Emil Ceban, ministrul Sănătății din Republica Moldova, a făcut declarații oficiale ca răspuns la ancheta autorităților române privind diplomele de rezidențiat ale unor medici formati în Republica Moldova.

Ceban, care deține și funcția de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a explicat că, în această calitate, „În calitatea mea de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie «Nicolae Testemițanu», am semnat anual mii de diplome, conform unei proceduri administrative standard”. El a precizat că „Procesul de eliberare a diplomelor este unul digitalizat și riguros reglementat, iar semnătura rectorului este o etapă obligatorie pentru toate actele de studii emise de universitate” și a subliniat că „Nu am avut niciodată motive să pun la îndoială veridicitatea acestor documente”.

Referitor la posibile nereguli descoperite în anchetă, ministrul a mai spus că „Dacă totuși, în urma investigațiilor procurorilor, se va constata că unele diplome prezentate spre semnare au ajuns la mine cu încălcarea unor proceduri interne universitare, sunt cel mai interesat să aflu cine se face vinovat și solicit autorităților competente din ambele state să clarifice situația”.

Spitalul Județean de Urgență Slatina este primul spital non-universitar din România care intră în Programul Național AP-Arsuri, o inițiativă ce va îmbunătăți îngrijirea pacienților cu arsuri grave și va susține dezvoltarea serviciilor de urgență la nivel județean.

În acest context, a avut loc o întâlnire de lucru între ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, și dr. Florin-Augustin Popa, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Dr. Florin-Augustin Popa a mulțumit ministrului pentru colaborarea și sprijinul acordat, subliniind că includerea Spitalului Județean de Urgență Slatina în Programul AP-Arsuri reprezintă o recunoaștere a profesionalismului echipei medicale și a investițiilor realizate în ultimii ani pentru modernizarea și dotarea unității.

Spitalul Județean de Urgență Slatina primește și tratează cazuri grave de pacienți arși, finanțarea fiind asigurată direct de la Ministerul Sănătății, începând cu luna noiembrie 2025. Unitatea a fost inclusă în acest program în luna octombrie 2025, iar recent a fost tratat aici primul pacient repartizat de Centrul Operativ pentru Situații de Urgență.

Dr. Florin-Augustin Popa a explicat ministrului Sănătății că includerea unității medicale în program este o recunoaștere a profesionalismului celor cinci medici primari din Secția de Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă, a întregului personal medical care asigură îngrijirea pacienților, dar și a investițiilor constante în infrastructură și aparatură medicală.

În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre reorganizarea liniilor de gardă, reclasificarea spitalelor și viitorul unităților medicale din județele României, astfel încât acestea să poată oferi pacienților servicii complete, eficiente și moderne, de la investigații complexe până la intervenții chirurgicale de înaltă performanță.

„Suntem aici pentru Slatina, pentru județul Olt!” – acesta a fost mesajul comun transmis în cadrul întâlnirii, care subliniază angajamentul autorităților pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din regiune.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a prezentat un raport tehnic nou, „Viitorul studiilor clinice pediatrice – stabilirea priorităților de cercetare pentru sănătatea copilului”, care conturează o agendă globală de cercetare având ca scop diminuarea principalelor goluri din dovezile științifice ce fundamentează politicile publice de sănătate, recomandările clinice și programele destinate copiilor cu vârste între 0 și 9 ani.

Documentul vine în continuarea apelului lansat în Ghidul OMS privind cele mai bune practici pentru studiile clinice (2024), prin care se solicită o includere mai echitabilă a grupurilor subreprezentate – în special a copiilor – în cercetarea medicală, pentru ca rezultatele studiilor să reflecte mai fidel diversitatea populațiilor afectate de boli la nivel global.

OMS subliniază că, deși s-au înregistrat progrese considerabile în sănătatea copiilor în ultimele două decenii, acestea nu au fost distribuite uniform. Bolile care pot fi prevenite continuă să provoace rate ridicate de îmbolnăvire și mortalitate, mai ales în țările cu venituri mici și medii. În același timp, copiii rămân insuficient reprezentați în studiile clinice, ceea ce duce la lipsa unor dovezi relevante pentru nevoile lor specifice.

Noua agendă de cercetare elaborată de OMS are scopul de a ghida investițiile și acțiunile coordonate la nivel global, prin identificarea întrebărilor de cercetare prioritare care pot avea cel mai mare impact asupra sănătății publice. Raportul propune direcții concrete pentru:

• generarea de dovezi adaptate nevoilor pediatrice;

• sprijinirea procesului decizional în politicile naționale de sănătate;

• îmbunătățirea rezultatelor clinice pentru copiii aflați în situații vulnerabile

Agenda a fost elaborată printr-un proces incluziv și sistematic care a implicat experți globali, lideri de programe naționale, cercetători și reprezentanți ai comunității. Peste 380 de părți interesate au contribuit cu 653 de întrebări de cercetare, care au fost rafinate prin evaluarea și prioritizarea de către experți pentru a produce o listă finală de 172 de priorități de cercetare clinică care acoperă boli infecțioase, boli netransmisibile, sănătatea nou-născuților, dezvoltarea timpurie a copilului și nutriția. Agenda este concepută pentru a fi practică și orientată spre acțiune, cu un accent puternic pe fezabilitate, scalabilitate și impact echitabil. 

Comentând publicarea raportului, Dr. Meg Doherty, directoarea Departamentului de Știință pentru Sănătate al OMS, a menționat că agenda oferă o bază pentru alinierea eforturilor de cercetare cu nevoile de sănătate publică. „Această agendă de cercetare oferă guvernelor, partenerilor și instituțiilor de cercetare o direcție clară pentru investiții. Prin identificarea domeniilor în care sunt cele mai necesare dovezi, aceasta creează o oportunitate de a coordona resursele și de a încuraja colaborarea pentru a aborda domeniile cu cea mai mare povară care afectează copiii astăzi.”

Dr. Pascale Allotey, directoarea Departamentului pentru Sănătatea Sexuală, Reproductivă, Maternă, a Copilului și Adolescentului și Îmbătrânire din cadrul OMS și a Programului Special al ONU pentru Reproducere Umană (HRP), a subliniat importanța investițiilor incluzive și susținute. „Stabilirea priorităților de cercetare este doar primul pas. Finanțarea strategică și susținută va fi esențială pentru a avansa aceste priorități. Această agendă oferă o foaie de parcurs comună pe care donatorii și partenerii o pot utiliza pentru a alinia investițiile, a sprijini nevoile naționale și a se asigura că cercetarea duce la îmbunătățiri reale ale sănătății copiilor.” 

Pe lângă identificarea întrebărilor prioritare de cercetare, raportul subliniază importanța colaborării regionale, a integrării cercetării în cadrul sistemelor naționale de sănătate și a consolidării capacității instituționale de a sprijini studiile clinice multinaționale. De asemenea, subliniază necesitatea unor abordări de finanțare coordonate pentru a accelera implementarea și a asigura că investițiile în cercetare sunt direcționate către domeniile cu cel mai mare potențial de impact. 

Ministerul Sănătății raportează progrese semnificative în combaterea concediilor medicale nejustificate. Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că abuzurile în acest domeniu sunt în scădere, iar măsurile implementate au generat efecte directe asupra funcționării sistemului medical. „Am spus de multe ori că nu este corect să plătim concedii medicale inventate și că nu pot fi de acord să luăm de la pacienți pentru a plăti vacanțele unora”, a subliniat ministrul.

Potrivit datelor oficiale, în perioada iulie–septembrie 2025 s-au acordat cu peste 200.000 de concedii medicale mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce a permis economii de 310 milioane de lei din bugetul destinat concediilor medicale. „Bani care rămân acolo unde trebuie: pentru pacienți și pentru sistemul medical”, a precizat Rogobete.

Ministrul a explicat că măsurile legislative adoptate în luna iulie, combinate cu controale riguroase în unitățile sanitare și cabinetele medicale cu număr ridicat de concedii, au produs rezultate rapide. „Dacă în perioada ianuarie–iunie 2025 se observă o scădere de doar 3% a numărului de concedii, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, începând cu luna iulie, când măsurile au fost ferme și fără echivoc, lucrurile s-au schimbat rapid! Deci, SE POATE!”, a spus ministrul.

Analiza pe trimestre arată o reducere de aproape 28% a concediilor medicale în intervalul iulie–septembrie 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent, confirmând astfel că abuzurile în sistem sunt în retragere. „Fenomenul începe să se tempereze, iar resursele financiare se întorc acolo unde este cu adevărat nevoie de ele”, a adăugat Rogobete.

Ministrul a mulțumit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru colaborarea excelentă și domnului Președinte Horațiu Moldovan pentru parteneriatul constant și comunicarea eficientă. „Vom continua controalele și verificările. Vom continua să apărăm un principiu simplu: responsabilitate și corectitudine în sistemul de sănătate”, a concluzionat Alexandru Rogobete.

Accesul echitabil la noile vaccinuri împotriva tuberculozei rămâne o provocare majoră, avertizează Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un raport prezentat astăzi la reuniunea miniștrilor sănătății G20 de la Limpopo, Africa de Sud. Documentul subliniază necesitatea unor strategii curajoase de finanțare și distribuție pentru adolescenți și adulți din țările afectate sever de boală.

Raportul, intitulat „Catalizarea soluțiilor pentru acces global echitabil la finanțare durabilă pentru noile vaccinuri împotriva tuberculozei destinate adulților și adolescenților”, analizează barierele și blocajele care ar putea împiedica accesul prompt, echitabil și durabil la aceste vaccinuri. Potrivit OMS, vaccinurile antituberculoase noi au potențialul de a salva milioane de vieți și de a schimba semnificativ cursul epidemiei. Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că „Noile vaccinuri antituberculoase au potențialul de a salva milioane de vieți mai rapid și de a schimba cursul epidemiei. Prin valorificarea puterii științei, a parteneriatului și a finanțării, putem realiza viziunea noastră comună de a pune capăt tuberculozei.”

Raportul a fost elaborat de Grupul de lucru pentru finanțare și acces al Consiliului Acceleratorului de Vaccinuri Antituberculoase, convocat în colaborare cu OMS, Guvernul Africii de Sud și Gavi, Alianța pentru Vaccinuri. Documentul evidențiază șase acțiuni prioritare pentru a asigura un acces echitabil și durabil: dezvoltarea de instrumente catalitice, generarea de dovezi la nivel de țară, mobilizarea finanțării, promovarea producției regionale în zonele cu povară ridicată a TB, asigurarea transparenței pieței și transferul de tehnologie către producătorii locali.

Potrivit OMS, vaccinurile antituberculoase pentru adolescenți și adulți sunt esențiale pentru a transforma și accelera lupta împotriva TB, cea mai mortală infecție infecțioasă din lume. În fiecare an, peste 10 milioane de persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză, iar peste un milion mor din cauza bolii, majoritatea în țările cu venituri mici și medii, aproximativ 70% din aceste cazuri fiind concentrate în statele și regiunile G20.

Deși vaccinul BCG, administrat copiilor, protejează împotriva formelor severe de tuberculoză la sugari și copii mici, acesta oferă o protecție limitată și variabilă împotriva tuberculozei pulmonare la adolescenți și adulți. În prezent, sunt în dezvoltare clinică cel puțin 16 noi candidați la vaccin antituberculos, dintre care șase se află în studii clinice de fază III.

Raportul OMS avertizează că cererea globală de vaccinuri antituberculoase va depăși oferta în primii ani după lansare, estimând că între 2030 și 2040 vor fi necesare peste 3 miliarde de scheme de vaccinare, majoritatea în țările cu povară mare de TB. Costurile de achiziție sunt estimate între 5 și 8 miliarde de dolari pentru această perioadă, fără a include livrarea vaccinurilor și consolidarea sistemelor de sănătate pentru implementare. În prezent, nu există fonduri dedicate pentru noile vaccinuri, iar țările și donatorii trebuie să facă compromisuri între investițiile în vaccinuri, programele existente de imunizare și alte priorități de sănătate.

Ministerul Sănătății a comunicat faptul că Serviciul Județean de Ambulanță Gorj va primi cinci ambulanțe noi, dotate cu echipamente moderne de ultimă generație, investiție menită să sporească siguranța cetățenilor și să îmbunătățească eficiența intervențiilor de urgență.

Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că aceste dotări sunt esențiale „pentru siguranța oamenilor și pentru intervenții rapide în momentele care fac diferența între viață și moarte”. El a adăugat că Ministerul va continua să atragă proiecte care să dezvolte sistemul integrat de medicină de urgență și să asigure ambulanțe moderne, sigure și complet echipate.

Rogobete a mulțumit pentru colaborarea „corectă și transparentă” secretarului de stat Raed Arafat și a evidențiat importanța parteneriatului constant dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, „în care fiecare secundă contează”. Ministrul a transmis, totodată, mulțumiri speciale colegilor din Serviciile de Ambulanță și SMURD pentru „profesionalism, dedicare și efortul din fiecare zi”.

Leziunile de rădăcină meniscală reprezintă afectări ale rădăcinilor osoase sau ale țesuturilor moi ale meniscului, precum și rupturi radiale la circa 1 cm de punctul de inserție, explică dr. Cernat Eduard Marcel, medic specialist Ortopedie-Traumatologie. Medicul subliniază că, dacă nu sunt tratate chirurgical, aceste leziuni pot duce la limitări funcționale importante și la apariția precoce a osteoartritei.

Ce sunt rădăcinile meniscale?
Dr. Cernat precizează că rădăcinile meniscale sunt zonele prin care meniscurile medial și lateral se atașează la platoul tibial central. Fiecare menisc are rădăcini anterioare și posterioare, care sunt esențiale pentru transmiterea uniformă a greutății pe genunchi și pentru menținerea stabilității articulației. Meniscul este un cartilaj fibros și subțire care absoarbe șocurile și stresul aplicat genunchiului.

Cum apar leziunile de rădăcină meniscală
Potrivit dr. Cernat, aceste leziuni pot fi traumatice sau degenerative. Cele traumatice apar de obicei la persoane tinere și active, afectând meniscul lateral și fiind adesea asociate cu rupturi de ligament încrucișat anterior. Leziunile degenerative afectează mai frecvent meniscul medial, în special la persoanele de vârstă mijlocie și la femei, și apar adesea fără un eveniment traumatic evident sau după mișcări minore, cum ar fi ghemuirea.

Simptome și diagnostic
Dr. Cernat subliniază că leziunile traumatice pot provoca durere, rigiditate, umflătură, instabilitate și disfuncție articulară. Leziunile degenerative se pot manifesta prin dureri în spatele genunchiului, rigiditate, umflătură și senzația de instabilitate internă. Diagnosticul se realizează prin anamneză, examinare fizică și investigații imagistice.

Tratament
Tratamentul inițial poate fi conservator, incluzând medicamente și kinetoterapie. Dacă simptomele nu se ameliorează, dr. Cernat recomandă intervenția chirurgicală pentru restabilirea funcției genunchiului și prevenirea deteriorării ulterioare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat miercuri un proiect ambițios menit să dezvolte o platformă digitală prin care să fie colectate opiniile și sugestiile personalului medical și ale pacienților. El a precizat că inițiativa răspunde feedback-ului primit în ultimele luni, care a arătat că unele decizii din sistemul sanitar se iau fără consultarea celor care activează direct în spitale.

„Am tot ascultat părerile voastre în ultimele luni. Și am ajuns la concluzia că aveți dreptate! Uneori luăm decizii fără să ne consultăm suficient cu cei care lucrează efectiv în sistem”, a explicat Rogobete. În acest context, el a precizat că echipa sa dezvoltă o platformă electronică prin care va cere feedback-ul real al tuturor celor implicați în sănătate — medici, asistente, kinetoterapeuți, psihologi, manageri, personal TESA, dar și pacienți.

Ministrul a subliniat că pentru el contează atât vocea personalului medical, cât și cea a pacienților, iar platforma va permite întrebări dedicate fiecărui grup profesional, astfel încât să fie identificate problemele și soluțiile potrivite. „Periodic vor fi întrebări dedicate pentru asistenții medicali — să ne spună ce nu funcționează și ce ar dori să schimbăm. Vor fi întrebări pentru medicii rezidenți, dar și pentru pacienți, ale căror experiențe din spitale vor fi analizate cu atenție”, a precizat Rogobete.

Platforma digitală este concepută pentru a apropia deciziile de oameni și pentru a facilita dialogul direct cu cât mai mulți participanți în procesul de sănătate, astfel încât schimbările să nu fie făcute doar pentru că „așa trebuie” sau „așa spun unii că e bine”. Ministrul a adăugat că fiecare modificare trebuie să țină cont de nevoile celor care lucrează zi și noapte în sistem și de pacienții care beneficiază de el.

Rogobete a recunoscut că sistemul sanitar românesc este uneori imperfect, dar a subliniat că scopul inițiativei este de a-l face mai bun, mai empatic și mai uman. „Oamenii nu au nevoie doar de medicamente, de ziduri sau de echipamente moderne. Oamenii au nevoie și de empatie, de o vorbă bună, de o strângere de mână sinceră. Iar medicii, asistentele și întreg personalul medical au nevoie să știe că nu sunt singuri. Că suntem alături de ei”, a afirmat ministrul.

El a mai menționat că încrederea este esențială în procesul de reformă: „Am spus mereu că «încrederea ne face bine». Și chiar cred asta. Prin încrederea voastră am putut trece peste presiuni și rezistențe. Iar acum cred că a venit momentul în care părerea voastră ne poate face bine.”

Ministrul a încheiat anunțul precizând că proiectul va fi lansat în curând și că vocea celor implicați în sistemul de sănătate va fi ascultată și va conta. „Mulțumesc celor care mă sprijină. Mulțumesc criticilor — orice critică constructivă face bine. În curând vom lansa acest nou proiect strategic pentru sănătatea din România. Aveți încredere că vocea voastră va fi ascultată. Și va conta!”, a conchis Alexandru Rogobete.

Congresul Național Zilele Științifice ale Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și-a deschis oficial porțile la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, devenit deja o tradiție pentru specialiștii din domeniu, oferă o platformă de dialog și schimb de expeiență pentru toți profesioniștii implicați în managementul bolilor infecțioase, precum și pentru medicii din specialități conexe.

Pe parcursul a patru zile, manifestarea reunește la București experți din România, precum și invitați de la nivel internațional, specialiști renumiți în domeniul bolilor infecțioase, cu expertiză în HIV/SIDA, hepatite și alte subiecte de actualitate.

Ajuns la cea de-a 21-a ediție, evenimentul aduce în prim plan principalele tematici din bolile infecțioase, cu focus pe abordarea multidisciplinară și inovația în depistarea și tratamentul diverselor patologii.

Lucrările științifice aduc în atenție tematici de actualitate:

• Rezistența antimicrobiană
• Comorbiditățile în infecțiile virale
• Cercetarea COVID-19
• Infecția HIV – epidemiologie, tratament și monitorizare
• Îmbătrânirea cu HIV și activarea imună
• Studii interdisciplinare în bolile infecțioase
• Patogeneza infecțiilor bacteriene și virale
• Hepatitele virale – epidemiologie, tratament și monitorizare

Manifestarea, desfășurată în perioada 5-8 noiembrie 2025, este dedicată exclusiv profesioniștilor din Sănătate (medici, asistenți medicali).

Managementul evenimentului este asigurat de Sănătatea Press Group.

Noul spital de pneumoftiziologie din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a fost finalizat. Deși lucrările au început în 2022 și s-au încheiat rapid, ele reprezintă de fapt rezultatul mai multor ani de pregătire și planificare atentă.

Noul spital, destinat îngrijirii pacienților cu afecțiuni pulmonare, dispune de 34 de paturi de internare și este dotat cu aparatură modernă pentru imagistică și laboratoare. Clădirea este eficientă energetic și va deservi nu doar populația municipiului, ci și pe cea a județului și regiunii.

Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării prin Societatea Națională de Investiții (CNI), cu o valoare de aproximativ 5 milioane de euro.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a declarat:

„Am inaugurat primul spital modern, construit de la zero, în Județul Covasna. Prin noua clădire pentru boli pneumologice a Spitalului Judeţean de Urgenţă ‘Dr. Fogolyán Kristóf’ din Sfântu Gheorghe asigurăm servicii medicale de calitate pentru diagnosticarea și tratarea pacienților în sistem ambulatoriu, dar și pentru cei care necesită internare.”

Anterior, evaluarea și tratarea pacienților se desfășurau în două clădiri separate din oraș. Noul spital oferă un spațiu unitar, sigur și modern, destinat îngrijirii și vindecării pacienților.