Noi măsuri pentru persoanele care sosesc în România în perioada sărbătorilor de iarnă

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a stabilit, începând cu 10 decembrie 2021, noi măsuri pentru persoanele care sosesc în România în perioada sărbătorilor de iarnă, în scopul protejării sănătății și combaterii răspândirii COVID-19.

Potrivit CNSU, noile reguli de carantină pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene sau din state terțe sunt stabilite în funcție de riscul de infectare pe care îl implică fiecare situație în parte.

Astfel, măsurile de carantinare au în vedere următoarele situații:

I.Sosirea în România a persoanelor care vin din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, aflate în zonele VERDE și GALBEN:

a.NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală;
b.Carantină pentru 14 zile la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat în cazul în care:
i.Persoanele nu prezintă dovada vaccinării, trecerii prin boală sau testării negative RT-PCR pentru COVID-19, efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

II.Sosirea în România a persoanelor care vin din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană, aflate în zona ROȘIE:

a.Nu intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală;
b.Carantină pentru 10 zile (la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat) pentru persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală, doar dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).
c.Carantină pentru 14 zile (la domiciliu, la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat) pentru persoanele nevaccinate și care nu au trecut prin boală, dacă NU prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

SITUAȚII EXCEPTATE DE LA CARANTINARE, INDIFERENT DE ZONA DE RISC ÎN CARE SE AFLĂ STATUL COMUNITĂȚII EUROPENE:

-Copiii sub 12 ani;
-Copiii cu vârsta între 12 și 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

Potrivit CNSU, persoanele nevaccinate sau care nu au fost confirmate pozitiv în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie și rămân în România pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore). În această situație, persoanele trebuie să prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

Persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării;
Lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din cele două țări. La intrarea în țară ei fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
Elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, în cazul în care fac naveta zilnic. Aceștia trebuie să prezinte documente doveditoare. Aceleași măsuri se aplică în cazul în care elevii și studenții au de susținut examene sau urmează cursuri. Excepție fac și însoțitorii acestora, în cazul în care ne referim la elevi minori.
Membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori trecuți prin boală, care sosesc din zona roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. Ei vor participa doar doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală și care sosesc din zona ROȘIE. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
Persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
Membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală, care sosesc din zona ROȘIE. Condiția este ca aceștia să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național.

III: Sosirea în România a persoanelor care vin din state terțe (altele decât UE și spațiul european)
a.NU intră în carantină persoanele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 180 de zile, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul national.
b.Carantină pentru 10 zile la o adresă declarată sau într-un spațiu special amenajat în cazul în care persoanele nevaccinate ori cele care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, cu condiția să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul national, indiferent de zona de risc în care sunt încadrate statele din care vin.
c.Carantină pentru 14 zile pentru persoanele care intră în România și NU prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii).

SITUAȚII EXCEPTATE DE LA CARANTINARE, INDIFERENT DE ZONA DE RISC ÎN CARE SE AFLĂ STATUL TERȚ:
Copiii sub 12 ani;
Copiii cu vârsta între 12 și 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
Persoanele nevaccinate sau care nu au fost confirmate pozitiv în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân în România pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore). În această situație, persoanele trebuie să prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
Persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării;
Lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din cele trei țări. La intrarea în țară ei fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
Elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, în cazul în care fac naveta zilnic. Aceștia trebuie să prezinte documente doveditoare. Aceleași măsuri se aplică în cazul în care elevii și studenții au de susținut examene sau urmează cursuri. Excepție fac și însoțitorii acestora, în cazul în care ne referim la elevi minori.
Membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile, pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național. Ei vor participa doar doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
Conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum și conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală. Aceștia trebuie să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
Membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, nevaccinați ori care nu au trecut prin boală, care sosesc din state terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc. Condiția este ca aceștia să prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării sau intrării pe teritoriul național.

Aceste măsuri se vor aplica până pe 8 ianuarie 2022 și vor fi adaptate inclusiv prin introducerea, începând cu 20 decembrie 2021, a Formularului de localizare a pasagerilor (PLF). În prezent, acest formular se aplică în 14 țări europene.

 

 

 

 

Tătaru: Trebuie să răsplătim munca, performanţa, şi atunci vom avea şi un pacient mulţumit

Fostul ministru al Sănătăţii, dr. Nelu Tătaru, a afirmat că sistemul medical din România este un „sac fără fund” şi, dacă nu vom efectua urgent unele modificări, nu vom obţine nimic.

„Spuneam, la un moment dat, că sistemul medical din România e un sac fără fund…Dacă nu vom efectua urgent unele modificări, nu vom obţine nimic! S-a discutat mult, chiar în contradictoriu, despre serviciile din sistemul privat sau public de sănătate, în condiţiile în care singura idee era să creştem confortul sau profesionalismul pe care îl găsim într-o parte şi în cealaltă nu, precum şi managementul pe care trebuie să îl impunem în urmărirea unui pacient”, a scris dr. Nelu Tătaru, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a mai spus că se merge şi din inerţia în care specialistul nu e plătit pe performanţă, ci are un salariu pe lună.

„Trebuie să răsplătim munca, performanţa, şi atunci vom avea şi un pacient mulţumit”, a mai scris dr. Nelu Tătaru, în postarea sa.

INSP: O femeie din județul Brașov și un bărbat din județul Vaslui, confirmați cu varianta Omicron

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat că în săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie, au fost confirmate primele două cazuri cu varianta Omicron, respectiv o femeie de 48 de ani, din judeţul Braşov, şi un bărbat de 59 de ani, din judeţul Vaslui, ambii confirmaţi pe data de 4 decembrie.

Cei doi au istoric de călătorie în Africa de Sud, femeia este vaccinată completă, cu 2 doze, iar bărbatul cu o doză.

Potrivit INSP, până la data de 5 decembrie rata de confirmare cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare a fost de 92%.

La începutul lunii noiembrie, a fost detectată o variantă a SARS-CoV-2 aparţinând liniei Pango B.1.1.529, cu un număr mare de mutaţii ale genei S în comparaţie cu virusul original, pe 26 noiembrie ea fiind desemnată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca variantă de îngrijorare şi a primit denumirea „Omicron”.

Până la data de 5 decembrie, au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 7.524 de secvenţieri, din care 163 în ultima săptămână.

Cele 163 de secvenţieri din săptămâna 29 noiembrie – 5 decembrie au fost raportate de Institutul Cantacuzino (92) şi Institutul „Matei Balş” (71).

Au fost confirmate, până în prezent, 6.918 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, din care cu varianta Alpha – 1.722, cu Beta – 11, cu Gamma – 23, cu varianta Delta – 5.160 şi cu varianta Omicron – 2.

MS a anunțat că trei dintre sportivii repatriați din Africa de Sud sunt pozitivi, în a opta zi

Trei dintre probele de control recoltate de către Direcția de Sănătate Publică Maramureș în ziua a opta de la cei 28 sportivi repatriați din Africa de Sud au fost pozitive pentru infecția cu SARS-CoV-2, a anunțat Ministerul Sănătății.

Cele trei probe vor fi trimise pentru secvențierea tulpinii virusului la Institutul National de Cercetare „Cantacuzino”.

Sportivii lotului cu teste negative vor putea ieși din izolare în a 10-a zi de carantină, se arată în informarea de presă.

Cei trei sportivi care au fost depistați pozitiv rămân, în continuare, în izolare. Starea lor de sănătate este bună, fiind asimptomatici. Toți sportivii sunt vaccinați anti-COVID-19, potrivit aceleiași informări.

GCS – cifrele detaliate: Peste 1.400 de cazuri zilnice de infectare cu SARS-CoV-2

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.421 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, dintre care 43 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Astfel, până pe 7 decembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.788.260 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 10.517 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Totodată, 1.705.896 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 319 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 57.260 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat. În intervalul 06.12.2021 (10:00) – 07.12.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 107 de decese (61 bărbați și 46 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Arad, București, Bacău, Bihor, Banat, Brăila, Bistrița, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Ilfov, Ialomița, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Timiș, Teleorman, Vâlcea, Vaslui.

Dintre cele 107 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 la categoria de vârstă 70-79 ani și 68 la categoria de vârstă peste 80 ani.

100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 6 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Arad, Argeș, Covasna, Neamț, în lunile octombrie, respectiv noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 101 decese.

Din totalul de 107 pacienți decedați, 93 erau nevaccinați și 14 vaccinați. Cei 14 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.206. Dintre acestea, 834 sunt internate la ATI. Dintre cei 834 de pacienți internați la ATI, 75 au certificat care atestă vaccinarea.
Din totalul pacienților internați, 91 sunt minori, 84 fiind internați în secții și 7 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.794.298 de teste RT-PCR și 5.440.696 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.390 teste RT-PCR (8.325 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.065 la cerere) și 36.318 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 25.042 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.626 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.205 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 57 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.755 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.168 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 6 decembrie, 1.978 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 376.027 lei și au întocmit 1 dosar penal.

Cercetătorii italieni susțin că au descoperit o metodă de a bloca intrarea SARS-CoV-2 în organism

Un grup de cercetători italieni susține că a descoperit o metodă prin care să blocheze intrarea virusului SARS-CoV-2 în organism.

Noua tehnică a fost brevetată recent și se consideră a fi o soluție cel puțin pentru a preveni răspândirea alertă a virusului în organism și dezvoltarea formelor grave ale bolii.

În prezent, cercetătorii italieni lucrează la perfecționarea acestei tehnici pentru a obține un medicament de tip nou, pe lângă vaccinuri și anticorpii mono-clonali. Potrivit estimărilor acestora, primele tratamente ar putea fi gata în aproximativ doi ani, potrivit La Stampa.

Cercetătorii Paolo Ciana, Vincenzo Lionetti și Angelo Reggiani propun ca atenția să fie mutată de la caracteristicile virusului și ale proteinei spike la calea prin care virusul ajunge în celule, și anume receptorul Ace2, pentru ca variantele noi care pot apărea să fie blocate.

Potrivit sursei citate, s-a plecat de la filamentele de acizi nucleici numiți aptameri, capabili să se lege de molecule și proteine.

Astfel, oamenii de știință susțin că dacă filamentul de acid nucleic ocupă ”încuietoarea” folosită de virus, acesta din urmă nu își poate acționa cheia și, în consecință, nu reușește să intre în celulă.

”În mai puțin de un an, prin impulsul emoțional pe care pandemia l-a generat și în noi cercetătorii, printre milioanele de miliarde de posibili candidați am identificat doi aptameri, adică două filamente de ADN, capabile să blocheze infecția: adevărate ”măști” pentru celulele atacate de virus. Pentru a le face să devină un medicament, va trebui să facem aceste macromolecule să devină stabile, astfel încât să poată fi distribuite în țesuturile țintă și să demonstrăm siguranța tratamentului”, a declarat cercetătorul Paolo Ciana.

Totodată, Angelo Reggiani a precizat că ”aptamerii ADN oferă diferite avantaje, spre deosebire de un medicament convențional, și au timpi de producție mai rapizi”.

”Noi credem că, dacă am reuși să stimulăm interesul pentru a ne ajuta în dezvoltarea acestei noi terapii, am putea ajunge la aprobarea unui nou aptamer anti-Covid-19 în termen de 24 de luni”, a declarat Reggiani potrivit sursei citate.

 

OMS: Decesele asociate malariei au crescut cu 69.000 în 2020 față de 2019

Perturbările care au afectat sistemul sanitar din cauza pandemiei de coronavirus au contribuit la creşterea cu 69.000 a deceselor asociate malariei în 2020 comparativ cu anul precedent, totuşi, cel mai rău scenariu a fost evitat, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, informează Reuters.

În total, peste 627.000 de persoane – majoritatea bebeluşi din cele mai sărace zone ale Africii – şi-au pierdut viaţa la nivel mondial din cauza malariei în ultimul an, comparativ cu 558.000 în 2019, a indicat OMS în raportul său anual asupra acestei boli infecţioase.

Cifra eclipsează cele 224.000 de decese raportate din cauza coronavirusului în Africa de la începutul pandemiei.

Aproximativ două treimi dintre decesele cauzate de malarie înregistrate în plus în 2020 comparativ cu anul precedent au fost cauzate de restricţiile asociate coronavirusului, care au perturbat prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul malariei, a precizat OMS.

Însă, eforturile de a menţine serviciile sanitare funcţionale în pofida dificultăţilor au prevenit dublarea numărului de decese cauzate de malarie în 2020 în Africa Subsahariană, o situaţie despre care OMS a avertizat că era posibilă. În schimb, numărul deceselor din regiune asociate malariei a crescut cu 12% comparativ cu 2019, conform datelor OMS.

„Datorită eforturilor urgente şi intense, putem spune că lumea a reuşit să evite cel mai rău scenariu al deceselor cauzate de malarie”, a declarat Pedro Alonso, directorul programului pentru malarie al OMS.

Experţii şi-au exprimat speranţa că lupta împotriva malariei ar putea câştiga teren considerabil în urma recomandării OMS din octombrie, conform căreia RTS,S – sau Mosquirix – un vaccin dezvoltat de producătorul britanic de medicamente GlaxoSmithKline, ar trebui administrat pe scară largă copiilor din Africa.

„Prin sporirea finanţării, acces la soluţii salvatoare de vieţi şi la inovaţie robustă în soluţii noi pentru a rămâne cu un pas în faţa evoluţiei ţânţarilor şi paraziţilor, putem să accelerăm acţiunea transformatoare şi să punem capăt malariei în decursul unei generaţii”, a spus Abdourahmane Diallo, director executiv al organizaţiei RBM Partnership to End Malaria.

„Ne aflăm în prezent într-un moment critic şi fac apel la liderii mondiali să îşi reînnoiască angajamentul şi investiţiile”, a precizat el într-un comunicat.

Dr. Zoițanu, despre plata de către medici de familie a consultațiilor pentru pacienți care figurau internați

Medici de familie din București au primit notificări de plată pentru consultații din anul 2018 pe care le-au făcut la solicitarea pacienților, în cabinet, validând cardul electronic de asigurat, dar în același timp pacienții figurau în Sistemul Informatic Unic Integrat și internați în spital.

„Situația a fost descoperită de Curtea de Conturi la controlul din 2019 și CASMB a trimis notificările de plată cabinetelor de medicina familiei, dar nu și spitalelor, abia acum, în decembrie 2021. Situații similare au existat și în alți ani. Medicii de familie au contestat notificările de plată, cu sprijinul patronatului. CASMB a dat în judecată medicii și a pierdut toate procesele, definitiv, fiind obligată de instanță să achite și cheltuielile de judecată!Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov susține și de această dată cabinetele pentru a formula contestațiile și, dacă va fi necesar, apărarea în instanță”, a semnalat Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov.

Referitor la această situație, dr. Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, a declarat pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro că sumele pentru care medicii au fost notificați pornesc de la câteva zeci de lei și ajung până la peste 200 de lei, solicitând o verificare din partea Casei de Asigurări.

„Sumele sunt de 30-40, 130 de lei, 230 de lei, nu sunt sume mari, pentru că practic sunt câteva consultații la fiecare medic, dar ceea ce ne revoltă pe noi și ceea ce o să scriem și în contestații este că trebuie făcută o verificare. Adică, Curtea de Conturi a constatat că CNP-ul pacientului figura în același timp și raportat de spital ca fiind internat, și raportat de medicul de familie ca dându-i o consultație cu o rețetă. Situația aceasta se întâmplă pentru că în ziua externării, pacientul neprimind rețeta de la spital, merge la medicul de familie să îi prescrie rețeta. Atunci, casa de asigurări zice că medicul de familie a făcut ceva ilegal, trebuie să dea înapoi banii care i s-au decontat pentru consultație sau te duci și vezi exact care a fost situația și zici ok, e normal că pacientul a venit să își ia rețeta, o să avertizăm spitalul să îi dea rețeta la externare, să nu îl mai pună pe drumuri și asta este tot”, a explicat dr. Raluca Zoițanu, adăugând că majoritatea cabinetelor de medicină de familie trebuie să plătească aceste sume.

Dr. Raluca Zoițanu a spus că în alți ani, unii medici notificați au plătit pentru că au spus că sunt sume mici și nu vor „să își bată capul cu contestații, cu proces”, în timp ce alți medici de familie au făcut contestație, care constă în completarea unei hârtii.

„Avocatul nostru de la Patronat a dat modelul și fiecare își completează cu datele lui care trebuie trimise pe mail la Casa de Asigurări și vom vedea ce se va întâmpla, ori Casa va accepta și va anula notificarea de plată, ori va păstra notificarea, iar peste o lună, două, trei, când constată că nu a fost achitată suma va deschide proces, Casa de asigurări dând în judecată cabinetul. Din nou, Patronatul va pune la dispoziția celor care doresc, serviciile avocatului patronatului, cheltuind niște bani pe care o să-i recuperăm peste doi-trei ani, când judecătorul ne va da dreptate. În toate procesele de până acum, judecătorul a spus că nu are nicio vină medicul, casa de asigurări a reacționat nepotrivit”, a afirmat Dr. Raluca Zoițanu.

Mai mult, medicul a semnalat că situația se repetă în fiecare an, începând din 2012, devenind o stare de fapt.

„Periodic, vine Curtea de Conturi în control, găsește ceva nereguli și asta este soluția Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, să rezolve neregula pe spatele medicilor de familie(…). Acest lucru este o stare de fapt și în fiecare an, Curtea de Conturi vine și constată chestia asta, prima dată s-a întâmplat prin 2012, atunci erau consultațiile, iar Curtea de Conturi le-a sesizat un an mai târziu și Casa de Asigurări ne-a trimis notificările doi ani mai târziu.
Legislația este în regulă, dar cei de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București trebuie să-și facă treaba în afara acestor rapoarte ale Curții de Conturi, să vadă ce s-a întâmplat în cazul fiecărui cabinet și să informeze Curtea de Conturi, care să constate că nu este niciun prejudiciu, de fapt, nu trebuie recuperați banii”, a mai spus dr. Raluca Zoițanu.

Rețeta compensată, eliberată la externare

Dr. Raluca Zoițanu a explicat că situația apare pentru că pacientul care se externează dimineața de la spital, după-masă vine la medicul de familie să își primească rețeta compensată care nu i-a fost dată la externarea din spital.

„Dacă ar veni în altă zi, nu ar mai apărea această situație. Nefiind în aceeși zi, softul Curții de Conturi nu o să mai creadă că pacientului i-au fost decontate două servicii în aceeași zi, dar nu asta este soluția, să mai aștepte pacientul o zi și să nu își ia tratamentul. Asta înseamnă ori să-și cumpere pentru o zi medicamentele fără compensare, ori în cazul antibioticului să facă o pauză, să întrerupă tratamentul sau să-și cumpere fără rețetă compensată”, a afirmat dr. Raluca Zoițanu.

Potrivit acesteia, soluția este ca spitalul să dea rețeta compensată în momentul externării pacientului ca să elimine cu totul drumul la medicul de familie doar pentru rețetă. De asemenea, o altă soluție ar fi ca reprezentanții Casei de asigurări să-i lămurească „o dată pentru totdeauna” pe cei de la Curtea de Conturi că de fapt nu e o problemă acolo, nu este o decontare dublă a serviciilor.

„Legea contractul cadrul așa spune, fiecare unitate medicală trebuie să-și finalizeze actul medical cu toate documentele. Oamenii când merg la spital, la externare, trebuie să primească rețetă, concediu medical, cam tot ce au nevoie. Nu trebuie să se ducă la medicul de familie să le scrie hârtiile. Unele spitale fac asta, au început să înțeleagă, să își angajeze registratori care să-i ajute ca să nu facă medicul sau asistenta toată treaba, dar încă sunt multe spitale care nu fac lucrul acesta”, a adăugat dr. Raluca Zoițanu.

Grupul de Comunicare Strategică: 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 107 decese, dintre care, 6 anterioare intervalului de referință.

Datele zilnice vor fi detaliate în buletinul informativ de la ora 13.00.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 7 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.421 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 107 decese, dintre care, 6 anterioare intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

Decizia privind reglementarea sistemului de educaţie continuă pentru stomatologi, publicată în MO

Monitorul Oficial a publicat Decizia privind reglementarea sistemului de educaţie medicală continuă pentru medicii stomatologi, a criteriilor şi normelor de acreditare a furnizorilor de educaţie medicală continuă şi a lectorilor, precum şi a procedurilor de evaluare şi creditare a formelor de educaţie medicală continuă adresate medicilor stomatologi.

Textul Decizia Colegiului Medicilor Stomatologi din România nr. 16/2CN/2021 privind reglementarea sistemului de educație medicală continuă pentru medicii stomatologi a intrat în vigoare din data de 6 decembrie.

Vă prezentăm textul Deciziei publicată în Monitorul Oficial:

„Ţinând cont de necesitatea protejării conceptului de educaţie medicală continuă în interesul îmbunătăţirii actului medical şi a siguranţei pacienţilor, dar şi al medicilor stomatologi, raportat la împrejurarea că educaţia medicală continuă a medicilor stomatologi nu trebuie să reprezinte un pretext pentru implicarea în exercitarea profesiei de medic stomatolog a diverselor persoane fizice şi juridice care în fapt urmăresc obţinerea de profit sau de recunoaştere ori validare socială,
având în vedere prevederile art. 512, 520 şi 535 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul art. 534 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Stomatologi din România adoptă următoarea decizie:

Art. 1. –
Educaţia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă totalitatea activităţilor planificate de pregătire teoretică şi/sau practică destinate medicilor stomatologi în vederea dobândirii sau îmbunătăţirii nivelului de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini necesare creşterii calităţii actului medical şi nivelului de performanţă în exercitarea profesiei în concordanţă cu progresul ştiinţific şi tehnologic din domeniul stomatologic, în contextul dezvoltării profesionale continue şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.

Art. 2. –
(1) Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, realizează managementul activităţilor de EMC prin Programul naţional de educaţie medicală continuă, în conformitate cu prevederile prezentei decizii, cu dreptul Uniunii Europene (UE) sau cu înţelegerile şi recunoaşterile mutuale ale creditelor stabilite cu autorităţi ori organisme profesionale medicale naţionale, europene sau internaţionale implicate, prin natura funcţionării lor, în activităţile de educaţie sau dezvoltare profesională continuă a medicilor stomatologi.

(2) Programul naţional de educaţie medicală continuă se aprobă anual de CMSR şi se afişează pe pagina de internet a CMSR, împreună cu lista furnizorilor de EMC, a lectorilor acreditaţi, precum şi a publicaţiilor medicale agreate de CMSR.

(3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) vor fi actualizate periodic, ori de câte ori intervine o modificare.

Art. 3. –
CMSR poate iniţia şi promova, în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii, forme de EMC şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi.

Art. 4. –
(1) Activităţile de EMC sunt cuantificate prin unităţi de creditare, denumite credite EMC.

(2) Creditele EMC se acordă prin raportare la timpul efectiv de participare la activitatea de EMC. Pentru o oră integrală de activitate de EMC se acordă 1 credit EMC, în limita a maximum 8 credite EMC pe zi, indiferent de numărul total de ore al programului, în condiţiile prevăzute de prezenta decizie.

Art. 5. –
(1) CMSR acordă credite EMC numai medicilor stomatologi înscrişi în Registrul unic al medicilor stomatologi din România.

(2) Creditele acordate de CMSR nu sunt transferabile.

Art. 6. –
(1) Membrii CMSR au obligaţia de a participa la formele de educaţie medicală continuă creditate conform dispoziţiilor prezentei decizii şi de a cumula cel puţin numărul minim de credite EMC stabilit de Consiliul naţional al CMSR, denumit în continuare Consiliul naţional.

(2) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor profesionale, medicii stomatologi cu drept de liberă practică trebuie să acumuleze un număr minim de 200 de credite EMC pe parcursul a 5 ani.

(3) Pentru a respecta principiul continuităţii educaţiei medicale, medicii stomatologi prevăzuţi la alin. (2) vor acumula anual minimum 24 de credite EMC.

(4) Data de referinţă pentru calculul punctajului creditelor EMC este data înscrierii în CMSR, respectiv data emiterii certificatului de membru al CMSR.

(5) Creditele EMC realizate în intervalul prevăzut la alin. (2) care depăşesc punctajul profesional minim nu se reportează pentru următorul ciclu de 5 ani.

(6) Medicii stomatologi care au depăşit limita de vârstă prevăzută de lege pentru pensionare şi care solicită avizul anual al CMSR în vederea desfăşurării în continuare a activităţilor profesionale au obligaţia de a obţine un număr de minimum 40 de credite EMC anual, acumulate în anul anterior.

(7) Pentru motive temeinice, la cererea medicului stomatolog, biroul executiv al colegiului teritorial în care acesta este înscris poate acorda o perioadă de graţie de maximum 3 luni pentru acumularea numărului minim de credite EMC prevăzut la alin. (2), (3) sau (6), cu avizul Comisiei profesional-ştiinţifice şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial al CMSR, denumit în continuare colegiul teritorial.

(8) Medicii stomatologi care intenţionează să solicite reînnoirea avizului de prestare a activităţilor profesionale cu caracter temporar pe teritoriul României trebuie să facă dovada realizării numărului de credite EMC stabilit prin decizie a Consiliului naţional, înainte de prestarea serviciilor stomatologice.

(9) În cazul în care nu se realizează numărul minim de credite EMC, calitatea de membru al CMSR, respectiv dreptul de a exercita profesia de medic stomatolog se suspendă până la realizarea acestuia conform prevederilor legale.

Art. 7. –
(1) Creditele EMC trebuie să fie acumulate prin participarea la programe de EMC formale sau nonformale preponderent în domeniul de specialitate.

(2) Din numărul minim de credite EMC prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8), maximum 10% poate fi obţinut prin participarea medicului stomatolog la forme de EMC creditate de organisme profesionale din alte arii de specialitate din domeniul sănătăţii.

(3) Cel puţin o treime din numărul minim de credite EMC prevăzut la art. 6 alin. (2) trebuie să fie obţinut ca urmare a participării la cursuri, cu sau fără demonstraţii practice.

Art. 8. –
Medicul stomatolog poate participa la orice activitate de pregătire profesională, creditată sau nu de către CMSR, în funcţie de interesul său profesional.

Art. 9. –
Membrii CMSR au obligaţia de a ţine evidenţa numărului de credite EMC obţinut.

Art. 10. –
(1) Verificarea punctajului profesional se efectuează de către colegiul teritorial în care medicul stomatolog este înscris, urmărind respectarea obligaţiilor impuse de art. 6 şi 7, în următoarele situaţii:

a) la avizarea anuală a certificatului de membru al CMSR;

b) la transferul dintr-un colegiu teritorial în altul;

c) la cererea medicului stomatolog;

d) cu ocazia soluţionării abaterilor disciplinare;

e) în alte cazuri stabilite prin decizia consiliului colegiului teritorial.

(2) Verificarea punctajului profesional se face în baza dovezilor de efectuare a formelor de EMC prezentate, în conformitate cu prevederile prezentei decizii.

(3) În calculul punctajului profesional nu poate fi luată în considerare participarea la mai multe forme de EMC ale căror date de desfăşurare se suprapun.

(4) Intervalul minim acceptat între două participări la forme de educaţie medicală continuă la distanţă (EMCD) este de 30 de zile. În cazul participării în aceeaşi perioadă la mai multe programe desfăşurate prin internet, se iau în calcul creditele de EMC acordate pentru un singur program, respectiv cel având cele mai multe credite.

(5) În calculul numărului minim de credite prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8) nu vor fi luate în considerare creditele aferente formelor de EMC la care medicul stomatolog a participat ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.

Art. 11. –
(1) Participarea la manifestări ştiinţifice din străinătate organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate, organisme profesionale şi de societăţi ştiinţifice, creditate de un organism profesional acreditat în domeniu, se creditează similar cu cele naţionale, în baza echivalării efectuate de Comisa de EMC, la cererea colegiului teritorial la care se depune dovada participării la forma de EMC. Procedura de echivalare se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

(2) Echivalenţa cu creditele europene de educaţie medicală continuă (ECMEC), acordate de un organism profesional acreditat, precum şi cu cele acordate de American Dental Association (ADA), obţinute în Statele Unite ale Americii, este de 1/1, în limita punctajului acordat formelor de EMC conform prezentei decizii.

(3) Participarea la orice manifestare ştiinţifică în străinătate care nu are numărul de credite acordat de un organism profesional acreditat în domeniu, înscris pe certificatul de absolvire sau de participare, nu beneficiază de creditare.

Art. 12. –
Certificatul sau orice alt document eliberat de societăţi înregistrate în registrul comerţului sau de alte persoane juridice cu scop lucrativ, din ţară ori din străinătate, nu face dovada deţinerii unei competenţe dobândite în condiţiile legii sau absolvirii unui program de studii complementare.

Art. 13. –
(1) CMSR, la nivel naţional, acreditează furnizorii şi lectorii implicaţi în furnizarea de EMC şi creditează formele de EMC organizate în condiţiile prezentei decizii.

(2) Acreditarea şi reacreditarea furnizorilor şi a lectorilor, precum şi creditarea formelor de EMC se efectuează de Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional, formată din Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi din Comisia profesional-ştiinţifică şi învăţământ.

Art. 14. –
(1) Acreditarea furnizorilor de EMC este modalitatea prin care CMSR evaluează, selectează şi autorizează anual furnizorii să deruleze programe de EMC, cu respectarea standardelor de calitate agreate de corpul profesional şi organizaţiile naţionale, europene şi internaţionale implicate.

(2) Procedura de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 15. –
Procedura de acreditare/reacreditare a lectorilor implicaţi în furnizarea de EMC este prevăzută în anexa nr. 2.

d) cu ocazia soluţionării abaterilor disciplinare;

e) în alte cazuri stabilite prin decizia consiliului colegiului teritorial.

(2) Verificarea punctajului profesional se face în baza dovezilor de efectuare a formelor de EMC prezentate, în conformitate cu prevederile prezentei decizii.

(3) În calculul punctajului profesional nu poate fi luată în considerare participarea la mai multe forme de EMC ale căror date de desfăşurare se suprapun.

(4) Intervalul minim acceptat între două participări la forme de educaţie medicală continuă la distanţă (EMCD) este de 30 de zile. În cazul participării în aceeaşi perioadă la mai multe programe desfăşurate prin internet, se iau în calcul creditele de EMC acordate pentru un singur program, respectiv cel având cele mai multe credite.

(5) În calculul numărului minim de credite prevăzut la art. 6 alin. (2), (3), (6) şi (8) nu vor fi luate în considerare creditele aferente formelor de EMC la care medicul stomatolog a participat ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare.

Art. 11. –
(1) Participarea la manifestări ştiinţifice din străinătate organizate de instituţii de învăţământ superior acreditate, organisme profesionale şi de societăţi ştiinţifice, creditate de un organism profesional acreditat în domeniu, se creditează similar cu cele naţionale, în baza echivalării efectuate de Comisa de EMC, la cererea colegiului teritorial la care se depune dovada participării la forma de EMC. Procedura de echivalare se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

(2) Echivalenţa cu creditele europene de educaţie medicală continuă (ECMEC), acordate de un organism profesional acreditat, precum şi cu cele acordate de American Dental Association (ADA), obţinute în Statele Unite ale Americii, este de 1/1, în limita punctajului acordat formelor de EMC conform prezentei decizii.

(3) Participarea la orice manifestare ştiinţifică în străinătate care nu are numărul de credite acordat de un organism profesional acreditat în domeniu, înscris pe certificatul de absolvire sau de participare, nu beneficiază de creditare.

Art. 12. –
Certificatul sau orice alt document eliberat de societăţi înregistrate în registrul comerţului sau de alte persoane juridice cu scop lucrativ, din ţară ori din străinătate, nu face dovada deţinerii unei competenţe dobândite în condiţiile legii sau absolvirii unui program de studii complementare.

Art. 13. –
(1) CMSR, la nivel naţional, acreditează furnizorii şi lectorii implicaţi în furnizarea de EMC şi creditează formele de EMC organizate în condiţiile prezentei decizii.

(2) Acreditarea şi reacreditarea furnizorilor şi a lectorilor, precum şi creditarea formelor de EMC se efectuează de Comisia de EMC din cadrul Consiliului naţional, formată din Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi din Comisia profesional-ştiinţifică şi învăţământ.

Art. 14. –
(1) Acreditarea furnizorilor de EMC este modalitatea prin care CMSR evaluează, selectează şi autorizează anual furnizorii să deruleze programe de EMC, cu respectarea standardelor de calitate agreate de corpul profesional şi organizaţiile naţionale, europene şi internaţionale implicate.

(2) Procedura de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 15. –
Procedura de acreditare/reacreditare a lectorilor implicaţi în furnizarea de EMC este prevăzută în anexa nr. 2.

e) informaţii privind medicii stomatologi care au obţinut credite EMC în baza prezentei decizii;

f) certificatele de absolvire/participare emise de furnizorii de EMC medicilor stomatologi participanţi semnate cu semnătura electronică calificată a coordonatorului de program, însoţită de marca electronică calificată şi sigiliul electronic al furnizorului de EMC;

g) alte informaţii relevante pentru educaţia medicală continuă a medicilor stomatologi stabilite prin decizia Comisiei de EMC.

(3) Colegiile teritoriale întocmesc şi actualizează Registrul electronic de evidenţă privind educaţia medicală continuă, în care sunt înscrise formele de EMC desfăşurate pe raza acestora.

(4) Structura registrelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se stabileşte prin decizie a Comisiei de EMC, care se publică pe pagina de internet a CMSR.

(5) Operaţiunile aferente procedurilor de acreditare/reacreditare a furnizorilor de EMC şi a lectorilor, de creditare a formelor de EMC, precum şi activităţilor conexe acestora vor putea fi efectuate şi prin mijloace electronice, prin poştă electronică ori prin intermediul sistemului informatic naţional al CMSR şi/sau al portalului naţional dedicat educaţiei medicale continue a medicilor stomatologi, după implementarea şi/sau dezvoltarea modulelor necesare.

(6) Documentele comunicate în format electronic de furnizorii de EMC în baza prevederilor prezentei decizii vor fi semnate cu semnătură electronică avansată sau calificată de reprezentantul furnizorului de EMC, cu excepţia certificatelor de absolvire/participare la formele de EMC, care vor fi semnate cu semnătură electronică calificată de coordonatorul de program, însoţită de marca electronică calificată şi sigiliul electronic al furnizorului de EMC, emise cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 257 din 28 august 2014.

Art. 19. –
(1) CMSR, prin Comisia de EMC, coordonează, îndrumă şi verifică organizarea şi desfăşurarea formelor de EMC creditate.

(2) La nivel local, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de Comisia de EMC, care reuneşte Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi Comisia profesionalştiinţifică şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de EMC din cadrul colegiului teritorial.

(3) Comisia de EMC constituită la nivel naţional coordonează, îndrumă şi verifică activitatea comisiilor de EMC din cadrul colegiilor teritoriale.

Art. 20. –
(1) Taxele prevăzute de prezenta decizie se plătesc anticipat în contul CMSR sau, după caz, al colegiilor teritoriale, prin virament bancar sau în sistem online.

(2) Dacă cererea formulată de solicitant nu este însoţită de dovada plăţii taxei stabilite conform prevederilor prezentei decizii, solicitantului i se pune în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, obligaţia de a achita taxa şi de a transmite CMSR sau, după caz, colegiului teritorial dovada achitării taxei, în termen de cel mult 5 zile de la primirea comunicării.

Art. 19. –
(1) CMSR, prin Comisia de EMC, coordonează, îndrumă şi verifică organizarea şi desfăşurarea formelor de EMC creditate.

(2) La nivel local, atribuţiile prevăzute la alin. (1) sunt exercitate de Comisia de EMC, care reuneşte Comisia pentru imagine, relaţii interne şi internaţionale, de etică şi deontologie medicală şi educaţie medicală continuă şi Comisia profesionalştiinţifică şi învăţământ din cadrul colegiului teritorial, denumită în continuare Comisia de EMC din cadrul colegiului teritorial.

(3) Comisia de EMC constituită la nivel naţional coordonează, îndrumă şi verifică activitatea comisiilor de EMC din cadrul colegiilor teritoriale.

Art. 20. –
(1) Taxele prevăzute de prezenta decizie se plătesc anticipat în contul CMSR sau, după caz, al colegiilor teritoriale, prin virament bancar sau în sistem online.

(2) Dacă cererea formulată de solicitant nu este însoţită de dovada plăţii taxei stabilite conform prevederilor prezentei decizii, solicitantului i se pune în vedere, sub sancţiunea anulării cererii, obligaţia de a achita taxa şi de a transmite CMSR sau, după caz, colegiului teritorial dovada achitării taxei, în termen de cel mult 5 zile de la primirea comunicării”.