Consiliul Național al Federației SANITAS din România, întrunit în data de 18 noiembrie 2021, a analizat situația acordării drepturilor pentru salariații din Sănătate și Asistență socială și în consecință solicită atât Guvernului cât și parlamentarilor români abordarea cu maximă responsabilitate a tuturor problemelor cu care cele două sisteme se confruntă la acest final de an.

Totodată, cere soluționarea ”cu celeritate” a următoarelor solicitări:

– Inițierea și aprobarea rectificării bugetare care să permită acordarea integrală a drepturilor salariale pentru lunile noiembrie și decembrie ale acestui an tuturor angajaților din Sănătate și Asistență socială;

– Acordarea drepturilor restante tuturor angajaților din Sănătate și Asistență socială (sporuri, stimulente de risc etc.);

– Acordarea la timp a drepturilor salariale pentru personalul medical implicat în campania de vaccinare;

– Reglementarea activității personalului medical din medicina școlară în colaborare cu reprezentanții acestora;

– Acordarea zilelor de concediu restante salariaților care nu au putut beneficia de acestea pe toată perioada pandemiei;

– Includerea în construcția bugetară pentru anul 2022 a sumelor necesare acoperirii creșterilor salariale prevăzute de Legea 153/2017 pentru toți salariații care nu au beneficiat de acestea, la nivelul prevăzut pentru anul 2022

”Pentru susținerea acestor solicitări ale membrilor noștri de sindicat, Federația SANITAS va face uz de toate formele de manifestare și luptă sindicală legale în situația în care factorii de decizie responsabili vor continua să ignore colaborarea cu partenerii sociali și vor evita în continuare orice fel de consultare a acestora în emiterea actelor legislative și administrative care pun în dificultate desfășurarea în condiții de siguranță a activității tuturor salariaților pe care îi reprezentăm. Ne exprimăm de asemenea speranța că vom avea în cel mai scurt timp un Guvern cu drepturi depline care va reuși să înțeleagă și să rezolve toate problemele din cele două sisteme pe care le reprezentăm și care de aproape doi ani se află sub presiunea unei lupte continue și istovitoare cu efectele pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-2”, se arată în informarea Federației Sanitas din România.

Permiterea participării la cursuri cu prezenţa fizică a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ din localităţile unde incidenţa cazurilor de COVID-19 este mai mică de 3 la mie, indiferent de rata de vaccinare a personalului, a fost aprobată vineri de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) printr-o nouă hotărâre care prevede abilitarea Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei în vederea modificării Ordinului comun în acest sens.

Măsura prevăzută în HCNSU nr.105/2021 se aplică cu respectarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

Dr. Sorin Ungureanu, director general adjunct al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a declarat pentru www.sanatatea.tv și www.rohealthreview.ro , cu prilejul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, că pandemia de COVID-19 a avut un impact și în ceea ce privește consumul de antibiotice și riscul de creștere a rezistenței la antimicrobiene.

”Cred că această pandemie crește exponențial riscul de instalare a antibioticorezistenței, pentru că omul este tentat să spună că e vorba de o infecție și că pentru el infecție înseamnă un abces la o măsea, de exemplu, și știe că s-a făcut bine cu antibiotic și atunci merge să ia antibiotic. Dacă la acest lucru se adaugă și, să spunem, slăbiciunea colegilor noștri din farmacii care mai eliberează, cu toate că eu cred că sunt cazuri complet izolate, antibiotic fără rețetă, dar și slăbiciunea colegilor noștri prescriptori care cedează presiunilor și prescriu antibiotice în afara schemelor de tratament comunicate de către autoritățile sanitare, eu cred că riscul este cu atât mai mare în această perioadă și trebuie să fim mult mai atenți”, a subliniat dr. Sorin Ungureanu.

Consumul necorespunzător de antibiotice reprezintă o problemă la nivel global, nud oar în țara noastră, iar intervenția urgență a autorităților este necesară.

”Organizația Mondială a Sănătății, conform ultimelor analize, a încadrat această rezistență la antimicrobiene între primele 10 amenințări globale pentru sănătatea publică. La nivelul Uniunii Europene, 670.000 de infecții apărute cu germeni multidrog rezistenți și aproximativ 33.000 de decese. Poate aceste cifre nu spun mult, dar dacă am repartiza în timp acest număr al deceselor ne-am da seama că, de fapt, la fiecare oră 4 pacienți decedează în UE din cauza acestei probleme. Prin urmare este necesară o acțiune urgentă a Guvernelor, a întregii societăți, medici, pacienți pentru a ne asigura că încă vom mai avea rezerve pentru tratarea acestor boli infecțioase”, a precizat director general adjunct al ANMCS.

În România, ANMCS a implementat o serie de standarde și indicatori cu privire la bunele practici în ceea ce privește antibioterapia și prevenirea apriției riscului de antibioticorezistență.

„Noi am simțit nevoia să introducem un standard în referința dedicată managementului clinic, un standard care vrea să se asigure că ”spitalul a implementat bunele practici de antibioterapie”. Am considerat acest aspect de o importanță majoră, iar acest standard se dovedește astăzi mai actual ca oricând, chiar dacă a început să fie implementat din 2017. Câteva obiective importante referitoare la subiectul acestei săptămâni ar fi faptul că unitățile sanitare trebuie să își organizeze procesul de prescriere și monitorizare a antibioterapiei, un lucru extrem de important. În acest proces de prescriere trebuie să fie fundamentată clinic, prin date de laborator, această prescriere prin implicarea atât a farmaciei cât și a laboratorului. Solicităm, și aceasta e o solicitare permanentă, spitalelor să acorde atenție la elaborarea, monitorizarea și actualizarea permanentă a bunelor practici de antibioterapie. (…) Solicităm spitalelor, în măsura în care contextul nostru socio-economico-profesional permite, să aibă angajat cel puțin un medic infecționist sau un medic epidemiolog care să facă parte, alături de microbiolog, de farma, de farmacist și de clinician, din această echipă multidisciplinară care să stabilească conduita terapeutică în ceea ce privește antibioterapia atât ca regulă generală de utilizare a antibioticelor la nivelul spitalului, dar mai ales în conducerea terapiei pentru acele infecții severe care necesită foarte multe resurse materializate în timp, personal și în aspecte materiale. De asemenea, solicităm spitalelor, chiar le obligăm dacă pot spune așa prin cerințele noastre, să efectueze periodic o analiză a antibioticorezistenței, a germenilor pe care fiecare spital îi are. Un alt lucru extrem de important, din punctul nostru de vedere, pentru prevenirea sau limitarea apariției acestei antibioticorezistenței se referă la asigurarea continuității planului de tratament odată început. Unitatea sanitară, din punctul nostru de vedere, trebuie să se asigure că farmacia are suficiente stocuri dintr-un anumit antibiotic pentru a permite finalizarea unei scheme terapeutice deja începute. Unul dintre factorii care duc la apariția antibioticorezistenței este reprezentat de întreruperea schemei terapeutice și schimbarea unui antibiotic cu altul pentru că acesta nu mai există la nivelul unității sanitare. Și, bineînțeles, un element de bună practică este obligativitatea utilizării antibiogramei atunci când se ia decizia inițierii sau continuării sau modificării unui tratament antibiotic”, a mai declarat dr. Sorin Ungureanu.

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.889 de cazuri noi de COVID-19. Dintre acestea, 55 sunt cazuri de pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până vineri, 19 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.758.068 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 9.974 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.623.419 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 606 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Distribuția pe județe a acestor cazuri o regăsiți în tabelul de mai jos.

Până vineri,  54.624 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 18.11.2021 (10:00) – 19.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 281 de decese (130 bărbați și 151 femei), din care 27 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 281 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă   20-29 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 ani, 11 la categoria de vârstă 40-49 ani, 27 la categoria de vârstă 50-59 ani, 77 la categoria de vârstă 60-69 ani, 83 la categoria de vârstă 70-79 ani și 78 la categoria de vârstă peste 80 ani.

261 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 17 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 27 de decese anterioare intervalului de referință, survenite  în județele Argeș, Bacău, Constanța, Galați, Giurgiu, Mureș, Vaslui și Municipiul București, 2 în septembrie 2021, 22 în octombrie 2021 și 3 în noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 254 de decese.

Din totalul de 281 de pacienți decedați, 249 erau nevaccinați și 32 vaccinați. Cei 32 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.961. Dintre acestea, 1.604 sunt internate la ATI. Din totalul pacienților internați, 169 sunt minori, 155 fiind internați în secții și 14 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.600.893 teste RT-PCR și 5.046.332 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.596 de teste RT-PCR (7.091 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.505 la cerere) și 31.141 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 62.054 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.418 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 58.878 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 60 de persoane.