Dr. Sorin Ungureanu, ANMCS: Pandemia a crescut exponențial riscul de instalare a antibioticorezistenței

0
130

Dr. Sorin Ungureanu, director general adjunct al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a declarat pentru www.sanatatea.tv și www.rohealthreview.ro , cu prilejul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene, că pandemia de COVID-19 a avut un impact și în ceea ce privește consumul de antibiotice și riscul de creștere a rezistenței la antimicrobiene.

”Cred că această pandemie crește exponențial riscul de instalare a antibioticorezistenței, pentru că omul este tentat să spună că e vorba de o infecție și că pentru el infecție înseamnă un abces la o măsea, de exemplu, și știe că s-a făcut bine cu antibiotic și atunci merge să ia antibiotic. Dacă la acest lucru se adaugă și, să spunem, slăbiciunea colegilor noștri din farmacii care mai eliberează, cu toate că eu cred că sunt cazuri complet izolate, antibiotic fără rețetă, dar și slăbiciunea colegilor noștri prescriptori care cedează presiunilor și prescriu antibiotice în afara schemelor de tratament comunicate de către autoritățile sanitare, eu cred că riscul este cu atât mai mare în această perioadă și trebuie să fim mult mai atenți”, a subliniat dr. Sorin Ungureanu.

Consumul necorespunzător de antibiotice reprezintă o problemă la nivel global, nud oar în țara noastră, iar intervenția urgență a autorităților este necesară.

”Organizația Mondială a Sănătății, conform ultimelor analize, a încadrat această rezistență la antimicrobiene între primele 10 amenințări globale pentru sănătatea publică. La nivelul Uniunii Europene, 670.000 de infecții apărute cu germeni multidrog rezistenți și aproximativ 33.000 de decese. Poate aceste cifre nu spun mult, dar dacă am repartiza în timp acest număr al deceselor ne-am da seama că, de fapt, la fiecare oră 4 pacienți decedează în UE din cauza acestei probleme. Prin urmare este necesară o acțiune urgentă a Guvernelor, a întregii societăți, medici, pacienți pentru a ne asigura că încă vom mai avea rezerve pentru tratarea acestor boli infecțioase”, a precizat director general adjunct al ANMCS.

În România, ANMCS a implementat o serie de standarde și indicatori cu privire la bunele practici în ceea ce privește antibioterapia și prevenirea apriției riscului de antibioticorezistență.

„Noi am simțit nevoia să introducem un standard în referința dedicată managementului clinic, un standard care vrea să se asigure că ”spitalul a implementat bunele practici de antibioterapie”. Am considerat acest aspect de o importanță majoră, iar acest standard se dovedește astăzi mai actual ca oricând, chiar dacă a început să fie implementat din 2017. Câteva obiective importante referitoare la subiectul acestei săptămâni ar fi faptul că unitățile sanitare trebuie să își organizeze procesul de prescriere și monitorizare a antibioterapiei, un lucru extrem de important. În acest proces de prescriere trebuie să fie fundamentată clinic, prin date de laborator, această prescriere prin implicarea atât a farmaciei cât și a laboratorului. Solicităm, și aceasta e o solicitare permanentă, spitalelor să acorde atenție la elaborarea, monitorizarea și actualizarea permanentă a bunelor practici de antibioterapie. (…) Solicităm spitalelor, în măsura în care contextul nostru socio-economico-profesional permite, să aibă angajat cel puțin un medic infecționist sau un medic epidemiolog care să facă parte, alături de microbiolog, de farma, de farmacist și de clinician, din această echipă multidisciplinară care să stabilească conduita terapeutică în ceea ce privește antibioterapia atât ca regulă generală de utilizare a antibioticelor la nivelul spitalului, dar mai ales în conducerea terapiei pentru acele infecții severe care necesită foarte multe resurse materializate în timp, personal și în aspecte materiale. De asemenea, solicităm spitalelor, chiar le obligăm dacă pot spune așa prin cerințele noastre, să efectueze periodic o analiză a antibioticorezistenței, a germenilor pe care fiecare spital îi are. Un alt lucru extrem de important, din punctul nostru de vedere, pentru prevenirea sau limitarea apariției acestei antibioticorezistenței se referă la asigurarea continuității planului de tratament odată început. Unitatea sanitară, din punctul nostru de vedere, trebuie să se asigure că farmacia are suficiente stocuri dintr-un anumit antibiotic pentru a permite finalizarea unei scheme terapeutice deja începute. Unul dintre factorii care duc la apariția antibioticorezistenței este reprezentat de întreruperea schemei terapeutice și schimbarea unui antibiotic cu altul pentru că acesta nu mai există la nivelul unității sanitare. Și, bineînțeles, un element de bună practică este obligativitatea utilizării antibiogramei atunci când se ia decizia inițierii sau continuării sau modificării unui tratament antibiotic”, a mai declarat dr. Sorin Ungureanu.

 

Articolul precedentGCS: 2.889 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultimele 24 de ore
Articolul următor252.000 doze de vaccin Janssen sosesc vineri în țară