Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, va vizita, vineri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală.
Ministrul Sănătăţii va discuta cu echipa de conducere şi şefii de secţie despre pregătirea unităţii sanitare în acest context epidemiologic şi va vizita mai multe secţii.
La ora 11,00, Alexandru Rafila va susţine declaraţii de presă în sala Amfiteatrul Mare din Clădirea principală.
Cazurile la nivel global de COVID-19 au crescut cu 70%, în săptămâna dintre 27 decembrie şi 2 ianuarie, însă numărul deceselor provocate de boală au scăzut cu 10% în această perioadă, potrivit raportului epidemiologic publicat joi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.
Săptămâna trecută au fost confirmate 9,5 milioane de contagieri, aproape dublu sau chiar triplu comparativ cu „vârfurile” înregistrate în valurile precedente, însă numărul deceselor a fost de 41.000, reprezentând a patra săptămână consecutivă de scădere, în pofida actualului val virulent de contagieri.
În mod paradoxal, America de Nord, unde numărul cazurilor a crescut vertiginos (100%), a fost regiunea unde a scăzut cel mai mult procentul deceselor (aproximativ 18%), în timp ce în Europa, cu o creştere de 65% a cazurilor, numărul deceselor a scăzut cu 6%.
Europa a fost continentul cu cele mai mai multe contagieri înregistrate săptămâna trecută (5,3 milioane) şi cele mai multe decese (22.000), în timp ce în America de Nord au fost raportate 3,2 milioane de cazuri şi 10.000 de decese.
În ritmul actual, Europa, cu 103 milioane de cazuri de la începerea pandemiei, va depăşi America de Nord (104 milioane) cazuri confirmate cu COVID-19.
În Africa, continentul a fost detectată pentru prima oară varianta Omicron, numărul cazurilor au crescut cu 7% săptămâna trecută, cel mai mic procent dintre toate regiunile, deşi numărul deceselor a crescut cu aproape 22%.
În restul regiunilor s-a remarcat o scădere a numărului deceselor, inclusiv în sudul Asiei unde decesele s-au redus cu 7%, în pofida unei creşteri cu 78% a noilor contagieri cu COVID-19.
Raportul epidemiologic al OMS nu oferă date privind prezenţa diferitelor variante ale coronavirusului în noile contagieri, deşi unele ţări au raportat că Omicron reprezintă deja varianta dominantă.
sursa foto: RoVaccinare
Imunizarea împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani va începe în România după recepţionarea dozelor necesare, care ar putea să aibă loc în cea de a doua jumătate a lunii ianuarie, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).
„Vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani va începe în România după recepţionarea dozelor necesare. Estimăm să primim aceste doze în a doua jumătate a acestei luni”, precizează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook RoVaccinare.
Potrivit RoVaccinare, platforma de programare a fost actualizată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi se vor putea efectua programări pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani după ce vaccinul va fi disponibil în România.
Imunizarea se poate efectua atât în centrele de vaccinare stabilite, cât şi în cabinetele medicilor de familie.
Conform platformei RoVaccinare, la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani doza de Comirnaty (Pfizer) este mai mică decât cea utilizată la persoanele cu vârsta de peste 12 ani (10 micrograme comparativ cu 30 micrograme), însă ca şi în cazul celorlalte grupe de vârstă vaccinul se administrează sub formă de două doze, intramuscular, la un interval de 21 de zile.
„Riscul de miocardită la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani este extrem de scăzut, fiind mult sub cel observat pentru categoria 12 – 17 ani. Doar 12 cazuri de miocardită au fost înregistrate la 8,7 milioane de doze administrate în SUA la această categorie de vârstă. La băieţi, după doza 1 nu a fost înregistrat niciun caz, iar după doza 2 au fost înregistrate 4,3 cazuri la un milion de doze administrate, rata bazală de miocardită în populaţia nevaccinată fiind de 0,2 – 1,9 cazuri la un milion de persoane în interval de şapte zile”, arată sursa citată.
Institutul Naţional de Sănătate Publică informează joi că, în săptămâna 27 decembrie – 2 ianuarie, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 37.877, de 1,3 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (27.633) şi cu 1,2% mai mic comparativ cu cel din săptămâna anterioară (38.332).
Au fost raportate la nivel naţional o sută de cazuri de gripă clinică, comparativ cu 17 cazuri înregistrate în săptămâna similară din 2020.
În aceeaşi perioadă, au fost confirmate cu laboratorul două cazuri de gripă, cu virus gripal tip AH3 – unul în judeţul Ilfov şi unul în Bucureşti.
De asemenea, au fost înregistrate două cazuri de Infecţie Respiratorie Acută Severă (SARI).
De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul şase cazuri de gripă: unul cu virus gripal tip B în Bucureşti şi cinci cu virus gripal tip AH3 – trei în judeţul Vrancea şi câte unul în judeţul Ilfov şi în Bucureşti.
Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal, precizează INSP.
Până la data de 2 ianuarie au fost vaccinate antigripal cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii 1.173.293 de persoane din grupele la risc.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, joi, definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).
Potrivit documentului, pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
Condițiile pentru testarea personalului medico-sanitar si auxiliar asimptomatic
INSP precizează că testarea prin test rapid antigenic la interval de trei zile sau prin test RT-PCR/NAAT o dată la șapte zile se va realiza în cazul personalului medico-sanitar si auxiliar asimptomatic:
Această testare se solicită în următoarele situații:
Conducerea unității medico-sanitare are obligația verificării rezultatului testării și a instituirii măsurilor care se impun.
Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.
Personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, nu necesită testare periodică.
Vă prezentăm textul documentului actualizat de INSP:
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:
Notă: Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.
Criterii de diagnostic imagistic
Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19
Criterii de laborator
Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică2, 3
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
Clasificarea cazurilor
Caz posibil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice
Caz probabil
Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat
SAU
Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic
Caz confirmat
Orice persoană care întrunește criteriile de laborator
Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.
Contactul direct este definit ca:
Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.
Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar
Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.
În acest sens putem avea următoarele situații:
Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată
Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.
Notă: Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar.
Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.
Deces cauzat de COVID-19
Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.
Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.
Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2
Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.
Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2
A. Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cele care au trecut prin boala, documentata cu bilet de externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv
Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic
* La cabinetul medicului de familie testarea se poate face inițial cu test rapid antigenic, iar în cazul unui rezultat pozitiv, doar medicii de familie din sentinela de ILI recoltează proba de exsudat naso-faringian pentru RT-PCR SARS-CoV-2 și anunță DSP pentru ridicarea probei și transportul acesteia la laborator.
B. Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu au avut niciodată boala
Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic
1.Persoane simptomatice (Test rapid antigenic)
2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare sau în alte unitati avizate pentru testare (RT-PCR/NAAT)
3. Contacți direcți ai cazurilor confirmate, în a 3-a – a 5-a zi de la contact, inclusiv personal medicosanitar si auxiliary (Test rapid antigenic)
4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi cellule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval (RT-PCR/NAAT)
5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie* în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital în cazul testarii RTPCR/NAAT, iar în cazul testarii cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării VRT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)
6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic):
7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenției /manoperei, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)
8. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 5., 6. și 7., precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19, în ziua internării sau cu o zi anterior internării (Test rapid antigenic)
9. Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună, indiferent de testul utilizat (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)
10. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusive pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)
11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)
12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină la domiciliu (avand istoric de calatorie sau care au fost contact direct cu un caz confirmat), în ziua a 3-a – a 5-a (Test rapid antigenic)
C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:
se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR/NAAT o data la 7 zile.
Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a instituirii masurilor care se impun.
Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.
*Această testare se solicită în următoarele situații:
Personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, nu necesită testare periodică.
Documentul INTEGRAL AICI
20 de molecule au fost introduse, în urma Hotărârii de Guvern de miercuri, în Lista care cuprinde denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.
Astfel, începând cu data de 1 februarie 2022, pacienții vor avea acces la 12 molecule noi, dintre care șase molecule au fost introduse condiționat în listă și fac obiectul unor contracte cost–volum și cost-volum–rezultat, se arată într-un comunicat al Casei Națioanle de Asigurări de Sănătate (CNAS), transmis joi.
„Pentru demararea acestor contracte, în perioada imediat următoare vor fi elaborate, în vederea aprobării, protocoalele terapeutice și formularele specifice. Astfel, începând cu data de 1 februarie, CNAS va derula 4 contracte cost-volum pentru asigurarea accesului pacienților la moleculele aprobate condiționat ce vor fi utilizate în tratamentul afecțiunilor oncologice, neurologice, endocrine și a unor boli rare”, se arată în comunicatul citat.
De asemenea, potrivit sursei citate, la aceeași dată, vor demara contractele cost-volum–rezultat în cadrul cărora va fi asigurat tratamentul pentru pacienții cu hepatita C, atât cu cele două noi molecule pangenotipice aprobate, cât și cu medicamentele genotip specifice introduse anterior în Lista de medicamente compensate și gratuite.
„Cele 6 noi molecule introduse necondiționat în listă, la care pacienții vor avea acces începând cu data de 1 februarie, au indicații în următoarele arii terapeutice: cardiologie, reumatologie, dermatologie, boli pulmonare cronice (astm), hemofilie”, arată sursa citată.
Potrivit CNAS, începând cu data de 1 martie 2022, alte 8 noi molecule vor putea fi prescrise pacienților cu afecțiuni din ariile terapeutice: oncologie – 3 molecule, boli rare – 2 molecule, boli pulmonare cronice – 1 moleculă, neurologie – 1 moleculă, boli digestive – 1 moleculă.
„Creșterea accesului pacienților la tratamente inovative prin introducerea de noi molecule în lista de medicamente compensate și gratuite este și mai importantă astăzi, în plină pandemie, când afecțiunile cronice cresc vulnerabilitatea pacienților în cazul infectării cu noul coronavirus, riscurile acestora de a dezvolta forme severe fiind foarte mari”, a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.
Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a emis, joi, Ordinul cu privire la acordarea titlului de medic specialist ATI pentru un număr de 113 medici care au absolvit examenul de specialitate la 31 decembrie 2021 și au finalizat stagiile de rezidentiat. Ceilalti 48 de medici ATI care au absolvit examenul de specialitate, vor primi de asemenea, cu celeritate titlul de medic specialist după finalizarea stagiilor obligatorii.
„Astfel, tinerii medici vor putea ocupa posturi în sistemul sanitar românesc într-un domeniu vital, cunoscut cu un deficit important de personal medical”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.
Potrivit sursei citate, în urma consultării cu Președintele Comisiei de specialitate ATI, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, Ministerul Sănătății va solicita de urgență analiza statului de funcții din secțiile ATI, pentru verificarea îndeplinirii normelor de personal prevăzute în OMS 1500/2009 care reglementează acest domeniu. Ulterior, prin adaptarea statului de funcții la prevederile ordinului se va corela creșterea numărului de posturi de medici, asistente medicale și personal auxiliar contribuind astfel la creșterea capacității de răspuns a secțiilor ATI.
„Tinerii medici specialiști vor avea posibilitatea să se angajeze pe perioada nedeterminată în spitalele din România”, mai precizează sursa citată.
sursa foto: Guvernul României/Facebook
Premierul Nicolae Ciucă a discutat, joi, cu reprezentanții sindicatelor despre măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, condițiile de muncă și salarizare.
La discuții, care au avut loc în format hibrid, au participat și miniștrii Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila și Educației, Sorin Cîmpeanu.
În cadrul întâlnirii, participanții au analizat eficiența măsurilor de protejare a populației, menite să asigure continuitatea serviciilor publice, a derulării afacerilor și a funcționării sistemului educațional.
Printre temele analizate s-au numărat măsurile de prevenție, testarea populației, portul măștii, vaccinarea, asistența medicală ambulatorie, accesul la tratament, contextul economic, siguranța personalului medical și recuperarea celor afectați de COVID-19.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, a fost evidențiată nevoia unei abordări coerente, sistemice și predictibile, care să includă dialogul cu partenerii sociali. Pentru protejarea populației față de formele grave de boală și de riscul pierderii vieții, vaccinarea a fost menționată ca fiind cea mai eficientă soluție recomandată de experți, limitând evoluția către o situație gravă și internarea în spital.
Date din Israel, publicate joi, susțin informațiile din ce în ce mai numeroase la nivel mondial potrivit cărora varianta Omicron a SARS-CoV-2 provoacă o formă de boală mai ușoară decât variantele anterioare ale coronavirusului, chiar dacă această țară s-a confruntat cu un număr record de infecții zilnice, relatează Reuters.
Numărul total de spitalizări a ajuns, miercuri, la 363 de pacienți, după ce Ministerul Sănătății a raportat peste 16.000 de cazuri noi (un nivel record în Israel de la începutul pandemiei), iar numărul pacienților în stare gravă a crescut cu 34 în 24 de ore.
În perioada de vârf a valului Delta din Israel, recordul de cazuri zilnice a fost de peste 11.000 de contagieri, cu o creștere zilnică a numărului celor care se îmbolnăvesc grav de aproximativ 100 și cu 1.300 de persoane spitalizate.
„Datele noastre inițiale, care nu sunt încă pe deplin exacte, indică șapte-opt persoane spitalizate la 1.000 de persoane infectate, dintre care două se îmbolnăvesc grav sau mai rău de atât”, a declarat Sharon Alroy-Preis, șefa Ministerului Sănătății Publice.
„Aceasta este o schimbare semnificativă față de Delta, unde s-au înregistrat mult mai mulți – cel puțin 10 bolnavi grav la fiecare 1.000 de infectați”, a mai spus aceasta.
Israelul, cu o populație de 9,2 milioane de locuitori, a administrat până acum 16,8 milioane de doze de vaccin. Recent, autoritățile din această țară au aprobat administrarea dozei a patra persoanelor peste 60 de ani sau imunocompromise.
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 6.018 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 1.125 mai multe decât în ziua anterioară. 768 dintre cazurile noi sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.
Astfel, până joi, pe teritoriul României au fost confirmate 1.827.867 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 12.789 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.753.835 de pacienți au fost declarați vindecați.
Până astăzi, 58.940 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.
În intervalul 05.01.2022 (10:00) – 06.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 44 de decese (19 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș și Municipiul București.
Dintre cele 44 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 11 la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 la categoria de vârstă 70-79 ani și 13 la categoria de vârstă peste 80 ani.
41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
Din totalul de 44 de pacienți decedați, 36 erau nevaccinați și 8 vaccinați. Cei 8 pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 60-69 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.
Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.365, cu 106 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 400 persoane, cu 9 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 400 de pacienți internați la ATI, 31 au certificat care atestă vaccinarea.
Din totalul pacienților internați, 95 sunt minori, 87 fiind internați în secții, cu 5 mai mult decât în ziua anterioară și 8 la ATI, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.135.429 de teste RT-PCR și 6.214.394 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 20.161 de teste RT-PCR (9.562 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.599 la cerere) și 42.681 de teste rapide antigenice.
Pe teritoriul României, 13.652 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.775 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.044 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 70 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.667 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 461 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 5 ianuarie, 838 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 281.500 lei.
