentru investigațiile RMN în regim ambulatoriu poate ajunge până la o lună sau mai mult, din cauza prioritizării pacienților internați care necesită examinări urgente pentru diagnostic sau intervenții chirurgicale. Durata unei examinări variază între 30 și 80 de minute, în funcție de complexitatea scanării. De exemplu, o scanare simplă a genunchiului sau a unei părți a coloanei durează aproximativ 30 de minute, iar programările disponibile sunt pentru luna februarie, în timp ce scanările mai complexe, cum ar fi craniul sau întreaga coloană, pot dura 60-80 de minute, cu prima zi disponibilă de programare la 10 martie.

Echipa laboratorului depune eforturi susținute pentru a efectua cât mai multe investigații, respectând timpii procedurali necesari pentru a permite medicului stabilirea unui diagnostic corect și eficient. Aparatul RMN, achiziționat în 2017 prin fonduri ale Consiliului Județean Arad, are o valoare de 4,2 milioane de lei.

Secția de Urologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați a fost recent echipată cu aparatură medicală de ultimă generație, care permite efectuarea de intervenții chirurgicale minim invazive, cu incizii reduse, contribuind astfel la o recuperare mai rapidă a pacienților.

Noua linie de laparoscopie – endourologie 3D 4K oferă imagini tridimensionale de înaltă definiție, astfel încât tumorile pot fi îndepărtate mai eficient, țesuturile sănătoase sunt protejate și pacienții beneficiază de operații mai sigure și mai puțin traumatizante.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat:

„În valoare de peste 1,2 milioane de lei, noile echipamente vor fi utilizate pentru intervenții chirurgicale complexe, destinate tratării mai multor tipuri de cancer urologic, precum cancerul de prostată, rinichi și vezică urinară. Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea bolilor oncologice este o prioritate pentru noi. Acest set de echipamente este, de altfel, parte a unui proiect mai amplu al Consiliului Județean, în valoare de 25 de milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, prin care Spitalul Județean a fost dotat cu aparatură de ultimă generație, pentru a avea aici, la Galați, un Centru regional de excelență în tratarea cancerului.”

El a subliniat și avantajele tehnologiei avansate pentru intervențiile chirurgicale:

„Noua linie de laparoscopie 3D 4K oferă imagini tridimensionale de înaltă definiție, care le vor permite medicilor să lucreze cu o precizie mult mai mare. Astfel, tumorile vor putea fi îndepărtate mai eficient, țesuturile sănătoase vor fi protejate mult mai bine, iar pacienții vor beneficia de operații mai sigure, mai puțin traumatizante și de o recuperare mai rapidă. Toate aceste investiții înseamnă servicii medicale mai bune, înseamnă viață și speranță. Iar speranța este primul pas spre vindecare!”

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad subliniază importanța administrării corecte a antibioticelor la copii, conform recomandărilor dr. Simona Dumitra, medic primar pediatru și șef al Secției Clinice Pediatrie II.

Potrivit medicului, „Întotdeauna, antibioticul se administrează la indicația MEDICULUI!!! Este total interzisă autoadministrarea!”. Dr. Dumitra subliniază că medicul va consulta copilul, va indica eventuale analize și va decide administrarea sau temporizarea antibioticului, „permițând organismului să lupte cu ajutorul resurselor proprii contra infecției”.

În cazul în care antibioticul este necesar, părinții trebuie să respecte modul de administrare recomandat de medic, inclusiv prepararea soluției, cantitatea, ritmul administrării și perioada tratamentului. Dr. Dumitra avertizează că modificările făcute de părinți, precum scurtarea zilelor de tratament sau ajustarea dozelor, „sunt principalii factori declanșatori ai rezistenței la antibiotic”.

Medicul oferă exemple de afecțiuni pentru care antibioticul este necesar: faringită streptococică, impetigo, otite, infecții cutanate bacteriene, pneumonii, bronhopneumonii, pleurezii, meningite bacteriene, infecții de tract urinar, tuse convulsivă, scarlatină, boala Lyme.

De asemenea, dr. Dumitra menționează afecțiuni pentru care antibioticul nu este necesar: răceli simple – viroze, gripă necomplicată, roseola, boala mână-picior-gură, laringite acute, bronșiolite acute, varicelă, rujeolă necomplicată.

Excesul de antibiotic poate avea efecte multiple și complexe, avertizează medicul: erupții cutanate, diaree, vărsături, favorizarea micozelor digestive, creșterea rezistenței la antibiotic, selecția unor bacterii super rezistente, tendința la boli autoimune, obezitate, alergii, astm bronșic, dermatita atopică.

În anul 2025, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca a înregistrat 55.915 pacienți internați pe spitalizare continuă. Spitalul se situează pe locul doi la nivel național și pe primul loc între unitățile medicale din aceeași categorie, conform Indicele de Complexitate a Cazurilor (ICM), cu o valoare medie de 2,34.

Aproximativ 37% dintre pacienți au venit din afara județului Cluj, consolidând statutul spitalului cu rol regional și competență foarte înaltă. Media zilnică a pacienților internați pe secții a fost de 960.

În 2025, SCJU Cluj a gestionat 119.437 prezentări în urgență, dintre care 41.915 au fost consultații în cadrul UPU, inclusiv 9.680 de cazuri critice. Cele nouă camere de gardă au acordat consultații pentru 77.522 pacienți, cele mai multe fiind în Camera de Gardă Ortopedie-Traumatologie (19.937 pacienți), ORL (12.922 pacienți) și Oftalmologie (12.142 pacienți).

Activitatea chirurgicală a spitalului a cuprins 27.093 intervenții realizate în cele 42 de săli de operații, iar în ambulatoriul integrat, cele 43 de cabinete au oferit 186.067 consultații. Comparativ cu anul precedent, aceste date reflectă o creștere de aproximativ 10% a numărului de pacienți tratați.

Pe lângă volumul semnificativ de pacienți, SCJU Cluj a efectuat proceduri medicale în premieră și a deschis facilități noi, susținute atât din fonduri nerambursabile, cât și din venituri proprii, consolidând astfel infrastructura și calitatea serviciilor medicale oferite.

La Târgu Mureș a fost realizat cu succes primul transplant de inimă din România în 2026, oferind o nouă șansă la viață unui pacient aflat în stare critică, potrivit anunțului Agenției Naționale de Transplant (ANT).

Intervenția a fost efectuată de echipa coordonată de prof. dr. Horațiu Suciu și a reprezentat o adevărată cursă contra cronometru, desfășurată în condiții meteo nefavorabile. Transplantul a fost posibil datorită sprijinului acordat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), SMURD și Inspectoratul General de Aviație al MAI (IGAV), care au asigurat transportul de urgență al cordului și al echipei de prelevare.

Prelevarea organului a fost realizată la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), fiind posibilă datorită profesionalismului echipei de Anestezie și Terapie Intensivă. Activitatea a fost coordonată de asist. Anghel Florentina, KDP conf. dr. Liliana Mirea și KDP regional prof. dr. Ioana Grințescu.

Agenția Națională de Transplant transmite respect și recunoștință echipelor medicale implicate, piloților SMURD, precum și familiei donatorului, al cărei gest salvator a făcut posibilă redarea vieții unui pacient.