19.2 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    Dr. Valeria Herdea: 47,8% dintre medicii de familie sunt peste 60 de ani

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Dr. Valeria Herdea: 47,8% dintre medicii de familie sunt peste 60 de ani

    Dr. Valeria Herdea, vicepreședinte Colegiul Medicilor din România și președinte Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, a subliniat luni încă o dată nevoia de resursă umană în medicina de familie, spunând că 47,8% dintre medicii de familie au vârste peste 60 de ani.

    Mai mult, dr. Valeria Herdea spune că este nevoie de un ”lobby al societății medicale pentru conștientizarea rolului pe care sistemul medical și respectiv personalul medical, indiferent de categorie sau de segment al asistenței medicale, îl ocupă”.

    ”O analiză care privește sistemul medical de asistență medicală primară arată că 47,8%  dintre medicii de familie sunt peste 60 de ani, că avem o lipsă de specialiști de peste 25%, distribuție inegală pe zonele din țară și, nu în ultimul rând, asistăm la fenomenul de deșertificare a sistemului medical. Ce ar trebui să facem? Ar trebui să facem un lobby al societății medicale pentru conștientizarea rolului pe care sistemul medical și respectiv personalul medical, indiferent de categorie sau de segment al asistenței medicale, îl ocupă în viața unei țări și în evoluția societății. Practic, asta înseamnă asumare legislativă, fermitate decizională, vreau să văd o lege a prevenției, o lege a profesiei medicale, legea vaccinării pe care cineva totuși trebuie să și le asume. Și am dori foarte tare să vedem o viziune atunci când avem programe de perspectivă. Asta în ce privește resursa umană”, a declarat dr. Valeria Herdea în cadrul dezbaterii ”Către o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă”, organizată luni de Institutul European din România și Ministerul Afacerilor Externe.

    De asemenea, dr. Herdea a subliniat, pe lângă resursa umană, și importanța resursei materiale, propunând ca o posibilă soluție ”principiul celor 3 D: descentralizare, debirocratizare, dinamizarea serviciilor medicale”.

    ”Dacă privim resursa materială, care este esențială pentru dezvoltarea unui sistem medical, în afară de subfinanțarea cronică de 30 de ani, de lipsa accesului la finanțări externe și de proiecte externe derulate foarte greoi, pentru că începe un proiect și nu se ajunge la finalizare, procentul alocat sănătății este unul mizer față de media Uniunii Europene. Avem un principiu foarte clar pe care îl propunem, principiul celor 3 D: descentralizare, debirocratizare, dinamizarea serviciilor medicale. Este simplu în teorie, dar practic e mai greu. Vrem debirocratizare, ni se spune de la Casa de Asigurări că se va face in 2023, noiembrie, că așa este proiectul Sigma Smart. Cu astfel de proiecte nu poți merge înainte. Și avem un obiectiv: creșterea calității serviciilor medicale acordate pacientului. Până la urmă asta este esența sistemului medical. Și o modalitate concretă: creșterea independenței profesionale și decizionale a medicului de orice specialitate nu numai prin finanțarea corectă a medicului, ci prin redarea poziției corecte a lui într-un sistem medical”, a mai adăugat vicepreședintele Colegiului Medicilor din România.

    Pe de altă parte, medicul a expus și problema menținerii medicilor în țară.

    ”Dacă ne uităm la resursa educațională, rezidențiatul a însemnat 12.500 de oameni pe 6.100 de locuri. Și surpriza totală a fost locurile mai puține la ATI, la medicina de familie. Avem 47,8% oameni peste 60 de ani. Ne trebuie patru ani să formăm acești oameni. Ce putem să facem? Cum să îi ținem în țară? Să le dăm contracte și rezidențiat pe loc, adică să aibă un contract măcar cinci ani după ce termină rezidențiatul ca să îi fidelizezi, să îi plătești civilizat, să le asiguri o casă, o masă în așa fel încât oamenii să stea în țară. Oamenii nu pleacă în țară doar pentru bani, pleacă pentru respect social și pentru poziția lor. (…) Estimarea necesarului de resurse este un lucru, preveziunea pe termen lung este altceva și, nu în ultimul rând, trebuie să facem să fie atractiv să fii medic în România. Calitatea serviciilor este esențială, cu investiții în servicii de prevenție, ceea ce înseamnă complet regândirea sistemului și aducerea de fonduri europene pentru prevenție, iar  cercetarea, inovarea și dezvoltarea sunt esențiale cu o condiție, să fie sustenabile. Cercetarea să fie pe toate segmentele sistemului medical, să fie sustenabilă și peste cinci ani să văd că lucrurile merg pe același făgaș. Programele de prevenție privesc alimentație, sănătate, prevenția bolilor infecțioase, sănătatea mentală etc. Există viziune, există dorință cu condiția să existe continuitate”, a mai spus dr. Valeria Herdea.

     

    690.300 doze de vaccin produs de Pfizer/BioNTech au sosit astăzi în țară

    Carmen Munteanu
    -
    0
    690.300 doze de vaccin produs de Pfizer/BioNTech au sosit astăzi în țară

    690.300 doze de vaccin produs de Pfizer BioNTech au ajuns astăzi în țară. Vaccinurile au fost livrate pe cale aeriană și au sosit pe aeroportul din Otopeni.

    Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

    Centrul Național de Stocare București: 503.100 doze;

    Centrul Regional de Depozitare Constanța: 35.100 doze;

    Centrul Regional de Depozitare Brașov: 81.900 doze;

    Centrul Regional de Depozitare Iași: 70.200 doze.

    Până la acest moment, țara noastră a recepționat 16.982.699 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 10.890.305 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

    EXCLUSIVProf. dr. Copăescu,despre operația bariatrică:80% dintre pacienți înregistrează remisiunea diabetului

    Andreea
    -
    0
    EXCLUSIVProf. dr. Copăescu,despre operația bariatrică:80% dintre pacienți înregistrează remisiunea diabetului

    Estimările arată că în cazul a 80% dintre pacienții operați cu ajutorul chirurgiei metabolice sau bariatrice se înregistrează o remisiune a diabetului zaharat, în timp ce 15% dintre cei supuși intervenției chirurgicale rămân cu nevoia de tratament, dar cu un control bun al glicemiei. Pentru majoritatea pacienților cu obezitate și diabet, rezultatele operației bariatrice sunt “excepționale”, potrivit prof. dr. Cătălin Copăescu.

    Acesta a vorbit pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro despre care sunt pacienții care pot apela la chirurgia bariatrică pentru “vindecarea” diabetului de tip II, despre care sunt riscurile și etapele de pregătire, dar și despre demersurile făcute de asociațiile profesionale pentru ca astfel de intervenții să poată fi făcute, în viitor, și în unitățile medicale de stat, în condițiile în care în România sunt 1 milion de diabetici.

    Care este procedeul prin care chirurgia bariatrică ajută la remisia sau vindecarea diabetului?

    Chirurgia bariatrică sau în accepțiunea actuală chirurgia metabolică este o soluție terapeutică operatorie care ne ajută să controlăm greutatea pacienților și mai nou, de aproape 30 de ani, a fost demonstrată eficiența chirurgiei metabolice la pacienții cu diabet zaharat de tip II care sunt majoritatea pacienților care au diabet, discutând aici de peste 300 de milioane de persoane care sunt cu o astfel de afecțiune, o adevărată pandemie, sigur mult mai puțin decât cei care au obezitate, care sunt peste 700 de milioane.

    Discutăm despre o populație largă, afectată de aceste probleme metabolice și concret, referindu-mă la diabet, este o boală cu evoluție cronică, progresivă care conduce în timp, discutând aici de mulți ani, prin dezechilibrul cronic al glicemiei, la complicațiile binecunoscute cum ar fi diminuarea vederii, tulburarea funcției renale, tulburări circulatorii la nivel cerebral, la nivel periferic și nu în ultimul rând, prin această angiopatie extinsă multi organ, la diminuarea performanței cardiace și în final, infarctul. Avem o boală care evoluează încet, dar sigur, la pacienții care nu își pot controla prin tratament conservator, glicemia.

    Care sunt efectele negative ale tratamentului pentru diabet?

    Sigur că avem tratamente pentru diabetul zaharat de tip 2, medicamente cu administrare orală, sau injectabil, ele sunt eficiente însă tratamentul este foarte greu de susținut, pentru că există cel puțin două elemente negative asociate: primul este îngrășarea pacienților care primesc insulină sau tratament antidiabetic oral, împotriva recomandărilor exprese ale medicilor să nu acumuleze țesut adipos. Cel de-al doilea element major este scăderea, fie ea și tranzitorie, a glicemiei în urma tratamentului excesiv cu insulină. Și hipoglicemia este și mai dramatică pentru celulele pacientului diabetic. Și atunci, dacă avem o boală care are o astfel de extindere și cu un viitor atât de sumbru pentru pacient pentru care tratamentul este greu de susținut de către pacient, evident că ne uităm cu interes la o soluție sigură, durabilă, eficientă care s-a demonstrat a fi chirurgia bariatrică sau chirurgia metabolică care acționează în sensul sprijirii producției endogene de insulină. Pancreasul, la pacienții cu diabet zaharat de tip II funcționează la marea lor majoritate în condiții adecvate însă efectul insulinei endogene este blocat din cauza prezenței excesive de țesut adipos, si din cauza reacțiilor neuroendocrine care blochează efectul insulinei. Chirurgia metabolică asta face: ajută ca pancreasul pacienților cu diabet să producă efecte în organismul acelui pacient, fără nevoia de insulină exogenă, administrata injectabil.

    Când încep să se vadă efectele operației bariatrice în organismul pacientului?

    Așa se întâmplă ca în câteva zile de la intervenția chirurgicală, fără ca pacienții să scadă în greutate, să înregistrăm acest efect benefic la un pacient diabetic, prin care nu are nevoie de tratament pentru compensarea excesului glicemic. Adică, va avea glicemii normale, fără tratament, în urma intervențiilor chirurgicale. Și asta se poate constata în câteva zile de la intervenția chirurgicală. Sigur, pacienții trebuie evaluați foarte bine înainte de a fi deferiți unui act chirurgical și aici discutăm despre un program de chirurgie bariatrică și metabolică care are câteva etape distincte, care înseamnă evaluarea exhaustivă a pacienților, atât din perspectiva diabetului, a obezității, a bolilor cunoscute, dar și din perspectiva altor patologii care pot fi prezente la acești pacienți. Apoi, va fi selectată pentru ei, una dintre metodele de chirurgie metabolică sau bariatrică care le este propice, fie un gastric sleeve – adica micșorare de stomac, sau reducerea stomacului, fie un gastric bypass, o metodă cunoscută de aproape 40 de ani ca eficientă pentru controlul metabolic, fie montarea unui inel de silicon, fie o diversie bilio-pancreatică. Sunt multe metode pe care le vom oferi pacienților în funcție de rezultatele evaluării din faza inițială a programului de chirurgie bariatrică și metabolică. O dată stabilită soluția potrivită specificului acelui pacient cu obezitate și diabet zaharat de tip II, se derulează etape de pregătire pentru operație, unde o echipă multidisciplinară contribuie la succesul acestei intervenții chirurgicale.

    Ce se întâmplă cu pacientul diabetic după intervenția chirugicală?

    Ulterior, după operație, pacientul este urmărit pentru o perioadă nedeterminată, monitorizându-se efectele acestei intervenții chirurgicale care sunt unele benefice, dar susținând realizarea, prin mecanisme specifice a efectului intervenției chirurgicale prin administrarea de vitamine, minerale, care să îl ajute pe pacient să parcurgă o perioadă delicată după operație. Și asta pentru că pacienții vor consuma în jur de 150- 200 de kilocalorii pe zi, ceea ce este foarte greu de realizat în condițiile în care un regim dietetic impus de nutriționiști are prevăzut 1.000-1.500 de kilocalorii. Știm cu toții cât de greu este să fim complianți la o astfel de recomandare. Ori un pacient operat va avea de consumat cam 150 de kilocalorii pe zi. Poate să facă asta? Sigur că poate pentru că mecanismul de funcționare al acestor intervenții chirurgicale nu este restricția, nu este forțarea pacienților să mănânce puțin ci este o resetare a sistemului neuro-endocrin, de control a funcției digestive, care are drept consecințe o scădere a senzației de foame. Practic, pacienții vor fi în fața alimentelor care sunt interzise în diabet și nu va fi atras de ele, va mânca cantități foarte reduce, într-un regim variat, cu o gamă completă de alimente fără selecții. Un alt doilea element, alături de senzația de foame mult diminuată este de senzație de sațietate instalată rapid.

    Pentru cât timp trebuie să aibă acest consum redus de alimente?

    Este o constatare, nu impunem noi. Atât va mânca pentru că nu va putea mânca mai mult, organismul nu îi cere mai mult. Tocmai de aceea, în această perioadă de câteva luni, după operație, este obligatorie supravegherea medicală pentru a veni în întâmpinarea eventualelor deficiențe, cu vitamine și minerale. Pe parcursul evoluției după intervenția chirugicală, in lunile care urmeaza, pacientul va scădea în greutate doar excesul ponderal, de obicei pacienții cu diabet nu au un exces ponderal foarte mare. Ei nu vor scădea mai mult decât au în plus. Ai 20 de kilograme în plus, pe acelea le scazi. Ai 50 de kilograme în plus, la ele ne referim. Fiecare are un specific, un exces ponderal și la el ne referim. Urmărirea pacientului are loc pentru o perioadă nedeterminată.

    Etapele programului de chirurgie batriatrică și metabolică

    În cadrul acestui program de chirurgie batriatrică și metabolică, distingem mai multe etape și anume:

    1. Prima- etapa în care pacienții înregistrează remisiunea suferințelor: scăderea în greutate, ameliorarea diabetului, ameliorarea tensiunii arteriale, a problemelor endocrine, a problemelor respiratorii, a problemelor osteoarticulare. Sunt multiple probleme asociate excesului ponderal, bolii metabolice care sunt vizate de aceste operatii.

    2. Apoi urmărim, în cadrul acestui program menținerea în acești parametri pe care noi îi încadrăm în normalitate. De aceea, pacienții vor rămâne în monitorizare în centrul unde ei au fost operați, pentru a putea fi evaluată evoluția lor în timp și menținerea într-o astfel de situație, fără întoarcerea în recrudescență a suferințelor pentru care ei au fost operați. Acestea sunt și cele 3 obiective ale programului, să se soluționeze morbiditățile, adică suferințele asociate, diabetul în primul rând, apoi să nu reapară diabetul și nu in ultimul rand să nu fie asociate complicații ale acestor proceduri. Deageaba scapi de diabet, de kilograme, dacă vei avea niște consecințe care își afectează cursul normal al vieții, precum vărsături, diaree, un disconform fizic major, nu își vei putea defășura activitățile curente. Atunci, evident că în cadrul acestor programe sunt selectate anumite intervenții care nu sunt potrivite la întâmplare cu pacienții, ci în urma unor evaluări consistente. Complicațiile, sunt rare, sub 1%, insa trebuie prevenite.

    Sunt pacienți fragili, vulnerabilizați de lista lungă de morbidități, mai ales cei cu diabet zaharat de tip II și atunci este nevoie de atenție înainte, în timpul intervenției chirugicale și după intervenția chirurgicală. De aceea, pacienții ar trebui să fie aproape de centrul care îi ajută să depășească prin chirurgie această problemă cronică care nu și-ar găsi soluția printr-o alternativă conservatoare. Nu există în accepțiunea internațională o modalitate de a te opera azi și mâine să pleci la plimbare în altă țară, pentru că pacienții nu vor putea fi urmăriți mai departe. Observăm această tendință de a aplica chirugiei bariatrice o formulă de tip turism medical care este extrem de periculoasă pentru ei.

    O persoană care are o greutate normală sau este subponderală poate să apeleze la operația bariatrică ca să scape de diabet?

    Dacă discutăm de diabet de tip II și dacă în urma constatărilor din planul investigațional preoperator, identificăm că există suficiente resurse de producție de insulină din partea pancreasului, dacă pancreasul are potențial în acest sens, atunci, da, pacienții, indiferent de greutate, au indicație pentru chirurgie metabolică. Atenție însă că un pacient diabetic subponderal se află într-o suferință asociată, de obicei el are un diabet decompensat care la început trebuie compensat și ulterior va fi deferit unui act terapeutic chirugical. De obicei, diabetul zaharat de tip II, cel care poate fi ajutat de chirurgia metabolică și care este prezent la 95% dintre diabetici asociază supraponderabilitatea, adică pacienții au cel puțin ceva kilograme în plus, dacă nu chiar obezitate. Această nuanță trebuie clar înțeleasă, iar decizia trebuie luată neapărată în urma unui algoritm de investigații complet, cu particularități specifice fiecărui pacient.

    Care ar fi riscurile unei astfel de intervenții?

    Astăzi, astfel de intervenții chirugicale se realizează prin chirurgie minim invazivă, adică laparoscopie și chirurgie robotică, diminuând de zece ori riscurile asociate unei astfel de chirugii, în varianta clasică, cu tăietură abdominală. Discutăm de o reducere de la 20% a riscului de complicații, la 2%, ceea ce este foarte puțin. În centrele de excelență, rata complicațiilor este de 0,2%, ceea ce înseamnă de 100 de ori mai puțin față de varianta deschisă. Chiar și așa, unu-doi pacienți din 1.000, în centrele de excelență, complicațiile trebuie atent identificate și prompt rezolvate, discutând aici de întârzieri în vindecare, probleme legate de coagularea sângelui, de sângerare post-operatorie. De aceea, un pacient care este supus unei astfel de intervenții chirurgicale, trebuie să fie în preajma centrului în care el a fost operat, cu acces rapid atunci când apare un derapaj evolutiv. Aceste complicații pot apărea în primele săptămâni de la intervenția chirugicală, discutăm de complicații post-operatorii acute, vindecarea inadecvată, fisula sau peritonita, sângerarea sau tromboza. La distanță, se asociază foarte puține complicații. Ele au legătură mai degrabă cu neconcordața dintre realizarea intervenției și situația specifică a pacientului.

    În viitor, ar fi posibil ca astfel de intervenții să fie realizate și în sistemul de stat?

    Este unul dintre dezideratele noastre de aproape 20 de ani, la nivel de asociații profesionale. S-au făcut multe demersuri, intensificate în ultima perioadă și cu sprijinul altor societăți profesionale, precum Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Societatea Română de Endocrinologie, Societatea de tratament al Obezității și Societatea Română de Chirurgie Metabolică. În ultima perioadă, într-un efort comun al mai multor asociații, cu interesul tot mai accentuat al decidenților, avem speranța că se va implementa și în România, pentru că sunt puține țări în Europa care să nu aibă o astfel de susținere financiară pentru realizarea acestei intervenții pentru pacienții cu obezitate și diabet. Suntem optimiști că în urma acestor demersuri va fi implementat un program coerent de chirurgie bariatrică și metabolică în România, cu acoperirea cheltuielilor de organizare, cu organizarea de circuite, de instruire a medicilor pentru a susține astfel de pacienți, de acces la dispozitivele și echipamentele necesare și de susținere pentru urmărirea acestora în etapa post-operatorie.

    Controlul diabetului reduce costurile cu pacientul

    Așa cum se întâmplă și în alte țări, ne așteptăm să fie dovedită eficiența chirurgiei metabolice și în România, pentru un control eficient al diabetului zaharat și al obezității. Dacă avem un astfel de control, vom reduce costurile cu medicația cronică pe care pacienții și-a administrau înainte de operație, fie insulină, medicamente antidiabetice, dar și de fiecare dată, multe alte medicamente pentru hipertensiune arterială, pentru probleme respiratorii, pentru probleme cardio-vasculare, pentru probleme loco-motorii. Și nu în ultimul rând, acești pacienți care sunt vulnerabilizați de boala metabolică, inclusiv diabet sunt cu indicație de concedii medicale prelungite, cu o eficiență limitată la locul de muncă, cu internări repetate, toate acestea aducând costuri pentru sistemul medical.

    Un pacient cu o boală metabolică, obezitate și diabet este mult mai puțin rezistent, tinde să atragă mult mai multe costuri pentru orice suferință. Fie că discutăm despre infectarea cu noul coronavirus,sau de un cancer. Orice suferință este mai greu de depășit de un pacient cu obezitate și diabet. Și atunci, se impune să îi ajutăm eficient pe acești semeni care au o boală, nu o problemă estetică, este o boală care afectează major speranța de viață a pacienților, o boală cu evoluție cronică care dincolo de efectele medicale produce grave afectări ale calității vieții persoanelor afectate.

    Putem face o estimare a numărului de persoane operate în România de vindecarea diabetului?

    Nu există încă un registru în care toate cazurile să fie înrolate, însă Societatea Română de Chirurgie Metabolică are în plan o astfel de realizare, este în curs de realizare și va fi lansat la începutul anului viitor. Atunci vom ști cu exactitate câți pacienți se operează și câți au o remisiune a diabetului. Dincolo de cifrele exacte există studii care, cu referire la pacienții operați în urmă cu cinci-zece ani, 20 de ani, în Europa dar și în România, pe cohorte mai mici, într-adevăr, au putut demonstra eficiența în timp a chirugiei metabolice.

    Spre exemplu, un studiu randomizat desfasurat in Romania (CREDOR), finanțat de Ministerul Cercetării, care a comparat chirugia metabolică și tratamentul conservator, a arătat pentru toți pacienții operați, o remisiune completă a diabetului pentru o perioadă de trei ani, o ameliorare a controlului diabetului pentru o perioadă de cinci ani.

    Deci avem un control foarte bun al diabetului, în comparație cu lotul tratat medicamentos, pentru care tratamentele au continuat însă controlul diabetului a fost inferior.

    Acest studiu este limitat, și ca număr de pacienți, însă literatura internațională cuprinde nenumărate studii în ultimii 20 de ani, în care sunt înrolate sute de mii de cazuri. Ele sunt studii prospective, studii randomizate, dovezile sunt evidente pentru noi toți.

    Ne așteptăm la o remisiune a diabetului zaharat fără nevoia de tratament la 80% dintre pacienți, cu nevoia de continuare a tratamentului, dar cu un control bun al glicemiei pentru 15% dintre pacienți și, la 5% dintre pacienti efecte limitate ale chirurgiei metabolice, fiind tardiv operati, intr-o faza, în care forma diabetului era mult prea avansată la momentul operației. Pentru majoritatea pacienților, rezultatele sunt execpționale. Dacă extrapolăm la situația din România, unde sunt 1 milion de diabetici, ne putem gândi că am putea controla un număr foarte mare. Acestea sunt doar calcule, pentru că în fapt, capacitatea noastră de a opera, azi, e limitată la câteva mii de pacienți pe an. Fie că nu există centre dedicate, fie că nu avem echipe instruite, fie că nu avem dotarea necesară și mai ales că nu există o finanțare coerentă în acest sens.

     

    Normele privind atestarea psihologilor cu drept de liberă practică, publicate în Monitorul Oficial

    Andreea
    -
    0
    Normele privind atestarea psihologilor cu drept de liberă practică, publicate în Monitorul Oficial

    Monitorul Oficial a publicat Normele Colegiului Psihologilor din România privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică. Normele reglementează condiţiile şi procedura de acces în profesia de psiholog şi de schimbare a nivelului/treptei de atestare profesională în psihologie pentru psihologii care îşi derulează activitatea pe teritoriul României.

    Colegiul Psihologilor din România precizează că până la data de 5 martie 2022, absolvenţii care la data de 5.03.2019 se aflau înscrişi într-un program de formare profesională complementară de lungă durată şi psihologii care la data de 5.03.2019 deţineau un atestat de liberă practică pentru treapta de practicant vor putea obţine dreptul de liberă practică pe baza normelor aplicabile la data de 4 martie 2019.

    Vă prezentăm textul Normelor privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică:

    CAPITOLUL I
    Precizări generale introductive
    Art. 1. –
    (1) Prezentele norme reglementează condiţiile şi procedura unică de acces în profesia de psiholog şi de schimbare a nivelului/treptei de atestare profesională în psihologie pentru psihologii care îşi derulează activitatea pe teritoriul României.

    (2) Atestarea dreptului de liberă practică se face în baza standardelor privind formarea profesională, supervizarea profesională şi experienţa profesională. Prezentele norme definesc standardele minimale pentru atestarea dreptului de liberă practică în toate specialităţile şi la toate treptele de atestare profesională.

    (3) Cerinţele pentru atestarea dreptului de liberă practică trebuie să fie echivalente pentru psihologii aflaţi pe aceeaşi treaptă în diferite specialităţi.

    (4) În vederea asigurării unei maxime oportunităţi pentru mobilitatea psihologilor români pe piaţa muncii europeană, standardele privind formarea şi atestarea dreptului de liberă practică sunt aliniate cu standardele relevante europene.

    Art. 2. –
    (1) Cetăţenii români, precum şi categoriile de cetăţeni străini reglementate prin lege pot solicita obţinerea atestatelor de liberă practică în România.

    (2) Accesul în profesia de psiholog se realizează numai prin obţinerea atestatului de liberă practică emis de către Colegiul Psihologilor din România (CPR), în condiţiile legii.

    (3) Practicarea profesiei de psiholog în România se realizează numai în baza deţinerii unui atestat de liberă practică emis de CPR.

    (4) Atestarea sau recunoaşterea dreptului de liberă practică în psihologie, în oricare dintre specialităţile profesionale, pe teritoriul României, se realizează numai de către CPR, în condiţiile legii.

    (5) Titlul unic de calificare în profesia de psiholog pe teritoriul României este atestatul de liberă practică.

    (6) Titlul unic de calificare obţinut de către un psiholog cuprinde titlul profesional de psiholog, pe când titlul unic de calificare obţinut de către o altă persoană asimilată în condiţiile legii şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare (Norme metodologice), nu cuprinde titlul profesional de psiholog.

    Art. 3. –
    (1) Accesul în profesia de psiholog al cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, pentru cetăţenii statelor terţe titulari ai Cărţii albastre a Uniunii Europene, eliberată în România sau de un alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru cetăţenii statelor cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu poate lua una dintre următoarele forme:

    a) recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională obţinut în ţara de origine sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană sau într-un stat cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în vederea exercitării profesiei de psiholog în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;

    b) obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale;

    c) exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu caracter temporar şi ocazional, în România, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

    (2) Recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională obţinut potrivit alin. (1) poate atrage eliberarea titlului unic de calificare profesională pe teritoriul României şi înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

    (3) Cetăţenii străini pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

    CAPITOLUL II
    Standarde generale pentru atestarea dreptului de liberă practică în psihologie
    Art. 4. – (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim de supervizare, sunt următoarele:

    (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim de supervizare, sunt următoarele:

    a) deţinerea diplomei de licenţă în psihologie sau a unei diplome asimilate, obţinută într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate, recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii;

    b) pentru specialitatea psihoterapie se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 3 ani şi va include un număr minim de 500 de ore de formare profesională, 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 150 de ore de supervizare profesională. Din totalul celor 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 150 de ore se vor derula obligatoriu înaintea obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea/competenţa psihoterapie. Diferenţa de 100 de ore va putea fi parcursă şi după obţinerea dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pe durata supervizării profesionale, fiind o condiţie pentru obţinerea autonomiei profesionale. Dreptul de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pentru specialitatea psihoterapie se va putea obţine după minimum 2 ani de la începerea programului de formare profesională de lungă durată şi parcurgerea a 500 de ore de formare profesională şi minimum 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală;

    c) pentru specialitatea consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 2 ani şi va include un număr minim de 250 de ore de formare profesională, 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 100 de ore de supervizare profesională. Din totalul celor 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 100 de ore se vor derula obligatoriu înaintea obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea consiliere psihologică. Diferenţa de 50 de ore va putea fi parcursă şi după obţinerea dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pe durata supervizării profesionale, fiind o condiţie pentru obţinerea autonomiei profesionale. Dreptul de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, pentru specialitatea consiliere psihologică se va putea obţine după minimum 1 an de la începerea programului de formare profesională de lungă durată şi parcurgerea a 250 de ore de formare profesională şi minimum 100 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală;

    d) pentru specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se adaugă cerinţa parcurgerii unui program de formare profesională de lungă durată, care se va întinde pe minimum 1 an şi va avea o durată de 400 de ore de formare profesională, dintre care 1/3 din acestea reprezentând activităţi practice;

    e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor.

    (2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant, în regim autonom, sunt următoarele:

    a) absolvirea unui program de master în psihologie, recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare sau deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente în condiţiile legii;

    b) parcurgerea perioadei de minimum 1 an în condiţii de supervizare şi întrunirea numărului de ore prevăzut în hotărârea Consiliului Colegiului Psihologilor din România, perioada de supervizare fiind finalizată cu un raport favorabil, potrivit legii;

    c) pentru specialitatea psihoterapie, parcurgerea celor 100 de ore din totalul celor 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală din cadrul programului de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei, în situaţia în care acestea nu au fost parcurse anterior obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea/competenţa psihoterapie;

    d) pentru specialitatea consiliere psihologică, parcurgerea celor 50 de ore din totalul celor 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală din cadrul programului de formare profesională de lungă durată în domeniul consilierii psihologice, în situaţia în care acestea nu au fost parcurse anterior obţinerii dreptului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant, în regim de supervizare, în specialitatea consiliere psihologică;

    e) pentru specialitatea psihopedagogie specială este necesară parcurgerea următoarelor discipline: fundamentele psihopedagogiei speciale sau defectologie şi logopedie, diagnoză şi intervenţie în tulburările de învăţare, introducere în logopedie, terapia tulburărilor de limbaj şi psihopedagogia deficienţilor de intelect, discipline ce pot fi parcurse în cadrul programelor de licenţă, programelor de master sau programelor postuniversitare;

    f) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile.

    (3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:

    a) deţinerea diplomei de master în psihologie, recunoscută de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare, deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente, în condiţiile legii;

    b) încheierea supervizării obligatorii: minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie şi 100 de ore pentru celelalte specialităţi;

    c) minimum 5 ani de experienţă demonstrabilă ca psiholog practicant în specialitatea pentru care se solicită atestarea profesională la nivel de psiholog specialist;

    d) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

    e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor şi a interviului bazat pe portofoliu.

    (4) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal sunt următoarele:

    a) minimum 5 ani experienţă demonstrabilă ca psiholog specialist în specialitatea pentru care se solicită atestarea profesională la nivel de psiholog principal;

    b) întrunirea numărului minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

    c) promovarea interviului bazat pe portofoliu;

    d) deţinerea diplomei de master în psihologie, recunoscută de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare, deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente, în condiţiile legii.

    (5) Menţiunea privind exercitarea profesiei în regim autonom va fi înregistrată în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.

    Art. 5. –
    Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:

    1. Absolvenţii de licenţă în psihologie sau deţinătorii de diplome asimilate în condiţiile legii care îndeplinesc şi celelalte condiţii legale pentru atestarea profesională pot aplica pentru înscrierea în CPR şi atestarea dreptului de practică în psihologie şi vor susţine procedura specifică de atestare. Absolvenţii de psihologie pot accesa competenţa generală în psihopedagogie specială, absolvenţii de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenţii de studii universitare în domenii conexe psihologiei – medicină/psihopedagogie/filosofie/teologie/asistenţă socială pot accesa, în condiţiile generale definite prin prezentele norme, competenţa în psihoterapie.

    2. Specialitatea/Competenţa generală în psihoterapie şi specialităţile consiliere psihologică şi psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare profesională de lungă durată desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR, conform standardelor precizate la art. 4.

    3. După minimum 1 an de la obţinerea dreptului de liberă practică la nivel de psiholog practicant în condiţii de supervizare, psihologul poate solicita trecerea la practica autonomă în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă întruneşte condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (4).

    4. După minimum 5 ani de liberă practică la nivel de psiholog practicant, psihologul se poate prezenta pentru obţinerea nivelului/treptei de psiholog specialist în aceeaşi specialitate/competenţă generală şi poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:

    a) a absolvit un program de studii universitare de master în psihologie, acreditat în condiţiile legii şi recunoscut de către CPR în unul sau mai multe domenii generale de specializare, deţine titlul de doctor în psihologie sau deţine o diplomă echivalentă în condiţiile legii. Domeniile generale de specializare sunt: domeniul clinic, domeniul educaţional şi domeniul muncă şi organizaţii;

    b) cel puţin 1 an de practică psihologică s-a realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competenţa în psihoterapie şi 100 de ore pentru restul specialităţilor, pe baza unui contract cu cel puţin un supervizor în domeniu;

    c) a realizat numărul minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile.

    5. Psihologul cu drept de liberă practică la nivelul/treapta de psiholog specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de psiholog principal în aceeaşi specialitate/competenţă generală dacă:

    a) a practicat minimum 5 ani la nivelul/treapta de specialist;

    b) a realizat numărul minimal de credite prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile;

    c) a absolvit un program de master în psihologie, recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România, în domeniul general de specializare sau deţine titlul de doctor în psihologie sau deţine o diplomă echivalentă în condiţiile legii.

    6. Pentru programele de master absolvite în străinătate şi recunoscute de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), după caz, la momentul depunerii dosarului de către solicitant, comisia de specialitate va analiza curricula acestora şi va decide în care dintre domeniile generale de specializare se încadrează acesta.

    7. Sunt exceptaţi de la cerinţa absolvirii unui program de master în domeniul general de specializare absolvenţii facultăţilor de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competenţa în psihoterapie.

    Art. 6. –
    Cerinţa constând în absolvirea unui program de master în psihologie recunoscut de către Colegiul Psihologilor din România în domeniul general de specializare sau deţinerea titlului de doctor în psihologie sau deţinerea unei diplome echivalente în condiţiile legii, cerută pentru obţinerea atestatului de liberă practică în treapta de specializare practicant, regim de exercitare autonom, respectiv pentru treptele de specializare psiholog specialist şi psiholog principal nu se aplică deţinătorilor unei diplome de licenţă în psihologie sau asimilată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna.

    Art. 7. –
    (1) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog practicant numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum un an în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

    (2) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog specialist numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum 5 ani în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

    (3) Persoanele care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate, obţinând diploma de licenţă în psihologie, domeniul psihologie, specializarea psihologie sau asimilată, anterior înfiinţării Colegiului Psihologilor din România, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în treapta de specializare psiholog principal numai după prezentarea dovezii legale privind experienţa de minimum 10 ani în specialitate, realizată anterior datei de 31.12.2006.

    CAPITOLUL III
    Standarde specifice comisiilor aplicative
    Art. 8. –
    Standardele specifice Comisiei de psihologie clinică şi psihoterapie sunt următoarele:

    1. pentru a putea derula intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul consilierii genetice, al asistării persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cu tulburări de neurodezvoltare sau al asistării persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologie clinică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR;

    2. pentru a putea derula activităţi de psihoterapie în domeniul intervenţiilor paliative sau în lucrul cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de neurodezvoltare, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihoterapie sau consiliere psihologică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR.

    Art. 9. –
    Standardele specifice specialităţilor psihologia muncii şi organizaţională şi psihologia aplicată în servicii sunt următoarele:

    – pentru a putea realiza diagnoza stresului ocupaţional şi intervenţii primare, secundare şi terţiare legate de stresul ocupaţional, psihologul specialist şi principal în specialităţile psihologia muncii şi organizaţională şi psihologia aplicată în servicii trebuie să facă dovada absolvirii unui program de formare profesională continuă în domeniu, care să conţină şi o componentă de activităţi practice, de minimum 25 de ore, desfăşurat sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de către Comitetul director al CPR.

    Art. 10. –
    Standardele specifice specialităţii psihologia transporturilor sunt următoarele:

    1. pentru a putea derula activităţi de evaluare şi consiliere specifică psihologiei traficului, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologia transporturilor trebuie să facă dovada absolvirii programelor de formare continuă în domeniu de 10 ore/an, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR;

    2. trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta psiholog specialist se realizează în condiţiile generale specificate prin prezentele norme, la care se adaugă un portofoliu de minimum 300 de evaluări în specialitate.

    Art. 11. –
    Standardele specifice Comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională sunt următoarele:

    1. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihologiei educaţionale, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR;

    2. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihopedagogiei speciale, psihologul care deţine un atestat de liberă practică în specialitatea psihopedagogie specială trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, desfăşurate sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va propune standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, care vor fi aprobate de Comitetul director al CPR.

    Art. 12. –
    Standardele specifice Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt următoarele:

    1. nivelul de competenţă specific obţinut de către persoanele prevăzute în mod limitativ în cuprinsul dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Normele metodologice este stabilit prin certificatul privind acordarea competenţelor profesionale generale şi specifice în specialitate;

    2. psihologii specialişti sau principali în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri publice sau private pot dobândi calitatea şi brevetul de expert oficial criminalist sau expert autorizat criminalist în domeniul evaluării comportamentului simulat prin tehnica poligraf, în relaţia cu instituţiile de aplicare a legii – exemplificativ, parchete, instanţe etc. Aceştia au competenţele prevăzute de treapta de specializare pe care o deţin, conform pct. 1;

    3. trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta de psiholog specialist se realizează în condiţiile generale definite prin prezentele norme, la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 400 de examinări în perioada stabilită;

    4. trecerea de la treapta de psiholog specialist la treapta de psiholog principal se realizează în condiţiile generale definite prin prezentele norme, la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 500 de examinări în perioada de stagiu stabilită;

    5. obţinerea competenţelor specifice în specialitatea psihologie judiciară – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează în condiţiile finalizării unor cursuri de formare profesională de lungă durată, care se vor întinde pe minimum 1 an şi vor avea o durată de 400 de ore de formare profesională, dintre care 1/3 din acestea reprezentând activităţi practice.

    CAPITOLUL IV
    Procedura de atestare a dreptului de liberă practică
    Art. 13. –
    (1) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant în regim de supervizare constă în parcurgerea următorilor paşi:

    a) depunerea dosarului;

    b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

    c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

    d) susţinerea evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

    e) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

    f) comunicarea rezultatelor;

    g) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

    (2) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog practicant în regim autonom constă în parcurgerea următorilor paşi:

    a) depunerea dosarului;
    b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

    c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

    d) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

    e) comunicarea rezultatelor;

    f) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

    (3) Procedura pentru obţinerea atestatului de liberă practică pentru treapta de psiholog specialist constă în parcurgerea următorilor paşi:

    a) depunerea dosarului;

    b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

    c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

    d) susţinerea evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

    e) prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente, în situaţia promovării evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă;

    f) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

    g) comunicarea rezultatelor;

    h) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

    (4) Procedura pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog principal constă în parcurgerea următorilor paşi:

    a) depunerea dosarului;

    b) verificarea conformităţii documentelor depuse;

    c) analiza dosarului de către comisia aplicativă competentă;

    d) prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente;

    e) hotărârea Comitetului director privind eliberarea sau, după caz, respingerea acordării atestatului de liberă practică;

    f) comunicarea rezultatelor;

    g) eliberarea atestatului de liberă practică sau comunicarea deciziei de respingere a acordării atestatului de liberă practică.

    Art. 14. –
    (1) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la nivelul/treapta de psiholog practicant, regim exercitare supervizare, este evaluarea cunoştinţelor de specialitate pe bază de probă scrisă.

    (2) Evaluarea va urmări cunoştinţele de specialitate în psihologie obţinute prin programele de studii urmate, cunoştinţele de legislaţie specifică profesiei, cunoştinţele de etică şi deontologie profesională, precum şi cunoştinţele dobândite pe baza experienţei practice, conform domeniilor generale de specializare: domeniul clinic, domeniul educaţional şi domeniul muncă şi organizaţii.

    (3) Evaluarea cunoştinţelor de specialitate va avea caracter obiectiv şi standardizat şi va fi realizată conform unei metodologii adoptate prin hotărâre a Comitetului director.

    (4) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la treapta de psiholog specialist este evaluarea cunoştinţelor de specialitate pe bază de probă scrisă şi prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente, în situaţia promovării evaluării cunoştinţelor pe bază de probă scrisă. Metodologia de evaluare a psihologilor în vederea atestării profesionale va furniza detalii privind conţinutul şi structura portofoliului.

    (5) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la treapta de psiholog principal este prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu acordat comisiei aplicative competente. Metodologia de evaluare a psihologilor în vederea atestării profesionale va furniza detalii privind conţinutul şi structura portofoliului.

    (6) În termen de 90 de zile de la adoptarea prezentelor norme, Comitetul director va elabora şi va supune adoptării metodologia de evaluare a cunoştinţelor pe bază de probă scrisă, prevăzută de prezentele norme.

    Art. 15. –
    Conţinutul dosarelor pentru obţinerea atestatelor de liberă practică este prevăzut în cuprinsul anexelor nr. 1A-1M, 2A-2J, 3A-3J şi 4A-4J care fac parte integrantă din prezentele norme.

    Art. 16. –
    (1) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul obţinut în urma derulării procedurilor de atestare profesională pot depune contestaţie în condiţiile prevăzute la art. 29 din Normele metodologice.

    (2) Contestaţiile privind rezultatele obţinute la probele scrise de evaluare a cunoştinţelor vor fi soluţionate conform metodologiei de evaluare.

    CAPITOLUL V
    Precizări tranzitorii şi finale
    Art. 17. –
    (1) Până la adoptarea metodologiei de evaluare a cunoştinţelor pe bază de probă scrisă, prevăzută de prezentele norme, depunerea dosarelor şi evaluarea candidaţilor în vederea atestării şi schimbării de treaptă se vor face conform procedurilor în vigoare la data de 4.03.2019.

    (2) Până la data de 5.03.2022, absolvenţii care la data de 5.03.2019 se aflau înscrişi într-un program de formare profesională complementară de lungă durată şi psihologii care la data de 5.03.2019 deţineau un atestat de liberă practică pentru treapta de practicant vor putea obţine dreptul de liberă practică pe baza normelor aplicabile la data de 4.03.2019.

     

    DSU: Avortul la cerere constituie o intervenție medicală care nu suportă amânare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    DSU: Avortul la cerere constituie o intervenție medicală care nu suportă amânare

    Întreruperea sarcinii la cererea pacientei constituie o intervenție medicală care nu suportă amânare și se circumscrie excepțiilor prevăzute de ordinul emis de DSU prin care se instituie suspendarea tuturor operațiilor care nu sunt urgențe medicale – este răspunsul oficial dat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și semnat de Raed Arafat la scrisoarea Coaliției pentru Egalitate de Gen și alte organizații neguvernamentale de la sfârșitul lunii octombrie.

    „Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepția cazului în care sarcina reprezintă un factor de risc major și imediat pentru viața mamei. Avortul voluntar sau electiv reprezintă întreruperea sarcinii la cererea pacientei, dar nu pentru motive de afectare a mamei sau de suferință fetală. Aceasta se poate efectua conform legislației în cazul sarcinilor sub 14 săptămâni cronologice sau 12 săptămâni gestaționale, adică în trimestrul I de sarcină. Prin urmare, având în vedere cele expuse, opinăm că întreruperea sarcinii la cererea pacientei, având la baza analiza medicului curant de specialitate, constituie o intervenție medicală care nu suportă amânare și se circumscrie excepțiilor prevăzute de Ordinul Șefului Departamentului pentru Situații de Urgență nr. 9490 din 04.10.2021, prelungit prin Ordinul nr. 9632/02.11. 2021 până la data de 17.11.2021, inclusiv”, potrivit unui comunicat al DSU.

    Răspunsul DSU vine ca urmare a scrisorii deschise transmise la finalul lunii octombrie 2021 de Coaliția pentru Egalitate de Gen și alte organizații neguvernamentale care luptă pentru drepturi egale. Organizațiile au cerut să fie clarificată situația accesului femeilor la serviciile de întrerupere de sarcină în unitățile medicale de stat și să nu rămână la latitudinea medicilor decizia de a considera aceste intervenții o urgență.

    Anul trecut, odată cu intrarea în vigoare a unui Ordin asemănător, doar 12 spitale publice mai efectuau întreruperi de sarcină la cerere. Problemele au fost agravate de faptul că din ce în ce mai multe spitale au devenit spitale de suport COVID-19 fără a avea circuite paralele de acces pentru pacienții care apelează la unitatea medicală cu alte nevoi față de pacienții testați pozitiv cu COVID-19.

    Potrivit reprezentanților Coaliției pentru Egalitate de Gen, cea mai recentă cercetare realizată în septembrie 2021 de un centru non-profit privind accesul femeilor la întreruperi de sarcină la cerere arată că din ce în ce mai multe spitale publice refuză să ofere servicii de întrerupere de sarcină, deși acesta este un drept garantat prin lege, invocând motive de conștiință religioasă sau de natură medicală și administrativă. Pe fondul măsurilor luate în contextul pandemiei de COVID-19, accesul la aceste servicii a devenit și mai inaccesibil în multe unități medicale din țară, punând în pericol dreptul femeilor de a alege dacă vor să devină mame.

    Organizațiile neguvernamentale transmit autorităților că au obligația de a asigura accesul femeilor la serviciile medicale de întrerupere de sarcină (chirurgicale sau medicamentoase), în termenul legal până la care acesta poate fi efectuat la cerere, acesta fiind un drept al femeilor din România care este garantat prin cadrul legal. Organizațiile neguvernamentale atrag atenția că pentru multe femei din România serviciile de întrerupere de sarcină în unitățile private sunt inaccesibile din cauza tarifelor mari practicate și a distanțelor mari până la care trebuie să se deplaseze, prin urmare Statul are obligația de a asigura acest serviciu, la tarife mici, în cât mai multe spitale publice, se mai arată în comunicatul citat.

     

    Bilanțul zilnic al GCS: 1.550 de cazuri noi. 1.539 pacienți COVID, internați la ATI

    Andreea
    -
    0
    Bilanțul zilnic al GCS: 1.550 de cazuri noi. 1.539 pacienți COVID, internați la ATI

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, de la ultima raportare, au fost înregistrate 1.550 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 27 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 315 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Astfel, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.764.251 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 10.067 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    De asemenea, 1.645.732 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 55.113 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 21.11.2021 (10:00) – 22.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 154 de decese (80 bărbați și 74 femei), din care 29 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

    Unul dintre aceștia a fost infectat în Franța și a decedat în județul Mehedinți.

    Dintre cele 154 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 10 la categoria de vârstă 40-49 ani, 16 la categoria de vârstă 50-59 ani, 37 la categoria de vârstă 60-69 ani, 54 la categoria de vârstă 70-79 ani și 35 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    143 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 29 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bacău, Bihor, Giurgiu, Ilfov, Iași, Neamț, Vaslui și Municipiul București în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 125 decese.

    Din totalul de 154 de pacienți decedați, 130 erau nevaccinați și 24 vaccinați. Cei 24 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.116. Dintre acestea, 1.539 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.539 de pacienți internați la ATI, 150 au certificat care atestă vaccinarea.
    Din totalul pacienților internați, 164 sunt minori, 150 fiind internați în secții și 14 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.628.259 teste RT-PCR și 5.100.976 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.149 de teste RT-PCR (3.586 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.563 la cerere) și 13.226 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 56.563 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.785 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.357 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 59 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.352 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 noiembrie, 4.852 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 836.310 lei.

    Ministerul Sănătății: Peste 1.400 flacoane de Tocilizumabum, repartizate spitalelor

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministerul Sănătății: Peste 1.400 flacoane de Tocilizumabum, repartizate spitalelor

    Ministerul Sănătății informează că a repartizat spitalelor peste 1.400 flacoane de Tocilizumab de 400 mg.

    ”Ministerul Sănătății a repartizat, în perioada 20-21 noiembrie 2021, un număr de 1470 flacoane de Tocilizumabum de 400 mg. Medicamentele au fost ridicate de către direcțiile de sănătate publică de la Compania UNIFARM SA, în vederea distribuției către spitale, în condițiile procedurilor existente. Tocilizumab este un medicament folosit pentru pacienţi cu forme severe de COVID-19, la care există o activare excesivă a inflamaţiei („furtună de citokine”)”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, un număr de 362.000 de măști FFP2 au ajuns la direcțiile de sănătate publică teritoriale având ca destinație personalul medical din spitalele COVID – 19 și cabinetele medicilor de familie.

    Andrei Baciu: Europa se confruntă cu un val cinci al pandemiei. Va ajunge și la noi la început de 2022

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Andrei Baciu: Europa se confruntă cu un val cinci al pandemiei. Va ajunge și la noi la început de 2022

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a declarat luni că există semne care arată că valul cinci al pandemiei de COVID-19, cu care se confruntă în prezent Europa, ar ajunge și în România la începutul anului 2022.

    În acest context, Andrei Baciu subliniază încă o dată avantajele de care beneficiază România ca stat membru al Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea pandemiei de COVID-19 și spune că este nevoie de o strategie reală și de ”un plan de acțiune concret în care, pe de o parte, să ne aliniem la toate demersurile europene astfel încât să putem beneficia de toate avantajele dar, pe de altă parte, cred că este esențial să regândim toată abordarea instituțională”.

    ”Vaccinarea este un lucru important dar cel mai simplă idee pe care o înțelege oricine este aceea că România nu ar fi avut acces la aceste vaccinuri dacă nu ar fi parte a familiei europene. (…) Nu putem să gândim izolat, nu suntem izolați, iar în ceea ce privește sănătatea, dacă ne referim la boli contagioase, boli transmisibile care se transmit foarte ușor, evident că nu putem să ținem cont de granițe geografice sau granițe fizice. Și atunci, cu atât mai mult sistemele de sănătate europene sunt, din nefericire pentru situația care se găsește în România, mult, mult superioare. Nu avem decât avantaje de a fi într-o echipă, care funcționează mai bine, care are alte standarde, care are alt nivel de calitate dacă e să ne referim strict în domeniul sănătății. Și aici am avea multe beneficii concrete pe care acum, poate, nu le vedem, nu sunt cele mai evidente. Vedem acum că Europa se confruntă cu un val cinci, semnele sunt cumva că va ajunge și la noi la început de 2022. Vorbim de un management al crizei, însă în paralel cred că este esențial să găsim o formulă prin care să așezăm lucrurile constructiv și eficient, pentru că până la urmă inevitabil toate aceste crize, fie că vorbim de molecule, fie că vorbim de managementul crizei în sine, fie că vorbim de alte terapii care o să apară (…), toate acestea trebuie gestionate. Este esențial să ne așezăm și să încercăm să construim o strategie reală, în care ideea să ajungă și în geografia locală, să ajungă și în România. Pentru că avantajele sunt clare, sunt reale și semnificative, dar nu ajung să fie înțelese pe deplin. Și atunci cred că este esențial să difuzăm și să documentăm cât mai mult demersul european de îmbunătățire și de expansiune a resurselor în domeniul sănătății. (…) Cred că trebuie să fim și noi parte a acestor demersuri structurale, sistemice, în care să definim și noi o stragie și un plan de acțiune concret în care, pe de o parte, să ne aliniem la toate demersurile europene astfel încât să putem beneficia de toate avantajele dar, pe de altă parte, cred că este esențial să regândim toată abordarea instituțională”, a declarat Andrei Baciu în cadrul dezbaterii ”Către o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă”, organizată luni de Institutul European din România și Ministerul Afacerilor Externe.

    Pe de altă parte, Andrei Baciu a adus în discuție și faptul că niciun un alt stat nu s-a confruntat cu atât de multe fake news în legătura cu pandemia de COVID-19 și vaccinarea anti-COVID-19 și că trebuie mers mai departe cu acțiuni care să clarifice lucrurile și să crească gradul de vaccinare astfel încât să se pună capăt pandemiei.

    ”Niciun stat nu s-a confruntat cu avalanșa de fake news cu care s-a confruntat România. Aici sunt multe explicații, unele sistemice alte contextuale. Este dificil, nu vom putea schimba lucrurile peste noapte, însă cred concret că trebuie să începem și să admitem unde suntem. Vaccinarea a fost un moment din care avem extraordinar de mult de învățat, însă nu ar trebui să ne țină pe loc rezultatele care ar fi putut să fie mai bune”, a mai precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătății.

    GCS: 1.550 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 și 154 decese, față de ultima raportare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    GCS: 1.550 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 și 154 decese, față de ultima raportare

    Grupul de Comunicare Strategică informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.550 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 154 decese, dintre care 29 anterioare intervalului de referinţă.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 22 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.550 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 154 decese dintre care 29 anterioare. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00”, a anunţat GCS.

     

     

    Trei localități din judeţul Ilfov, vizate de o caravană de screening al tuberculozei

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Trei localități din judeţul Ilfov, vizate de o caravană de screening al tuberculozei

    O caravană de screening al tuberculozei se află, începând de luni, în trei localităţi din judeţul Ilfov.

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Ilfov, caravana se află, luni, 22 noiembrie, în intervalul orar 9,00 – 13,00, în Petrăchioaia, în faţa dispensarului. Marți, 23 noiembrie, între orele 9,00 – 13,00, caravana se va afla în Vidra, sat Sinteşti, în faţa cabinetului medicului de familie, iar, miercuri,  pe 24 noiembrie, în intervalul orar 9,00 – 13,00, în Gruiu, în faţa dispensarului.

    Iniţiativa se adresează cu precădere persoanelor din grupuri vulnerabile, însă pot participa toţi locuitorii judeţului Ilfov care au domiciliul în mediul rural.

    Caravana este dotată cu un program de inteligenţă artificială care ajută la depistarea tuberculozei şi altor 14 patologii pulmonare. Serviciile medicale sunt asigurate de personal medical specializat, iar în contextul pandemiei de COVID-19, cu ajutorul testelor efectuate în mod gratuit, pot fi detectate inclusiv eventuale sechele post-COVID-19 şi se poate face o recomandare pentru continuarea investigaţiilor la un medic specialist.

    Accesul către serviciile medicale va fi completat de activităţi de informare, educare şi conştientizare, desfăşurate inclusiv prin intermediul medicilor de familie, la nivelul judeţului Ilfov, iar persoanele diagnosticate vor beneficia de sprijin în vederea facilitării participării la tratament (consiliere psihologică, suport individual personalizat, subvenţii şi alte servicii).

    Activităţile de screening al tuberculozei sunt realizate de Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” şi Asociaţia Română Anti-SIDA.

    1...781782783...3.309Pagina 782 din 3.309

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.