„În 2025 am continuat să dezvoltăm programe de diagnostic precoce și tratament personalizat, să extindem accesul pacienților la terapii moderne și să investim în formarea tinerilor medici”, a declarat, la ceremonia de deschidere a lucrărilor celei de-a XIV-a ediții a Conferinței Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu, directorul general al unității medicale.

Festivitatea de deschidere a evenimentului s-a desfășurat sub conceptul „Medicina, ȋntre competenţă, empatie şi inteligenţa artificială”.

„Este o onoare deosebită să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră, într-un moment care, an de an, devine nu doar o sărbătoare a excelenței medicale și militare, ci și o sărbătoare a solidarității, a muncii în echipă și a respectului față de misiunea pe care ne-am asumat-o. Pentru că aceasta  conferință nu reprezintă doar o manifestare științifică, este un moment de bilanț, o oglindă a spiritului nostru comun, a valorilor care ne definesc și a realizărilor care ne inspiră să privim spre viitor cu încredere. Tradiţia celor 194 de ani de activitate a ȋnscris Spitalul Militar Central la fundaţia medicinei romȃneşti. Dar orice casă are nevoie de  consolidări, de renovări, de modernizarea dotărilor  şi de o activitate vie şi susţinută a celor care o locuiesc, menţinȃnd ȋn acelaşi timp valorile care o individualizează . Noi, cei care împletim în fiecare zi datoria față de pacient cu datoria față de țară, știm că medicina, în contextul militar, nu este doar o profesie, ci o vocație. Este un drum ce ne obligă să fim mereu pregătiți să răspundem, fie în timp de pace, fie în situații de criză, cu aceeași promptitudine și aceeași dedicare”, a declarat general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu.

Potrivit directorului general, spitalul a reușit să demonstreze, încă o dată, că medicina și armata împărtășesc aceleași principii fundamentale: profesionalismul,  disciplina,  solidaritatea și devotamentul față de oameni .

„Ca ofiţeri ȋnţelegem complexitatea situaţiei geostrategice ȋn care se află Romania şi  dinamica permanentă a evoluţiei internaţionale. Prin urmare, pentru noi pregătirea medico-militară nu este doar o datorie ci şi modul nostru instituţional dar şi personal de a ne manifesta patriotismul. În același timp, am înțeles că medicina militară nu se limitează la câmpul de luptă sau la situații extreme. Ea înseamnă prevenție, recuperare și reintegrarea militarilor răniți, dar și sprijin pentru populația civilă atunci când este nevoie. Suntem o punte între armată și societate, iar acest rol îl îndeplinim cu mândrie. Medicina reuneşte atat  știința cat  și arta de a salva vieți. În 2025 am continuat să dezvoltăm programe de diagnostic precoce și tratament personalizat, să extindem accesul pacienților la terapii moderne și să investim în formarea tinerilor medici. Medicina viitorului nu este doar tehnologie, ci și empatie. Și ceea ce am reușit să construim aici, în SUUMC, este tocmai această balanță delicată între știință și umanitate”, a precizat directorul general al unității medicale.

General maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu a punctat câteva dintre reperele care au definit activitatea unității medicale în anul precedent:

• Extinderea infrastructurii medicale – au fost inaugurate noi secții modernizate, dotate sălile de operație cu echipamente de ultimă generație și reconfigurate circuitele medicale pentru a crește siguranța pacienților și eficiența actului medical. Investiţiile efectuate au fost ȋn valoare de 50.000.000 lei în infrastructură și 59.000.000 lei pentru aparatură medicală, şi au fost atrase fonduri europene în valoare de 267.808.572 lei.
• Dezvoltarea programelor de cercetare – medicii unității medicale  au publicat articole în reviste științifice internaționale, au inițiat sau participat la proiecte de cercetare și studii clinice inovatoare și au consolidat colaborarea cu universități medicale din țară și din străinătate.
• Formarea profesională – au fost organizate zeci de cursuri, workshopuri și stagii de pregătire pentru personalul spitalului, dar și pentru cei 1500 rezidenți
• Proiecte internaționale – angajați ai spitalului au participat la misiuni medicale externe, au oferit sprijin logistic și expertiză în cadrul unor inițiative NATO și UE, consolidând reputația României în domeniul medicinei militare.

Pe parcursul anului 2024, activitatea medicală a spitalului, în cele 32 de secții, 7 laboratoare și 3 compartimente, cu un număr de peste 2000 de angajați, din care 500 de medici, s-a prezentat astfel:

• 936 pacienți au fost internați în regim spitalizare continuă
• 572 pacienți au fost internați în regim spitalizare de zi
• 968 consultații în Ambulatoriul Clinic Integrat
• 516 prezentări în Unitatea Clinică de Primiri Urgențe

„Dar nu cifrele transmit spiritul activităţii noastre din ultimul an, ci munca  noastră ȋn echipă, dorinţa continuă de perfectionare,  antrenamentul zilnic ȋn timp de pace pentru a face faţă provocărilor ȋn timp de criză. Şi mai ales, faptul că am redat speranța pacienţilor noştri. Poveştile lor de vindecare sunt adevărata noastră carte de vizită. Empatia este  firul roșu al misiunii noastre. Într-o lume în care cifrele și statisticile sunt adesea puse în prim-plan, noi nu trebuie să uităm niciodată că medicina este, înainte de toate, despre oameni. Empatia este forța care ne leagă unii de alții – medic de pacient, coleg de coleg, militar de civil. În fiecare zâmbet al unui pacient externat, în fiecare mulțumire rostită de o familie, regăsim sensul muncii noastre”, a mai spus directotul general al unității medicale.

„Dar, dincolo de toate acestea, ne propunem să păstrăm vie flacăra umanității în tot ceea ce facem. Medicina fără empatie este doar tehnică. Medicina militară fără devotament este doar protocol. Noi vrem ca spitalul nostru să fie mereu acel loc unde pacientul se simte protejat, respectat și sprijinit. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” este mai mult decât o instituție medicală. Este un simbol al dedicării, un bastion al încrederii, profesionalismului  și siguranței în medicina românească. Împreună, vom continua să scriem această poveste de succes, cu aceeași credință în oameni, în știință și în viitor, a mai transmis general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a informat că, în perioada 2 iunie – 18 septembrie, au fost înregistrate 30 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România. Dintre acestea, 29 sunt confirmate, iar unul este considerat caz probabil.

Cazurile au fost înregistrate în municipiul București (10) și județele Alba (1), Brăila (3), Dolj (1), Galați (5), Ilfov (1), Iași (1), Prahova (1), Sălaj (1), Timiș (2), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1), Vrancea (1)

Este vorba despre 15 persoane din grupa de vârstă 70 – 79 de ani, patru din grupa de vârstă 60 – 69 de ani, 6 de 50 – 59 de ani și două din grupa de vârstă peste 80 de ani și câte una din grupele de vârstă 10 – 19 ani, 40 – 49 de ani, 30 – 39 de ani.

Recomandări pentru populație

Institutul Național de Sănătate Publică a transmis mai multe recomandări pentru populație:

• să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi
• să utilizeze substanțe chimice repelente pentru țânțari
• să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre)
• să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei
• să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie

Persoanele care donează celule stem și nu au nicio sursă de venit pot dobândi calitatea de asigurat la sănătate, fără plata contribuției, pe o perioadă de 10 ani, a transmis, vineri, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, în contextul Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice.

„Astăzi le mulțumim celor care aleg să dăruiască o șansă la viață pacienților în lupta cu boli grave de sânge sau ale sistemului imunitar – donatorii de celule stem. Ei sunt dovada vie că gesturile de generozitate și responsabilitate pot aduce speranță în cazul diagnosticelor severe și pot face diferența între boală și vindecare. Ca semn de recunoștință pentru gestul lor altruist, toți cei care donează efectiv celule stem și nu au nicio sursă de venit pot dobândi calitatea de asigurat CNAS, fără plata contribuției, pe o perioadă de 10 ani. Avem în România aproape 110.000 potențiali donatori înscriși în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH), însă pretutindeni nevoia de solidaritate pentru a salva vieți este mai mare ca oricând”, a precizat conf. univ. dr. Horațiu-remus Moldovan.

Potrivit președintelui CNAS, în România, 497 de pacienți au primit până acum transplant de celule stem hematopoietice, iar alți 47 sunt în așteptarea unui donator.

Totodată, de la începutul anului, în Registrul Național au fost înscriși cinci noi donatori de celule stem.

Anul trecut, 10 români au devenit donatori de celule stem, iar în 2023 au fost înregistrați 11 donatori.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați a fost integrat în cadrul Programului Național de Acțiuni Prioritare pentru Infarctul Miocardic Acut (AP-IMA), ca parte a extinderii rețelei naționale dedicate intervențiilor în urgențele cardiovasculare.

„Fiecare minut contează atunci când vorbim despre un infarct miocardic acut. Viața unui om depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit”, transmite Ministerul Sănătății.

Spitalul din Galați oferă condiții moderne de cardiologie intervențională și echipe medicale dedicate – dovezi clare că serviciile corecte pot fi oferite atunci când există voință, investiții și organizare.

Programul AP-IMA, finanțat direct de Ministerul Sănătății, asigură materiale sanitare, consumabile și medicamente pentru intervenții de urgență în infarctul miocardic. Pentru pacienții din întreaga regiune, aceasta înseamnă șanse reale la viață, acces mai rapid la tratament în momente critice și echipe medicale pregătite să intervină la secundă.

De prea multe ori, diferența dintre viață și moarte a fost dată de distanța până la un spital pregătit să intervină. Astăzi, Galațiul devine un punct esențial pe hartă pentru tratarea pacienților cu infarct miocardic acut cât mai aproape de casă.

Ministerul Sănătății reafirmă că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți și continuă să susțină dezvoltarea rețelei de tratament pentru urgențele cardiovasculare la nivel național.

În cadrul evenimentului EASD aflat în desfășurare la Viena, Prof. Chantal Mathieu, președinta Asociației Europene pentru Studiul Diabetului, a vorbit despre modul în care pandemia de COVID-19 a influențat direcțiile de acțiune ale organizației, evidențiind atât provocările întâmpinate, cât și oportunitățile generate în această perioadă.

Întrebată cum a gestionat EASD perioada dificilă a pandemiei, Prof. Mathieu a explicat că organizația era deja parțial pregătită pentru trecerea în online:

„Covid pentru EASD a venit într-o perioadă foarte ciudată și specială, deoarece abia începusem cu e-learning-ul cu câteva luni înainte și, în al doilea rând, transmiteam în direct și înregistram conferința noastră de câțiva ani deja, așa că eram, nu îndrăznesc să spun, dar eram pregătiți pentru Covid când s-a întâmplat, așa că am putut, în martie-aprilie, să trecem foarte, foarte rapid la o conferință complet virtuală, deoarece aveam deja întregul mecanism la locul său, așa că întâlnirile virtuale pe care le-am avut în perioada Covid au funcționat de fapt destul de bine și, ca instrument pentru transmiterea raportării cercetării, întâlnirea virtuală a funcționat destul de bine.”

Totuși, președinta EASD a subliniat și ce s-a pierdut în lipsa evenimentelor față în față:

„Ceea ce ne-a învățat și, de asemenea, e-learning-ul nostru, ceea ce ne-a învățat este că este un vehicul bun pentru transmiterea, transferul cercetării didactice și a rezultatelor acesteia, dar ai ratat discuția, nimic nu înlocuiește absolut networking-ul, îți lipsește posibilitatea de a privi pe cineva în ochi și de a pune întrebări și de a primi o replică și de a o lua de la capăt și asta ne face creierul să funcționeze și asta ne face fericiți ca ființe umane, ca cercetători.”

Întrebată dacă este mândră de ceva anume din timpul mandatului său, Prof. Mathieu a vorbit despre transformarea imaginii EASD și despre dorința de a aduce un suflu nou în organizație:

„Nu chiar, adică chiar sper că am făcut EASD să înflorească și să înflorească mai mult și sper că am livrat un brand EASD. Îndrăznesc să spun că da, aveau o imagine puțin plictisitoare, foarte serioasă, ceea ce ar trebui să fie, dar puțin rigidă și de modă veche, și din nou, împreună cu un consiliu uimitor, începând cu președinții dinaintea președințiilor dinaintea mea, dar îndrăznesc să spun că personajul meu a împins-o poate mai mult spre a deveni o asociație vibrantă și plină de viață.”

Referindu-se la planurile sale de viitor, lidera EASD a anunțat că se va concentra pe cercetare și influențarea politicilor publice în domeniul diabetului:

„Oh, deci, în primul rând, propria mea cercetare, sper să contribui într-o zi la prevenirea diabetului de tip 1, la stabilirea screeningului pentru diabetul de tip 1 în stadiu incipient în întreaga lume, la vindecarea diabetului de tip 1 și la tratarea mai bună a persoanelor cu diabet de tip 2, deci la o clinică de cercetare care va exista și, bineînțeles, la politici. Sunt la o vârstă acum la care poți cântări puțin asupra factorilor de decizie politică, așa că voi deveni din oficiu ca fost președinte al VSD, din nou președinte al Forumului European pentru Diabet pentru următorii 3 ani, așa că voi lucra la Bruxelles cu factorii de decizie politică și, de asemenea, promovarea adaptării la nivel de țară a tot ceea ce facem în UDF vor fi prioritățile mele acum.”

Consiliul Global EASD a publicat o analiză care evidențiază principalele provocări în domeniul cercetării și tratamentului diabetului la scară mondială, punând accent pe creșterea numărului de cazuri, complexitatea tot mai ridicată a gestionării bolii și necesitatea unui efort internațional coordonat. Diabetul rămâne o problemă majoră de sănătate publică, marcată de inegalități semnificative în accesul la tratamente și tehnologii avansate, variații importante în calitatea îngrijirii și dificultăți în diagnosticare și monitorizare.

Medii de îngrijire eterogene

În țările cu venituri mari, pacienții beneficiază adesea de infrastructuri medicale dezvoltate, inclusiv acces la pompe de insulină, dispozitive de monitorizare continuă a glicemiei (CGM) și echipe multidisciplinare. În contrast, în țările cu venituri mici și medii, lipsa personalului calificat, aprovizionarea neregulată cu medicamente și costurile ridicate limitează sever gestionarea diabetului. De asemenea, factorii de stres de mediu, amplificați de schimbările climatice — cum ar fi căldura extremă, poluarea aerului sau dezastrele naturale — afectează negativ controlul glicemic și accesul la îngrijiri, în special în medii cu resurse limitate. De exemplu, temperaturile ridicate cresc numărul vizitelor de urgență pentru hiperglicemie, iar poluarea este asociată cu un risc mai mare de diabet tip 2. Crize globale recente, precum pandemia COVID-19 în India, războiul din Ucraina sau blocada din regiunea Tigray (Etiopia), au expus vulnerabilități majore în susținerea aprovizionării cu medicamente esențiale pentru diabet în situații de urgență.

Pentru a depăși aceste bariere, este necesară o abordare multidisciplinară și coordonată, sprijinită prin colaborare internațională, tehnologie și politici adaptate. Soluțiile includ finanțare globală, extinderea accesului la tehnologie, dezvoltarea infrastructurii și monitorizarea continuă a rezultatelor clinice. În situații de criză, strategii eficiente implică stocarea proviziilor medicale, lanțuri de aprovizionare rezistente și formarea personalului pentru gestionarea diabetului în urgențe.

Inegalități în accesul la insulină și medicamente noi

Disponibilitatea insulinei și accesul la terapiile moderne variază semnificativ. Programele umanitare, precum Life for a Child, au îmbunătățit accesul pediatric la insulină, dar îngrijirea adulților rămâne insuficient finanțată. În India, de exemplu, centrele urbane oferă îngrijire avansată, în timp ce zonele rurale se confruntă cu lipsuri majore. Costurile ridicate și lanțurile limitate de distribuție sunt obstacole majore în țările cu venituri mici și medii. Oportunitățile limitate de instruire a lucrătorilor din domeniul sănătății afectează și mai mult calitatea tratamentului.

Recomandările pentru îmbunătățirea accesului includ dezvoltarea programelor globale de subvenționare, reinventarea lanțului de aprovizionare, integrarea medicamentelor pe lista OMS de medicamente esențiale, colaborări guvernamentale și comunitare, precum și educație continuă a personalului medical.

Discrepanțe în îngrijirea diabetului de tip 1

În Europa, tehnologiile avansate, cum ar fi sistemele hibride cu buclă închisă pentru pompele de insulină, sunt disponibile în multe țări, însă în țările non-europene mai puțin de 10% dintre pacienți au acces la astfel de dispozitive, în special din cauza costurilor. În zonele rurale, serviciile moderne sunt rare, iar lipsa de personal calificat și de suport profesional reprezintă bariere majore.

Pentru a asigura accesul universal la tehnologii vitale, sunt necesare parteneriate internaționale, formare regională în centre de excelență, subvenții guvernamentale și cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor accesibile.

Subdiagnostic și diagnostic greșit

În regiuni precum Africa, Pacificul de Vest și Asia de Sud-Est, peste jumătate dintre persoanele cu diabet rămân nediagnosticate. Procedurile diferite de diagnostic între țări, accesul limitat la teste specifice (HbA1c, OGTT) și lipsa personalului medical specializat amplifică această problemă, mai ales în zonele rurale. Conștientizarea scăzută a simptomelor și factorilor de risc contribuie la întârzieri în diagnosticare.

Programele naționale de screening și campaniile educaționale, inclusiv unitățile medicale mobile, pot reduce aceste inegalități. Exemple relevante includ programul din India, care a oferit screening comunitar extins, dar a întâmpinat dificultăți în gestionarea ulterioară, și programul NHS din Marea Britanie, care folosește date de rutină pentru o selecție mai țintită.

Diagnosticarea întârziată sau incorectă a complicațiilor diabetice, cum ar fi retinopatia, bolile renale cronice, afecțiunile piciorului și cele cardiovasculare, limitează intervențiile precoce eficiente. Utilizarea inteligenței artificiale în screeningul retinopatiei și integrarea screening-ului pentru factorii de risc pot contribui la îmbunătățirea detectării.

Menținerea vizibilității diabetului în politicile de sănătate

Diabetul este adesea perceput ca o problemă de sănătate mai puțin urgentă comparativ cu alte boli majore, ceea ce limitează alocările financiare. În Regatul Unit, integrarea prevenției diabetului în programele mai largi de boli netransmisibile a avut succes, pe când în unele țări africane resursele sunt concentrate pe boli infecțioase, neglijând diabetul.

Guvernele trebuie să includă diabetul în agendele naționale de sănătate, mobilizând comunitățile și promovând parteneriate locale. Tehnologiile noi, precum telemedicina și unitățile medicale mobile, pot reduce lacunele în îngrijire, așa cum s-a observat în timpul pandemiei COVID-19. Totuși, tensiunile geopolitice, de exemplu între China și SUA, pot afecta disponibilitatea și costurile medicamentelor și echipamentelor.

Echipamente multidisciplinare în gestionarea diabetului

Îngrijirea diabetului necesită colaborare între endocrinologi, medici de familie, dieteticieni, educatori, podiatri, oftalmologi, psihologi și farmaciști. Exemple de bune practici includ Germania, unde asigurarea federală acoperă serviciile necesare, și Suedia, unde colaborarea strânsă între specialiști a redus complicațiile. În țările cu venituri mici și medii, această colaborare este subdezvoltată, afectând calitatea îngrijirii.

Investițiile în infrastructură, formare și telemedicină sunt esențiale pentru îmbunătățirea îngrijirii în zonele defavorizate. Participarea la inițiative globale facilitează diseminarea cunoștințelor și adoptarea de bune practici.

Standardizarea educației privind diabetul

O programă educațională globală pentru diabet poate îmbunătăți diagnosticarea timpurie și gestionarea eficientă a bolii. Aceasta ar trebui să includă obiective clare, module obligatorii și opționale, platforme de e-learning, evaluare și certificare. Subiectele obligatorii ar cuprinde fiziopatologia, diagnosticul, managementul diabetului, complicațiile și aspectele psihosociale, iar modulele opționale să permită adaptarea la contextul regional.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat astăzi revizuirea regulamentelor sanitare care reglementează alimentele pentru sugari și copii mici, produsele pentru utilizare medicală specială și substituenții dietelor totale folosite pentru gestionarea greutății.

Scopul principal al acestei inițiative este consolidarea protecției grupurilor vulnerabile prin asigurarea unei informări corecte a consumatorilor și garantarea faptului că pe piața din Republica Moldova vor fi comercializate doar produse sigure, de calitate și conforme cu standardele europene.

Proiectul aprobat prevede actualizarea cadrului normativ privind compoziția, prezentarea și etichetarea alimentelor destinate acestor grupuri, în conformitate cu reglementările europene de siguranță alimentară. Totodată, sunt stabilite cerințe clare, detaliate și științific fundamentate privind compoziția nutrițională a acestor produse, precum și procedura de avizare a alimentelor pentru sugari, copii mici, persoane cu nevoi medicale speciale sau care urmează diete controlate pentru pierderea în greutate.

Alimentele vizate de noile reglementări includ:

• formulele pentru sugari și formulele de continuare, utilizate atunci când alăptarea nu este posibilă și care trebuie să asigure toți nutrienții necesari unei dezvoltări armonioase în primele luni de viață;

• alimentele pe bază de cereale și alte produse pentru copii mici, destinate tranziției către alimentația obișnuită a familiei;

• produsele nutriționale speciale, pentru persoanele cu afecțiuni specifice precum intoleranțe, malnutriție, boli metabolice sau digestive;

• înlocuitorii de dietă pentru controlul greutății, destinați adulților supraponderali sau obezi, care pot sprijini procesul de slăbire, dar trebuie administrați sub supraveghere medicală.

Consumul alimentelor neconforme din aceste categorii poate genera riscuri semnificative pentru sănătate, printre care dezechilibre nutriționale, reacții alergice grave, expunerea la contaminanți toxici sau deficiențe de nutrienți esențiali, cu efecte negative asupra dezvoltării copiilor și sănătății adulților vulnerabili.

Noile prevederi vor întări sistemul de control al siguranței alimentare și vor asigura un acces echitabil la produse conforme, sigure și adaptate nevoilor nutriționale specifice ale consumatorilor.

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a răspuns declarațiilor ministrului sănătății privind crearea unor cabinete de medicină de familie în ambulatoriul spitalelor, evidențiind importanța crucială a medicului de familie în furnizarea serviciilor medicale primare, asigurarea continuității și coordonării îngrijirii sănătății pacienților, precum și în prevenirea și monitorizarea bolilor cronice. La nivel de cabinet, medicii de familie gestionează mai mult de 80% din totalul cazurilor.

Federația atrage atenția asupra reducerii continue și drastice a resurselor umane în medicina primară, în special în mediul rural, fenomen care afectează accesul populației la servicii medicale de calitate, punând în pericol sănătatea publică și creând inegalitate în accesul la asistență medicală.

Deși susține necesitatea creșterii atractivității specialității de medicină de familie prin măsuri care să încurajeze tinerii medici să aleagă această carieră, Federația consideră că înființarea cabinetelor în ambulatoriul spitalelor din mediul urban nu reprezintă o soluție pentru deficitul de medici de familie din mediul rural și din unele orașe. Mai mult, această măsură ar putea încărca suplimentar bugetul spitalelor, afectând finanțarea și funcționarea acestora.

În lumina acestor considerente, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie solicită Ministerului Sănătății să ia în considerare următoarele:

•  Implementarea unor măsuri concrete pentru creșterea atractivității specialității de medicină de familie care sa tina cont de competentele medicului, cu finantarea adecvata serviciilor oferite.
•  Dezvoltarea unor strategii pentru atragerea și menținerea resurselor umane in medicina primara in mediul rural
•  Evaluarea impactului financiar și operațional al înființării cabinetelor de medicină de familie în ambulatoriul spitalelor in conditii de deficit bugetar.
•  Promovarea Centrelor de Permanenta care reprezinta continuitatea asistentei medicale primare cu program inclusiv pe timpul noptii

„Solicitam Ministrului Sanatatii colaborarea si consultarea cu organizatiile reprezentative ale cabinetelor medicilor de familie pentru a găsi soluții care să îmbunătățească accesul la servicii medicale de asistenta medicala primara pentru toți cetățenii.”, transmit reprezentanții Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.

Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” subliniază faptul că gripa nu trebuie confundată cu o simplă răceală, iar riscul de complicații severe crește considerabil pentru persoanele de peste 60 de ani. În sezonul trecut, 56 dintre cele 74 de decese provocate de gripă au fost la persoane în vârstă, iar aproape jumătate din internările pentru gripă au fost în rândul pacienților de peste 65 de ani.

Specialiștii recomandă vaccinarea anuală ca cea mai eficientă metodă de prevenție împotriva gripei. Vaccinul antigripal inactiv cu doză crescută este indicat în mod special persoanelor de peste 60 de ani, deoarece oferă un răspuns imun mai puternic împotriva virusului. În cazul în care acest tip de vaccin nu este disponibil, se poate administra vaccinul standard.

Vaccinarea începe ideal în luna octombrie, dar poate fi efectuată pe tot parcursul sezonului gripal. O singură doză anuală reduce semnificativ riscul apariției complicațiilor severe și a internărilor în spital.

Institutul recomandă persoanelor în vârstă să discute cu medicul lor despre importanța vaccinării antigripale și să își programeze din timp imunizarea, pentru a începe sezonul rece în siguranță.