Virusuri, bacterii, radiații sau medicamente, printre cauzele pneumoniilor

Virusuri, bacterii, fungi sau radiații, substanțe chimice și chiar medicamente se numără printre multele cauze ale pneumoniilor, potrivit prof. dr. Voicu Tudorache, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș Timișoara”.

„Cauzele pneumoniilor sunt multe și diverse, pe de-o parte, sunt cele infecțioase, și vorbim de virusuri, bacterii, fungi, și, pe de alta, neinfecțioase, de exemplu radiații, substanțe chimice și chiar medicamente. Cele mai frecvente sunt însă pneumoniile generate de virusuri și bacterii. Vorbim de pneumococul de la care vine și denumirea de pneumonie, de haemophilus, legionella și altele. Factorii de risc includ: vârstele extreme, sub 5 ani sau peste 65 de ani, comorbiditățile cronice, infecția virală respiratorie concomitentă sau, în antecedentele apropiate, fumatul, abuzul de alcool și chiar condițiile de trăi în locuințe supraaglomerate, neventilate”, a explicat prof. dr. Voicu Tudorache, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Potrivit acestuia, copiii cu forme severe de pneumonie au nevoie de oxigen suplimentar, iar nu puține sunt țările în care aparatele cu flux ridicat de oxigen sunt o raritate.

„Baza tratamentului pneumoniei îl constituie antibioticele. Folosirea nejudicioasă a acestora a făcut ca, în unele zone, între 30 si 50% dintre cei infectați să dezvolte tulpini de pneumococ rezistente la penicilină. Din acest motiv, se folosesc adesea asocierile de antibiotice. Majoritatea pneumoniilor sunt forme ușoare, tratabile în ambulator, sau moderate, necesitând tratament în spital. Totuși, 10% dintre pacienți dezvoltă o formă gravă, jumătate dintre aceștia ajungând în secțiile de Terapie Intensivă”, a spus prof. dr. Voicu Tudorache.

Reprezentanții Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș Timișoara” au precizat că, ca și în cazul COVID-19, vaccinarea este cea mai eficientă soluție de prevenire a îmbolnăvirii, cele mai îngrijorătoare semnale, precum și cele mai multe victime venind din comunitățile sărace.

Explicațiile vin în contextul Zilei mondială de luptă împotriva pneumoniei, marcată în fiecare an pe data de 12 noiembrie, fiind o inițiativă Stop Pnemonia.

Marcarea acestei zile a apărut în 2009 cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gravității acestei boli. De asemenea, această zi subliniază nevoia de acțiune la nivel global pentru prevenirea și tratarea eficientă a pneumoniei.

Obiectivul organizațiilor mondiale din domeniul sănătății este eliminarea deceselor cauzate de pneumonie până în 2030.

„Un copil moare de pneumonie la fiecare 39 de secunde. Acesta este bilanțul cumplit al unei boli vindecabile care ucide, însă, anual, sute de mii de copii cu vârsta mai mică de 5 ani. Practic, pneumonia este cel mai mare ucigaș infecțios căruia îi cad victime deopotrivă copii și adulți. În medie, boala ucide mai mulți copii decât malaria, SIDA și rujeola la un loc. Peste 50 la sută dintre decesele cauzate de pneumonie sunt asociate poluării. Și, cu toate acestea, pneumonia este ușor de prevenit și de tratat. Peste 50% dintre decesele cauzate de pneumonie sunt asociate poluării, iar în medie, boala ucide mai mulți copii decât malaria, SIDA și rujeola la un loc, estimările arătând că un copil moare de pneumonie la fiecare 39 de secunde”, potrivit reprezentanților Spitalului „Victor Babeș” Timișoara.

EXCLUSIV Dr. Sandra Alexiu, despre problemele de sănătate ale pacienților vindecați de COVID

Dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președinte Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că cele mai frecvente probleme cu care rămân pacienții după ce au trecut prin COVID-19 sunt legate de reeducarea mirosului, tuse post-viral, astenie sau oboseală la efort mic.

Referitor la durata simtomelor, medicul de familie a spus că ele depind de fiecare pacient în parte, fără a putea fi date perioade generalizate.

Totodată, dr. Sandra Alexiu atenționează că problemele mai serioase se întâlnesc în cazul pacienților care rămân cu afectare pulmonară în urma trecerii prin COVID-19, aceștia având nevoie de o monitorizare mai atentă și de mai multe verificări.

Pacienți vindecați de COVID-19: Hipertensiune și diabet 

De asemenea, medicul de familie a mai spus că există pacienți care fac hipertensiune sau persoane la care se depistează diabet, în urma trecerii prin COVID-19.

„Sunt persoane care fac diabet în urma trecerii prin boală, fie că au avut înainte o rezistență la insulină, fie că aveau un diabet latent și nu era investigat”, a precizat dr. Sandra Alexiu.

Medicul a adăugat că astfel de probleme pot apărea chiar și la câteva luni după vindecarea de COVID-19.

Pacienți vindecați de COVID-19:  Tulburări de gust și miros

Referitor la tulburările de gust și miros, medicul de familie a precizat că acestea persistă și se modifică în timp.

„Trebuie reeducare, nu întotdeauna merge, se activează rinite cronice și rămân cu probleme, cu afectarea tractului respirator superior”, a mai spus dr. Sandra Alexiu.

În același timp, medicul de familie a precizat că în urma vindecării de COVID-19, trebuie verificate și tulburările de coagulare și dacă sunt fenomene de tromboză.

Pacienți vindecați de COVID-19: Analize sânge 

În ceea ce privește analizele și investigațiile pe care o persoană trebuie să le facă după ce a trecut prin COVID-19, dr. Sandra Alexiu a explicat că imediat ce a ieșit din izolare, trebuie făcute analize de sânge, respectiv hemoglobina glicozilată, care arată dacă este afectare latentă, hemoleucogramă, probe inflamatorii, VSH, probe hepatice, D-dimeri, feritina, vitamina D, sumar de urină, urocultură.

Totodată, pentru pacienții care pe parcursul bolii au avut afectare pulmonară, li se recomandă explorare pulmonară. „Îi trimit la pneumolog să le verifice gradul de difuziune de oxigen până în capilarele pulmonare pentru că deși aparent ei sunt bine, se vede că plămânul nu funcționează foarte bine și atunci trebuie să știi din timp ce ai de făcut cu recuperarea respiratorie”, a adăugat dr. Sandra Alexiu.

În ceea ce privește controlul la cardiolog, dr. Sandra Alexiu a spus că nu este necesar dacă nu sunt simptome, iar pacienții nu au făcut tahicardie, medicul de familie precizând că probleme precum modificările de tensiune sunt reglate la cabinet.

GCS: Peste 4.800 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 și 307 decese, față de ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.844 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 307 decese, din care 21 anterioare intervalului de referinţă.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 12 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 4.844 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 307 decese dintre care 21 anterioare. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00”, a anunţat GCS.

Teste de salivă în școli: Cadrele didactice, instruite pentru efectuarea lor

Testele de salivă pentru elevi vor fi efectuate de personalul medical, iar acolo nu acesta nu există, vor fi instruite cadrele didactice, a afirmat secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii Andrei Baciu.

„S-au achiziţionat aceste teste, procedura este în curs şi acestea vor ajunge la şcoli, se va stabili o cadenţă de testare. Testarea efectivă va fi efectuată sau de personalul medical, acolo unde există, dar doar în 20% din şcolile din România există personalul medical, în rest vor fi instruite cadre didactice. Nu e o procedură medicală. E un test de salivă, într-un recipient”, a afirmat Andrei Baciu, la un post de televiziune.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, joi, printr-o hotărâre, abilitarea Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării metodologiei de administrare în unităţile de învăţământ a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă.

”Se abilitează Ministerul Sănătății în vederea elaborării procedurii de administrare a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă, care urmează a fi utilizate în unitățile de învățământ”, se arată în Hotărârea nr. 102, adoptată joi seară, de CNSU.

Ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara recent că primele teste rapide COVID-19 cu probă de salivă, destinate testării elevilor, ar urma să ajungă în şcoli în a doua parte a săptămânii viitoare.

Cîmpeanu preciza că, până atunci, Ministerul Educaţiei a solicitat Ministerului Sănătăţii sprijin în elaborarea unei proceduri pentru administrarea acestor teste.

„Chiar dacă sunt proceduri simple de administrare a acestor teste, am văzut în ţările occidentale – şi apropo, testele din lotul 1 sunt teste utilizate în Germania, în Franţa şi în Portugalia – am văzut că ele pot fi chiar autoadministrate de elevi şi chiar de către elevi cu vârsta mică. Însă acest lucru trebuie să se facă sub supravegherea unui adult, acel adult trebuie să beneficieze de un instructaj minim şi e vorba de adulţi care sunt în şcoli. Fac apel încă o dată la colegi să aibă disponibilitate pentru a vedea aceste instrucţiuni. Atunci când ele vor fi disponibile din partea Ministerului Sănătăţii, Ministerul Educaţiei le va transmite, în aşa fel încât săptămâna viitoare, când vor veni testele, să ştim exact de câte ori pe săptămână, de două ori pe săptămână foarte probabil, şi cum vor trebui administrate”, explica ministrul.

Cercetător de la Institutul”Cantacuzino”, despre testul de anticorpi după vaccinare

Cătălin Țucureanu, cercetător ştiinţific în imunologie şi vaccinologie la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a declarat că efectuarea unui test de anticorpi după vaccinarea anti-COVID-19 este absolut irelevant în momentul de față.

„Este greu de spus acum ce evoluție o să aibă virusul, ce variante ar putea apărea și dacă este nevoie să vaccinăm în continuare. Cert este că atât timp cât avem un bazin foarte mare de oameni susceptibili să se îmbolnăvească, virusul va continua să evolueze cu o frecvență relativ mare și ne putem aștepta și la alte variante virale, poate și mai transmisibile, care pot ocoli, cel puțin parțial, răspunsul imun generat de vaccinare sau de trecerea prin boală”, a declarat Cătălin Țucureanu, la un post de televiziune.

Totodată, cercetătorul a spus că s-a observat că împotriva infecției cu SARS-CoV-2, după o perioadă de cinci-șase luni
de la administrarea schemei primare de vaccinare, nivelul de protecție scade.

„Se menține în continuare un anumit nivel de protecție, dar acesta este mai redus comparativ cu perioada de imediat după vaccinare. Evident, o contribuție la asta o are și varianta Delta, care este mult mai transmisibilă, iar în acest context – transmisie de variantă Delta + scădere a imunității împotriva infecției – mai multe autorități publice din lume au luat decizia de a administra și o a treia doză de vaccin începând undeva în jurul a șase luni de la schema primară de imunizare”, a explicat cercetătorul de la Institutul Cantacuzino.

Astfel, Țucureanu a spus că doza booster aduce un plus de protecție față de infecție, deci inclusiv față de formele cu simptomatologie ușoară sau absentă, aduce protecție și față de formele severe, dar trebuie subliniat că schema primară de vaccinare protejează foarte bine împotriva formelor severe de boală.

Andrei Baciu (MS): Avem primul caz diagnosticat cu gripă din acest sezon

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a anunţat că a fost înregistrat primul caz diagnosticat cu gripă din acest sezon.

Potrivit secretarului de stat, este vorba despre un bărbat de 30 de ani din Bucureşti.

„S-a făcut test de identificare a SARS-CoV-2 şi a gripei. SARS-CoV-2 – negativ, gripă – pozitiv. Deci este primul caz din sezonul acesta. Am avut şi anul trecut. Sigur, nu am avut o creştere semnificativă, care să ducă la o epidemie, tocmai pentru că aceleaşi măsuri pe care le aplicăm împotriva SARS-CoV-2 funcţionează şi împotriva gripei”, a precizat Andrei Baciu, joi seară, la un post de televiziune.

Ministerul Sănătăţii, abilitat să elaboreze metodologia de administrare a testelor rapide în şcoli

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, joi, printr-o hotărâre, abilitarea Ministerului Sănătăţii în vederea elaborării metodologiei de administrare în unităţile de învăţământ a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă.

”Se abilitează Ministerul Sănătății în vederea elaborării procedurii de administrare a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă, care urmează a fi utilizate în unitățile de învățământ”, se arată în Hotărârea nr. 102, adoptată joi seară, de CNSU.

Ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara luni că primele teste rapide COVID-19 cu probă de salivă, destinate testării elevilor, ar urma să ajungă în şcoli în a doua parte a săptămânii viitoare.

Cîmpeanu preciza că, până atunci, Ministerul Educaţiei a solicitat Ministerului Sănătăţii sprijin în elaborarea unei proceduri pentru administrarea acestor teste.

„Chiar dacă sunt proceduri simple de administrare a acestor teste, am văzut în ţările occidentale – şi apropo, testele din lotul 1 sunt teste utilizate în Germania, în Franţa şi în Portugalia – am văzut că ele pot fi chiar autoadministrate de elevi şi chiar de către elevi cu vârsta mică. Însă acest lucru trebuie să se facă sub supravegherea unui adult, acel adult trebuie să beneficieze de un instructaj minim şi e vorba de adulţi care sunt în şcoli. Fac apel încă o dată la colegi să aibă disponibilitate pentru a vedea aceste instrucţiuni. Atunci când ele vor fi disponibile din partea Ministerului Sănătăţii, Ministerul Educaţiei le va transmite, în aşa fel încât săptămâna viitoare, când vor veni testele, să ştim exact de câte ori pe săptămână, de două ori pe săptămână foarte probabil, şi cum vor trebui administrate”, explica ministrul.

Lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, actualizată de CNSU. Ce state intră în zona roșie

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat în şedinţa joi, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Germania, Elveţia, Polonia, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Liechtenstein, Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Azerbaidjan şi Botswana.

Totodată, potrivit hotărârii CNSU, în zona galbenă au intrat:

  • din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Belarus, Noua Caledonie, Suriname şi Saint Vincent şi Grenadine;
  • din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Finlanda, Laos, Insulele Falkland şi Insulele Turks şi Caicos.

De asemenea, în zona verde a intrat Saint Lucia.

Conform CNSU, lista cu clasificarea ţărilor/ teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată este următoarea:

Zona roşie

Insulele Cayman – 24,0
Insulele Feroe – 21,5
Slovenia – 17,5
Estonia – 17,0
Anguilla – 16,4
Georgia – 15,7
Barbados – 15,6
Letonia – 15,3
Lituania – 14,0
Croaţia – 13,9
Slovacia – 13,8
Muntenegru – 12,3
Serbia – 12,2
Austria – 10,3
Belgia – 9,4
Bulgaria – 9,1
Irlanda – 8,6
Insula Man – 8,4
Armenia – 8,3
Gibraltar – 8,3
Cehia – 8,2
Singapore – 7,8
Marea Britanie** – 7,8
Jersey – 7,5
România – 7,2
Ucraina – 7,0
Belize – 6,8
Olanda – 6,8
Grecia – 6,5
Dominica- 6,3
Ungaria – 6,1
Guam – 6,0
Guernsey – 5,1
Bonaire, Saint Eustatius şi Saba – 5,0
Danemarca – 4,8
Turcia – 4,6
Republica Moldova – 4,5
Luxemburg – 4,2
Federaţia Rusă – 4,1
Liechtenstein – 4,1
Islanda – 3,9
Brunei Darussalam – 3,8
Germania – 3,7
Elveţia – 3,7
Andorra – 3,7
Polonia – 3,6
Maldive – 3,5
Botswana – 3,4
Mongolia – 3,3
Statele Unite ale Americii – 3,2
Bosnia şi Herţegovina – 3,2
Seychelles – 3,1
Azerbaidjan – 3,1-
Norvegia – 3,1
Macedonia de Nord – 3,0
Brazilia** – 0,7
Nepal** – 0,2
India** – 0,1
Africa de Sud**- 0,1

Zona galbenă

Belarus – 2,9
Noua Caledonie – 2,8
Cipru – 2,7
Suriname – 2,7
Albania – 2,6
Insulele Falkland (Malvine) – 2,6
San Marino – 2,6
Trinidad şi Tobago – 2,5
Saint Vincent şi Grenadine – 2,4
Groenlanda – 2,4
Iordania – 2,4
Malaysia – 2,3
Aruba – 1,8
Saint Kitts şi Nevis – 1,7
Thailanda – 1,7
Finlanda – 1,7
Iran – 1,6
Insulele Turks şi Caicos – 1,6
Laos – 1,6

Zona verde

Insulele Virgine ale Statelor Unite – 1,5
Chile – 1,5
Saint Lucia – 1,4
Liban – 1,3
Franţa – 1,3
Guyana – 1,3
Monaco – 1,3
Israel – 1,3
Libia – 1,2
Portugalia – 1,2
Republica Dominicană – 1,2
Costa Rica – 1,1
Kazahstan – 1,1
Suedia – 1,1
Mauritius – 1,1
Bermuda – 1,0
Australia – 0,9
Italia – 0,9
Curacao – 0,9
Canada – 0,9
Uruguay – 0,8
Cuba – 0,8
Vietnam – 0,8
Palestina – 0,8
Bahamas – 0,8
Gabon – 0,8
Bolivia – 0,7
Malta – 0,7
Insulele Virgine Britanice – 0,7
Sint Maarten – 0,7
El Salvador – 0,6
Qatar – 0,6
Antigua şi Barbuda – 0,6
Coreea de Sud – 0,6
Guatemala – 0,6
Puerto Rico – 0,5
Spania – 0,5
Columbia – 0,5
Mexic – 0,5
Grenada – 0,5
Jamaica – 0,4
Venezuela – 0,4
Panama – 0,4
Sri Lanka – 0,4
Filipine – 0,4
Papua Noua Guinee – 0,4
Irak – 0,4
Noua Zeelandă – 0,4
Argentina – 0,4
Peru – 0,4
Bahrain – 0,3
Fiji – 0,3
Congo – 0,2
Myanmar – 0,2
Ecuador – 0,2
Polinezia Franceză – 0,2
Capul Verde – 0,2
Guineea Ecuatorială – 0,2
Siria – 0,2
Camerun – 0,2
Kârgâzstan – 0,2
Honduras – 0,2
Mauritania – 0,2
Tunisia – 0,1
Kosovo – 0,1
Uzbekistan – 0,1
Sao Tome şi Principe – 0,1
Cambodgia – 0,1
Emiratele Arabe Unite – 0,1
Maroc – 0,1
Kuweit – 0,1
Egipt – 0,1
Japonia – 0,1
Comore – 0,1
Paraguay – 0,1
Haiti – 0,1
Nicaragua – 0,1
Eswatini – 0,1
Lesotho – 0,0
Eritreea – 0,0
Rwanda – 0,0
Somalia – 0,0
Algeria – 0,0
Djibouti – 0,0
Oman – 0,0
Zimbabwe – 0,0
Pakistan – 0,0
Angola – 0,0
Mali – 0,0
Uganda – 0,0
Bangladesh – 0,0
Ghana – 0,0
Burundi – 0,0
Togo – 0,0
Burkina Faso – 0,0
Zambia – 0,0
Nigeria – 0,0
Niger – 0,0
Afghanistan – 0,0
Benin – 0,0
Guineea Bissau – 0,0
Bhutan – 0,0
Gambia – 0,0
Yemen – 0,0
Taiwan – 0,0
Malawi – 0,0
Senegal – 0,0
Liberia – 0,0
Sierra Leone – 0,0
Madagascar – 0,0
Sudan – 0,0
Etiopia – 0,0
Vanuatu – 0,0
Timorul de Est – 0,0
Montserrat – 0,0
Indonezia – 0,0
Kenia – 0,0
Coasta de Fildeş – 0,0
Tanzania – 0,0
Mozambic – 0,0
Arabia Saudită – 0,0
Guineea – 0,0
Tadjikistan – 0,0
Republica Democrată Congo – 0,0
Republica Centrafricană – 0,0
Wallis şi Futuna – 0,0
Insulele Mariane de Nord – 0,0
Ciad – 0,0
Sudanul de Sud – 0,0
Republica Populară Chineză – 0,0
Vatican – 0,0
Insulele Marshall – 0,0
Micronezia – 0,0
Insulele Solomon – 0,0
Sahara de Vest – 0,0

EMA, aviz pozitiv pentru două noi terapii împotriva COVID-19

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a emis, joi, un aviz pozitiv cu privire la două tratamente împotriva COVID-19,  identificate de Comisie ca fiind terapii promițătoare în cadrul Strategiei UE privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19. Ambele sunt tratamente care se utilizează în stadiile timpurii ale infecției și sunt pe bază de anticorpi monoclonali antivirali.

Este vorba despre Ronapreve și Regdanvimab.

„Având în vedere creșterea numărului de infecții COVID-19 în aproape toate statele membre, este încurajator faptul că mai multe tratamente promițătoare se află în curs de dezvoltare în cadrul Strategiei noastre privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19. Astăzi facem un important pas înainte către obiectivul pe care ni l-am propus de a autoriza până la cinci tratamente noi în UE înainte de sfârșitul anului”, a declarat comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides.

Comisarul european a subliniat că vaccinarea rămâne în continuare „instrumentul-cheie pentru combaterea COVID-19, pentru protecția împotriva infecției, spitalizării, decesului și a consecințelor pe termen lung ale bolii”.

„Deși UE are una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din lume, cetățenii continuă să se îmbolnăvească și să aibă nevoie de tratamente sigure și eficace pentru a combate infecția și a îmbunătăți nu numai perspectivele de recuperare mai rapidă, ci și cele de supraviețuire”, a transmis comisarul european.

De asemenea, spune Stella Kyriakides, „în cadrul Strategiei noastre privind mijloacele terapeutice, sprijinim statele membre în vederea accesului la medicamente noi prin intermediul achizițiilor publice comune la nivelul UE”.

Două acorduri de achiziții publice au fost deja încheiate până în prezent și se află în curs negocieri pentru mai multe mijloace terapeutice împotriva COVID-19, fiind evaluate în prezent de către EMA.

„Statele membre pot deja să recurgă la contractul nostru pentru 55 000 de tratamente cu Ronapreve. EMA evaluează în prezent alte șase medicamente care ar putea primi autorizația în curând, cu condiția ca datele finale să demonstreze calitatea, siguranța și eficacitatea lor. Progresele rapide realizate în cadrul ambițioasei Strategii privind mijloacele terapeutice ne arată ce poate oferi o uniune europeană a sănătății. Progresul pandemiei în întreaga UE arată cât de fragilă este încă situația și cât de important este ca pacienții afectați de COVID-19 să aibă acces la tratamente sigure și eficace. Însă această evoluție demonstrează și mai mult faptul că trebuie să continuăm campania de vaccinare, în special în statele membre cu rate de vaccinare scăzute. Vaccinarea este singura metodă preventivă care poate asigura ieșirea din criză”, a mai spus comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Stella Kyriakides.

Strategia UE privind mijloacele terapeutice vizează crearea unui portofoliu larg de mijloace terapeutice împotriva COVID-19 cu scopul de a dispune de trei până la cinci mijloace terapeutice noi până la sfârșitul anului. Ea cuprinde întregul ciclu de viață al medicamentelor, de la cercetare, dezvoltare, selectarea celor promițătoare, aprobare reglementară rapidă, fabricare și punere la dispoziție pe scară largă, până la utilizarea finală.

O primă listă de cinci mijloace terapeutice promițătoare a fost publicată în iunie 2021. În Octombrie 2021, Comisia a realizat o acțiune-cheie prin crearea unui portofoliu de 10 mijloace terapeutice potențiale împotriva COVID-19. Lista este stabilită pe baza unor avize științifice independente și cuprinde în principal mijloacele terapeutice potențial eficace împotriva COVID-19 care au șanse mari să fie autorizate și, prin urmare, să fie disponibile curând pe piața europeană. Aceste mijloace terapeutice vor fi disponibile cât mai rapid posibil pentru pacienții din întreaga UE, cu condiția ca siguranța și eficacitatea lor să fie confirmate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Atât Ronapreve cât și Regdanvimab au fost incluse pe lista Comisiei de cinci mijloace terapeutice promițătoare în iunie 2021, solicitând autorizația de introducere pe piață în octombrie 2021.

CNCAV: 25.289 persoane, vaccinate anti-COVID cu prima doză, în ultimele 24 de ore

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 82.151 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 25.289 reprezintă prima doză, 33.612 – doza a doua şi 23.250 – doza a treia.

Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 13.513.901 de doze de vaccin pentru 7.397.941 de persoane, dintre care 6.681.072 au primit schema completă şi 1.106.455 s-au imunizat cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 40 de reacţii adverse, şapte de tip local şi 33 de tip general.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 18.967 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.037 de tip local şi 16.930 de tip general.