28.8 C
București
vineri, septembrie 11, 2026
More

    Zece persoane puse sub acuzare, în cazul incendiului de la secția ATI a SJU Piatra Neamț

    Procurorii Parchetului General au pus sub acuzare zece persoane, printre care şase au îndeplinit succesiv funcţia de manager interimar de spital, pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, în cazul incendiului din 2020 de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra Neamţ. De asemenea, a fost pus sub acuzare şi SJU Piatra Neamţ.

    „Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în exercitarea atribuţiilor de manageri interimari ai Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, în perioada 31.03.2020-17.11.2020, în contextul epidemiei COVID 19 şi declarării unităţii sanitare ca unitate suport COVID, ar fi organizat impropriu activitatea specifică la nivelul spitalului prin aceea că nu ar fi realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă, produsă la nominalizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ în categoria spitalelor suport COVID 19. Această schimbare a inclus adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi. Suspecții nu ar fi stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii, cu consecința incendierii salonului 240 ATI care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale”, spun procurorii.

    În acelaşi dosar, au fost puse sub acuzare două asistente care îi îngrijeau pe pacienţii bolnavi de COVID-19, pentru că ar fi lăsat fără supraveghere o sursă de foc deschis, o lumânare tip candelă.

    „Această lumânare tip candelă ar fi constituit sursă de inițiere a focului cu consecința incendierii salonului 240 ATI, care a avut ca urmari moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale”, spun procurorii.

    În acest dosar este urmărit penal și șeful Secției ATI, pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată.

    Potrivit procurorilor, acesta „nu ar fi luat măsuri de procedurare a unor activități apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitatea în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor, precum și la o asistență medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale”.

    „Consecința lipsei măsurilor a constituit-o incendierea salonului 240 ATI, care a avut ca urmări moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale”, mai spun procurorii.

    Un alt medic de la Secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț este urmărit penal pentru săvârşirea favorizarea făptuitorului, fals intelectual și uz de fals.

    „În exercitarea atribuțiilor de medic șef al Secției ATI, respectiv de medic la aceeași secție din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, ar fi întocmit și subscris o adresa din data de 18.06.2021, care conține mențiuni false privind îngrijirile acordate pacienților în timpul manifestării incendiului. Această adresă au folosit-o prin transmiterea la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Neamț, unde a fost avută în vedere la efectuarea lucrărilor medico-legale privind decesul a două persoane, în scopul de a îngreuna urmărirea penală”, mai precizează Parchetul General.

    Procurorii continuă urmărirea penală și în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ (persoană juridică), pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă în formă calificată.

    Procurorii spun că, în contextul pandemiei de COVID 19 a organizat impropriu activitatea specifică, astfel:

    • nu a realizat o revizuire a riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmare a schimbării condiţiilor de muncă care s-a produs la nominalizarea sa în categoria spitalelor suport COVID 19 şi adoptarea unei terapii care presupune creşterea cantităţii de oxigen administrată pacienţilor COVID 19, implicit creşterea concentraţiei de oxigen în atmosfera încăperilor unde sunt trataţi aceşti bolnavi, şi nu a stabilit măsuri de prevenire care să asigure securitatea şi sănătatea la Secţia ATI în noile condiţii;
    • nu a luat măsuri de procedurare a unor activități, apte să conducă la o ventilaţie în saloanele ATI, care să asigure securitatea în muncă şi sănătatea personalului medical şi a pacienţilor, precum și la o asistență medicală suport în cazul întreruperii alimentării cu gaze medicinale;

    Consecința acestor măsuri a constituit-o incendierea salonului 240 ATI, care a avut ca urmare moartea a 9 pacienți, vătămarea corporală a unui medic și a unei asistente medicale, degradarea salonului, distrugerea instalațiilor de fluide medicale, aer comprimat și electrică, a echipamentelor de ventilație mecanică, precum și a altor echipamente medicale, adaugă procurorii.

    Iniţial, dosarul in rem a fost deschis de procurorii de la Parchetul Tribunalului Neamţ, iar la scurt timp ancheta a fost preluată de Parchetul General, pentru infracțiunile de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă.

    În 14 noiembrie 2020, un incendiu puternic a cuprins Secția de terapie intensivă a Spitalului Județean din Piatra Neamț, unde erau internați în stare gravă pacienți cu COVID-19. Ei fuseseră mutați de la etajul 3 la etajul 2 al unității medicale cu doar câteva ore înainte de izbucnirea focului.

    În urma incendiului violent, au murit zece pacienți: şapte bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 67 şi 86 ani.

    Alți șase pacienți dintr-un salon alăturat au fost răniți și transferați la Spitalul Modular de la Lețcani (Iași). Din cei 6 oameni, unul singur a supraviețuit – un bărbat în vârstă de 74 de ani, externat după trei săptămâni de spitalizare la Iași.

    În incendiu a fost grav rănit și medicul Cătălin Denciu, care a intrat într-unul din saloanele cuprinse de flăcări, încercând să salveze pacienții. Echipamentul i-a luat foc și a suferit arsuri extrem de grave, pe 70-75% din suprafața corpului. Medicul a fost transferat mai întâi la Spitalul Floreasca din București, iar de acolo la Spitalul Militar Regina Astrid din Bruxelles.

    Peste 350 de pacienți pozitivi COVID-19, la Spitalul Universitar din capitală

    Managerul Spitalului Universitar de Urgență din București (SCUUB), prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, a declarat, vineri, că în acest moment în unitatea sanitară numărul pacienților COVID-19 pozitivi și al celor non-COVID-19 este egal. Mai exact, vorbim de peste 350 de pacienți COVID-19 pozitivi și peste 350 de pacienți non-COVID.

    ”La noi este o situație particulară, noi suntem un spital care funcționează în regim hibrid, adică negativi, pozitivi, suspecți, cu circuite distincte. În momentul de față 50% din pacienți sunt pozitivi, 50% sunt negativi.  Adică în cifre concrete, peste 350 de pozitivi, peste 350 de negativi. Ieri a fost o zi în care colegii mei de la cardiologie au asigurat tratamentul acut al infarctelor miocardice. Au fost ieri 12 admisii atât pozitivi, cât și negativi. Noi am încercat să acordăm un tratament egal tuturor acestor pacienți în perioada aceasta”, a declarat managerul SCUUB în cadrul unor declarații de presă.

    Prof. dr. Cîrstoiu a atras atenția și asupra numărului mare de decese înregistrat, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

    ”Numărul deceselor este mai mare față de anul trecut. Spre exemplu, în anul 2020, în octombrie, erau 193 de pacienți decedați din care 21 pozitivi. Astăzi vorbim, în perioada 1 octombrie 2021 – 29 octombrie, de 284 de pacienți pozitivi decedați COVID. Un număr foarte mare. Asta arată gravitatea și severitatea acestui val în privința formelor acute, formelor grave. De aceea este necesar ca oamenii să înțeleagă să vină cât mai repede la spital la debutul simptomatologiei, să nu mai folosească automedicația, iar testele să fie raportate atunci când sunt pozitive”, a mai precizat medicul.

    În ceea ce privește situația pacienților ajunși în terapie intensivă legat d evaccinarea anti-COVID-19, managerul a menționat: ”În privința pacienților care au ajuns în terapie intensivă și care sunt decedați, sunt toți nevaccinați. În rest sunt și pacienți vaccinați cu două doze care au ajuns în terapie intensivă, dar cu forme medii. Nu au ajuns într-o formă severă. E o boală complicată, nu e doar o boală respiratorie, e mai mult  decât atât”.

    În acest context, managerul SCUUB subliniză importanța vaccinării anti-COVID-19.

    ”Este nevoie ca oamenii să înțeleagă faptul că trăim niște vremuri grele, niște vremuri încărcate și cu probleme de sănătate și cu probleme emoționale pentru că fiecare pacient are în spatele lui o dramă, o dramă a unei familii, drama unor copii, drama unor părinți așa că eu zic că efortul colegilor mei, care nu este unul ușor, va trebui să fie susținut și de un efort public de a realiză că vaccinarea e o soluție pentru a limita accesul cazurilor grave, foarte grave, pentru a nu mai avea astfel de cazuri în zonele de terapie intensivă, de terapie intermediară sau în zona de terapie acută. Dacă vom realiza că vaccinându-ne în număr mare și creând o stare de imunitate în rândul populației la un nivel macro cred că nu vom mai ajunge în astfel de situații, care nu sunt particulare doar Spitalului Universitar, ci tuturor spitalelor mari de urgență din București și din țară”, a mai spus prof. dr. Cătălin Cîrstoiu.

    GCS: 12.474 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2, înregistrate în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 12.474 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 481 decese, din care unul anterior intervalului de referinţă.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 29 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 12.474 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 481 decese dintre care 1 anterior. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00”, a anunţat GCS.

    CNCAV: Certificatul digital după vaccinare se validează după 10 zile de la vaccinarea cu schemă completă

    CNCAV informează încă o dată că,  pentru persoanele vaccinate anti-COVID-19, certificatul digital UE de călătorie se validează la o perioadă de 10 zile după efectuarea schemei complete de vaccinare.

    Certificatul poate fi descărcat de la: https://certificat-covid.gov.ro/login.

    Persoanele care pot obține Certificatul Digital UE după vaccinare sunt:

    • cele care au efectuat schema completă de vaccinare în România;
    • cele care au efectuat cel puțin o doză în România din schema completă;
    • cele care au efectuat schema completă într-un stat terț (NON UE) și sunt cetățeni români sau membrii familiilor acestora;

    Certificatul se poate scana cu Aplicația Check DCC, realizată de STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care poate fi descărcată gratuit din magazinul de aplicații Google Play pe un telefon mobil sau o tabletă cu sistem de operare Android.

    Verificarea certificatelor se poate realiza și pe telefoanele mobile cu sistem de operare IOS, prin funcționalitatea Web Check DCC. Aceasta este disponibilă prin accesarea link-ului https://certificat-covid.gov.ro/check-dcc.

    O echipă medicală de evaluare a pacienţilor cu COVID-19 soseşte, vineri, din Germania

    O echipă medicală va sosi, vineri, din Germania, pentru a evalua pacienţii români cu COVID-19 care ar putea fi transferaţi cu avionul la spitale din această ţară, anunţă Ambasada Germaniei în România.

    Echipa de evaluare va fi formată din personal din cadrul serviciului medical al forţelor armate germane, precizează sursa citată. De asemenea, o aeronavă a forţelor aeriene germane va fi disponibilă luni pentru evacuarea aeromedicală strategică a pacienţilor.

    Deplasarea echipei se va realiza în colaborare cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, sub conducerea secretarului de stat Raed Arafat.

    „Europa este caracterizată prin solidaritatea sa şi în lupta comună împotriva Covid-19. Germania şi România rămân unite în aceste vremuri dificile. Mă bucur, aşadar, să primesc în România echipa medicală din Germania. În aceste zile întunecate, buna cooperare dintre ţările noastre reprezintă o adevărată rază de speranţă. Fiecare viaţă contează. Prin urmare, sper ca misiunea şi transportul pacienţilor să decurgă bine”, a transmis Ambasadorul Germaniei Dr. Peer Gebauer, conform sursei menţionate.

    29 octombrie – Ziua mondială a psoriazisului

    Ziua mondială a psoriazisului (World Psoriasis Day) se marchează în fiecare an la 29 octombrie. Este o zi dedicată persoanelor care sunt afectate de psoriazis sau de artrită psoriazică.

    Ziua mondială a psoriazisului atrage atenţia pacienţilor, cadrelor medicale, dar şi populaţiei în general, asupra implicaţiilor pe care le presupune această maladie şi asupra severităţii ei. Manifestările prilejuite de această zi au ca scop facilitarea accesului bolnavilor la un tratament adecvat.

    Evenimentul este marcat de către Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Psoriazis (IFPA), un for internaţional format din organizaţii de psoriazis din diferite ţări ale lumii, care se reunesc pentru a dezbate probleme importante care afectează comunităţile bolnavilor de psoriazis.

    Tema din 2021 a Zilei psoriazisului este „United”, IFPA şi membrii săi din 56 de ţări organizând activităţi şi campanii de advocacy pentru conştientizarea şi încurajarea incluziunii, dar şi pentru unirea forţelor marcarea victoriilor colective şi schimbarea politicilor publice menite să ofere suport persoanelor afectate de psoriasis. „Când suntem uniţi, devenim mai puternici”, notează site-ul https://ifpa-pso.com.

    În raportul anual pe 2020, se arată că, în cadrul întâlnirilor Coaliţiei globale pentru psoriazis s-a adoptat o declaraţie privind evidenţierea impactului pandemiei asupra persoanelor care trăiesc cu boli psoriazice. „Psoriazisul este legat de afecţiuni precum bolile cardiovasculare, diabet sau boli de rinichi – afecţiuni în privinţa cărora COVID-19 poate provoca complicaţii – iar persoanele care suferă de psoriazis pot dezvolta complicaţii după infecţii”, se arată în declaraţia din 2020 a Coaliţiei globale pentru psoriazis.

    Potrivit Societăţii Române de Dermatologie, psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, caracterizată printr-o evoluţie accelerată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, însă, în cazul psoriazisului, acest proces are loc în trei-şase zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroşate, de culoare roz, acoperite cu cruste alb-sidefii.

    Psoriazisul nu este contagios, dar se extinde, putând afecta şi alte organe. Fiind o afecţiune cu debut la orice vârstă şi incidenţă egală pe sexe, psoriazisul presupune existenţa unor leziuni eritemato-scuamoase tipice localizate pe scalp şi pe zonele de extensie (coate, genunchi). Deşi cei mai mulţi pacienţi prezintă forme uşoare care pot fi tratate topic, 15-25% din cazuri sunt moderate şi severe, determinând un disconfort fizic crescut, un stres psiho-social sever şi, în final, un impact negativ asupra calităţii vieţii pacientului, mai arată sursa citată.

    Artrita psoriazică este un tip de artrită ce apare la aproximativ 15% dintre pacienţii cu psoriazis. Această formă de artrită poate afecta orice încheietură, iar simptomele variază de la persoană la persoană. Cercetătorii au demonstrat faptul că inflamarea îndelungată a articulaţiilor poate duce la distrugerea articulaţiilor respective.

    Lista țărilor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, actualizată de CNSU

    Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a actualizat, vineri, lista țărilor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Noua listă intră în vigoare începând cu 31 octombrie, ora 00:00.

    ”Se aprobă Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea și cu privire la care se instituie măsura carantinei”, se arată în Hotărârea CNSU nr. 95, adoptată vineri.

    Modificări față de săptămâna trecută:

    -în zona roșie au intrat: Olanda, Federația Rusa, Insulele Feroe si Guernsey;
    -în zona galbenă au intrat:

    • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica si Antigua si Barbuda;
    • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveția, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania si Botswana;

    -în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice si Insulele Turks si Caicos.

    Zona roșie

    Anguilla 16,6
    Letonia 16,4
    Barbados 15,5
    Georgia 14,2
    Estonia 13,5
    Serbia 13,4
    Insula Man 13,4
    Lituania 13,2
    România 10,6
    Slovenia 9,1
    Muntenegru 9,0
    Belize 8,9
    Brunei Darussalam 8,8
    Dominica 8,5
    Marea Britanie** 8,5
    Guam 8,3
    Armenia 8,0
    Singapore 7,8
    Gibraltar 7,4
    Saint Vincent și Grenadine 6,9
    Croația 6,9
    Bulgaria 6,9
    Mongolia 6,7
    Slovacia 6,6
    Insulele Feroe 6,6
    Irlanda 5,5
    Republica Moldova 5,3
    Ucraina 5,3
    Suriname 5,3
    Turcia 4,9
    Noua Caledonie 4,8
    Jersey 4,5
    Austria 4,4
    Saint Kitts și Nevis 4,2
    Guernsey 4,1
    Belgia 3,9
    Seychelles 3,7
    Grecia 3,7
    Bonaire, Saint Eustatius și Saba 3,6
    Olanda 3,4
    Statele Unite ale Americii 3,3
    Federația Rusă 3,2
    Belarus 3,0
    Brazilia** 0,7
    Nepal** 0,2
    India** 0,2
    Africa de Sud** 0,1

    Zona galbenă

    Antigua și Barbuda 2,9
    Luxemburg 2,9
    Cehia 2,9
    Malaysia 2,8
    Bosnia și Herțegovina 2,5
    Maldive 2,5
    Islanda 2,5
    Grenada 2,5
    Azerbaidjan 2,4
    Albania 2,4
    Macedonia de Nord 2,3
    Danemarca 2,3
    Cuba 2,3
    Saint Lucia 2,2
    Ungaria 2,2
    Groenlanda 2,2
    Trinidad și Tobago 2,1
    Liechtenstein 2,1
    Costa Rica 2,1
    Thailanda 2,0
    Cipru 2,0
    Israel 2,0
    Botswana 1,9
    Iran 1,9
    Insulele Virgine ale Statelor Unite 1,9
    Germania 1,9
    Sint Maarten 1,8
    Guyana 1,7
    Insulele Cayman 1,7
    Bahamas 1,7
    Iordania 1,6
    Elveția 1,6
    Aruba 1,6

     

    OMS, nou plan de luptă împotriva pandemiei de COVID-19

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a precizat joi că are un nou plan de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în ţările mai puţin bogate. În acest context, OMS solicită 23,4 miliarde de dolari în următoarele 12 luni pentru finanţarea planului.

    Parteneriatul principalelor agenţii de sănătate mondiale (denumit acceleratorul ACT) ”are nevoie de 23,4 miliarde de dolari pentru a veni în sprijinul ţărilor cele mai expuse riscului şi a le ajuta să procure şi să desfăşoare mijloace de luptă împotriva COVID-19 începând de acum şi până în septembrie 2022”, se arată într-un comunicat al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, subliniind că este vorba despre o sumă minusculă în comparaţie cu miile de miliarde de dolari de pierderi economice provocate de pandemie şi de costurile planurilor de relansare, informează AFP, potrivit Agerpres.

    ”Accesul inechitabil la teste pentru depistarea COVID-19, la tratamente şi la vaccinuri prelungeşte pandemia în lumea întreagă şi conduce la riscul de apariţie a unor noi variante mai periculoase care ar putea scăpa mijloacelor de luptă împotriva acestei maladii”, se mai arată în comunicat.

    Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, că pandemia, care a făcut deja aproape cinci milioane de morţi de la debutul în China la sfârşitul lui 2019, ”este departe de a se fi terminat”.

    ”Până în prezent, doar 0,4% dintre teste şi 0,5% dintre vaccinurile administrate în lumea întreagă au fost utilizate în ţările cu venituri mici, în ciuda faptului că aceste ţări reprezintă 9% din populaţia mondială”, se mai precizează în comunicat.

    Directorul OMS repetă acest mesaj de mai multe luni reclamând sume echivalente de cel puţin şase luni, dar fără să fie însă auzit.

    Acesta reia apelul către şefii de stat şi de guvern din ţările G20 care se reunesc în acest weekend la Roma pentru finanţarea ”în totalitate” a noii strategii dezvăluite joi, potrivit sursei citate.

    Adeverințe privind exceptarea personalului medical de la gărzi şi îngriijirea pacienţilor COVID, verificate

    Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a solicitat reprezentanţilor corpului de control să verifice modul de eliberare, precum şi legalitatea unor adeverinţe medicale emise pentru personalul medical în vederea exceptării de la efectuarea gărzilor şi scutirea de la acordarea asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-Cov-2.

    Măsura a fost luată după ce Ministerul Sănătăţii a primit sesizări privind existenţa unui număr de 12 cazuri semnalate în două unităţi sanitare, precizează Ministerul Sănătăţii.

    “Am luat decizia de a trimite corpul de control pentru verificări din respect pentru personalul medical aflat în linia întâi, dar şi pentru pacienţii care aşteaptă din partea noastră corectitudine şi profesionalism. Nu se poate ca unii să muncească de luni întregi fără oprire şi alţii să se sustragă nejustificat. Vom trimite astfel de controale la toate sesizările pe care le vom primi până oamenii vor înţelege că trebuie să îşi facă datoria”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii.

    Studiu: Un medicament antidepresiv poate reduce riscul de a face o formă gravă de COVID-19

    Rezultatele unui studiu publicat în revista The Lancet Global Health arată că un medicament antidepresiv, ieftin și disponibil, poate reduce cu aproape o treime riscul de a face o formă gravă de COVID la pacienții predispuși să dezvolte o astfel de formă.

    Mai exact, pacienții care au luat fluvoxamină au fost mai puțin predispuși să dezvolte o formă gravă a bolii și să necesite spitalizare, arată datele studiului efectuat pe 1.500 de pacienți în Brazilia, informează CNN.

    Medicamentul este un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (SSRI), folosit adesea în tratarea tulburării obsesiv-compulsive (OCD) și a depresiei. Potrivit dr. Angela Reiersen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea Washington University din St. Louis, medicamentul poate afecta și inflamațiile.

    ”Fluvoxamina poate reduce producerea de molecule inflamatorii numite citokine, care pot fi activate de infecția cu SARS-CoV-2”, a declarat dr. Reiersen. Medicamentul poate, de asemenea, reduce trombocitele din sânge, care determină efectul de coagulare al infecției cu coronavirus.

    Dr. Reierson și colegii ei au administrat câte 100 mg de fluvoxamină de două ori pe zi, timp de zece zile, unui grup de 741 de pacienți COVID, în timp ce alt grup de 756 de pacienți a primit placebo.

    79 dintre pacienții care au primit medicamentul, adică aproximativ 11%, au avut nevoie de tratament în spital sau la secția ATI, comparat cu 16% dintre cei care au primit placebo. Acest lucru reprezintă o scădere de 5% a riscului absolut și 32% scădere a riscului relativ, potrivit sursei citate.

    Este nevoie de mai multe studii pentru a vedea dacă medicamentul poate fi adăugat pe lista tatamentelor COVID, însă este ieftin.

    ”10 zile de fluvoxamină costă aproximativ 4 dolari”, precizează autorii studiului.

    ”Având în vedere siguranța, toleranța, prețul mic și disponibilitatea fluvoxaminei, aceste constatări pot influența ghidurile naționale și internaționale privind managementul clinic al COVID”, se mai arată în studiu.

    Un medicament înrudit, fluoxetină, este de asemenea ieftin și chiar mai răspândit, iar cercetătorii spun că ar trebui studiat și el pentru a vedea dacă are efecte similare.

    ”Este important să stabilim dacă există o clasă de efecte și dacă aceste medicamente pot fi folosite pe rând pentru COVID”, potrivit studiului.

    Studiul nu este perfect, au mai notat autorii. A fost efectuat în Brazilia, unde pacienții COVID au o rată de spitalizare mai mare decât pacienții din alte studii clinice.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.