26.3 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Prof. dr. Alexandru Rafila: Ar trebui să existe o coordonare a asistenței medicale spitalicești pediatrice la nivel național

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Prof. dr. Alexandru Rafila: Ar trebui să existe o coordonare a asistenței medicale spitalicești pediatrice la nivel național

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că nu există o coordonare a asistenţei medicale spitaliceşti pediatrice la nivelul Capitalei şi nici în ţară.

    „Nu există niciun fel de coordonare a asistenţei medicale spitaliceşti pediatrice – şi nu mă refer doar la COVID – la nivelul Capitalei şi la nivelul ţării. Dacă lucrăm ca să coordonăm activitatea de asistenţă medicală pentru adulţi, trebuie să facem acelaşi lucru şi pentru copii. (…) Unele spitale sunt la primărie, altele la minister. Această coordonare, din păcate, nu există şi ea trebuie să existe, pentru că un pacient nu este interesat de cine coordonează spitalul, cine este proprietarul spitalului, ci este interesat de accesul la servicii de sănătate”, a spus prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

    Ministrul Sănătăţii a vizitat, vineri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală.

    Rafila a discutat cu echipa de conducere şi şefii de secţie despre pregătirea unităţii sanitare în acest context epidemiologic şi a mers în mai multe secţii.

    OMS: Varianta Omicron nu ar trebui să fie considerată „uşoară”

    Mateescu Cristi
    -
    0
    OMS: Varianta Omicron nu ar trebui să fie considerată „uşoară”

    Omicron, noua variantă mai infecţioasă a virusului SARS-CoV-2, pare să producă o boală mai puţin severă în comparaţie cu cele cauzate de varianta dominantă la nivel global – Delta – însă infecţia pe care o cauzează nu ar trebui să fie considerată „o formă uşoară”, au anunţat, joi, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează Reuters.

    Janet Diaz, coordonatoarea echipei clinice însărcinate cu combaterea COVID-19 din cadrul OMS, a spus că primele studii au arătat o reducere a riscului de spitalizare asociat variantei Omicron, descoperită prima dată în noiembrie în sudul Africii şi Hong Kong, în comparaţie cu riscul asociat variantei Delta.

    Totodată, se pare că există un risc mai mic de severitate a bolii atât pentru tineri, cât şi pentru vârstnici, a adăugat Janet Diaz într-o conferinţă de presă organizată la sediul din Geneva al OMS.

    Diaz nu a oferit alte detalii despre studiile menţionate sau despre vârstele persoanelor analizate, însă impactul asupra vârstnicilor reprezintă una dintre marile întrebări rămase deocamdată fără răspuns în ceea ce priveşte noua variantă virală, în condiţiile în care majoritatea cazurilor studiate au vizat până acum persoane mai tinere.

    Varianta Omicron nu ar trebui să fie considerată „uşoară”

    Prezent la aceeaşi conferinţă de presă de la Geneva, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că varianta Omicron nu ar trebui să fie considerată „uşoară” şi a avertizat în legătură cu un „tsunami” de cazuri de COVID-19, întrucât numărul global al infectărilor a crescut la niveluri record, sistemele medicale sunt copleşite, iar guvernele lumii întâmpină dificultăţi în limitarea răspândirii acestui virus care a ucis deja peste 5,8 milioane de oameni.

    „Deşi infecţia cu Omicron pare într-adevăr mai puţin severă în comparaţie cu Delta, mai ales pentru persoanele vaccinate, acest lucru nu înseamnă că ea ar trebui clasificată drept ‘uşoară’. La fel ca variantele precedente, Omicron trimite oameni la spital şi omoară oameni”, a adăugat directorul OMS.

    Directorul OMS şi-a reînnoit apelul pentru o distribuire echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19 pe plan global şi pentru un acces mai bun al populaţiei mondiale la aceste vaccinuri.

    Conform ratelor actuale de vaccinare, 109 ţări vor rata obiectivul OMS de a-şi vaccina 70% din populaţiile lor naţionale până la 1 iulie, a adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Acel prag este considerat esenţial pentru a determina sfârşitul fazei acute a pandemiei de COVID-19.

    „Booster după booster într-un număr mic de ţări nu vor duce la sfârşitul pandemiei, în timp ce miliarde de oameni rămân complet neprotejaţi”, a mai spus directorul OMS.

    Conform lui Bruce Aylward, consilier al OMS, 36 de ţări nu au atins deocamdată nici măcar pragul de 10% de acoperire vaccinală. Din totalul pacienţilor spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 la nivel global, 80% au fost persoane nevaccinate, a adăugat el.

    În raportul său epidemiologic săptămânal, OMS a anunţat că numărul global al cazurilor de COVID-19 a crescut cu 71% (fiind de 9,5 milioane) în săptămâna care s-a încheiat pe 2 ianuarie în comparaţie cu săptămâna precedentă, iar numărul deceselor a scăzut cu 10%, fiind de 41.000.

    O altă variantă virală, B.1.640, denumită „IHU” – detectată pentru prima dată în mai multe ţări în septembrie 2021 – se numără printre cele monitorizate de OMS, însă nu circulă deocamdată pe scară largă, a anunţat Maria van Kerkhove, director tehnic al departamentului de combatere a maladiei COVID-19 din cadrul OMS.

    Există două categorii importante de variante virale pe care OMS le monitorizează cu mare atenţie: „variante îngrijorătoare”, care includ Delta şi Omicron, şi „variante de interes”.

    Ministrul Sănătăţii, vizită la Spitalul ”Grigore Alexandrescu”

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministrul Sănătăţii, vizită la Spitalul ”Grigore Alexandrescu”

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, va vizita, vineri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală.

    Ministrul Sănătăţii va discuta cu echipa de conducere şi şefii de secţie despre pregătirea unităţii sanitare în acest context epidemiologic şi va vizita mai multe secţii.

    La ora 11,00, Alexandru Rafila va susţine declaraţii de presă în sala Amfiteatrul Mare din Clădirea principală.

    OMS: Numărul deceselor asociate COVID-19, în scădere, deși cazurile de infectare cu Omicron au crescut virulent

    Mateescu Cristi
    -
    0
    OMS: Numărul deceselor asociate COVID-19, în scădere, deși cazurile de infectare cu Omicron au crescut virulent

    Cazurile la nivel global de COVID-19 au crescut cu 70%, în săptămâna dintre 27 decembrie şi 2 ianuarie, însă numărul deceselor provocate de boală au scăzut cu 10% în această perioadă, potrivit raportului epidemiologic publicat joi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

    Săptămâna trecută au fost confirmate 9,5 milioane de contagieri, aproape dublu sau chiar triplu comparativ cu „vârfurile” înregistrate în valurile precedente, însă numărul deceselor a fost de 41.000, reprezentând a patra săptămână consecutivă de scădere, în pofida actualului val virulent de contagieri.

    În mod paradoxal, America de Nord, unde numărul cazurilor a crescut vertiginos (100%), a fost regiunea unde a scăzut cel mai mult procentul deceselor (aproximativ 18%), în timp ce în Europa, cu o creştere de 65% a cazurilor, numărul deceselor a scăzut cu 6%.

    Europa a fost continentul cu cele mai mai multe contagieri înregistrate săptămâna trecută (5,3 milioane) şi cele mai multe decese (22.000), în timp ce în America de Nord au fost raportate 3,2 milioane de cazuri şi 10.000 de decese.

    În ritmul actual, Europa, cu 103 milioane de cazuri de la începerea pandemiei, va depăşi America de Nord (104 milioane) cazuri confirmate cu COVID-19.

    În Africa, continentul a fost detectată pentru prima oară varianta Omicron, numărul cazurilor au crescut cu 7% săptămâna trecută, cel mai mic procent dintre toate regiunile, deşi numărul deceselor a crescut cu aproape 22%.

    În restul regiunilor s-a remarcat o scădere a numărului deceselor, inclusiv în sudul Asiei unde decesele s-au redus cu 7%, în pofida unei creşteri cu 78% a noilor contagieri cu COVID-19.

    Raportul epidemiologic al OMS nu oferă date privind prezenţa diferitelor variante ale coronavirusului în noile contagieri, deşi unele ţări au raportat că Omicron reprezintă deja varianta dominantă.

    Când ar putea începe vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani în România

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Când ar putea începe vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani în România

    sursa foto: RoVaccinare

    Imunizarea împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani va începe în România după recepţionarea dozelor necesare, care ar putea să aibă loc în cea de a doua jumătate a lunii ianuarie, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

    „Vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani va începe în România după recepţionarea dozelor necesare. Estimăm să primim aceste doze în a doua jumătate a acestei luni”, precizează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook RoVaccinare.

    Potrivit RoVaccinare, platforma de programare a fost actualizată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi se vor putea efectua programări pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani după ce vaccinul va fi disponibil în România.

    Imunizarea se poate efectua atât în centrele de vaccinare stabilite, cât şi în cabinetele medicilor de familie.

    Conform platformei RoVaccinare, la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani doza de Comirnaty (Pfizer) este mai mică decât cea utilizată la persoanele cu vârsta de peste 12 ani (10 micrograme comparativ cu 30 micrograme), însă ca şi în cazul celorlalte grupe de vârstă vaccinul se administrează sub formă de două doze, intramuscular, la un interval de 21 de zile.

    „Riscul de miocardită la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani este extrem de scăzut, fiind mult sub cel observat pentru categoria 12 – 17 ani. Doar 12 cazuri de miocardită au fost înregistrate la 8,7 milioane de doze administrate în SUA la această categorie de vârstă. La băieţi, după doza 1 nu a fost înregistrat niciun caz, iar după doza 2 au fost înregistrate 4,3 cazuri la un milion de doze administrate, rata bazală de miocardită în populaţia nevaccinată fiind de 0,2 – 1,9 cazuri la un milion de persoane în interval de şapte zile”, arată sursa citată.

    Câte cazuri de gripă clinică au fost raportate la nivel național în ultima săptămână

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Câte cazuri de gripă clinică au fost raportate la nivel național în ultima săptămână

    Institutul Naţional de Sănătate Publică informează joi că, în săptămâna 27 decembrie – 2 ianuarie, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 37.877, de 1,3 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (27.633) şi cu 1,2% mai mic comparativ cu cel din săptămâna anterioară (38.332).

    Au fost raportate la nivel naţional o sută de cazuri de gripă clinică, comparativ cu 17 cazuri înregistrate în săptămâna similară din 2020.

    În aceeaşi perioadă, au fost confirmate cu laboratorul două cazuri de gripă, cu virus gripal tip AH3 – unul în judeţul Ilfov şi unul în Bucureşti.

    De asemenea, au fost înregistrate două cazuri de Infecţie Respiratorie Acută Severă (SARI).

    De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul şase cazuri de gripă: unul cu virus gripal tip B în Bucureşti şi cinci cu virus gripal tip AH3 – trei în judeţul Vrancea şi câte unul în judeţul Ilfov şi în Bucureşti.

    Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal, precizează INSP.

    Până la data de 2 ianuarie au fost vaccinate antigripal cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii 1.173.293 de persoane din grupele la risc.

    INSP: Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), actualizate

    Mateescu Cristi
    -
    0
    INSP: Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), actualizate

    Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, joi, definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

    Potrivit documentului, pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

    Condițiile pentru testarea personalului medico-sanitar si auxiliar asimptomatic

    INSP precizează că testarea prin test rapid antigenic la interval de trei zile sau prin test RT-PCR/NAAT o dată la șapte zile se va realiza în cazul personalului medico-sanitar si auxiliar asimptomatic:

    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si care nu a avut niciodată boala
    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă sicare a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primuluitest pozitiv

    Această testare se solicită în următoarele situații:

    • în condițiile în care rata cumulată a incidenței cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritorială, raportată la 1000 de locuitori este mai mare sau egală cu 1,5
    • pentru unități sanitare care îngrijesc pacienți confirmați cu varianta Delta a SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidență din unitatea administrativ teritorială

    Conducerea unității medico-sanitare are obligația verificării rezultatului testării și a instituirii măsurilor care se impun.

    Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.

    Personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, nu necesită testare periodică.

    Vă prezentăm textul documentului actualizat de INSP:

    Criterii clinice

    Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

    • – tuse
    • – febră
    • – scurtarea respirației
    • – debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

    Notă: Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

    Criterii de diagnostic imagistic

    Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19

    Criterii de laborator

    Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică2, 3

    Criterii epidemiologice

    Cel puțin unul dintre următoarele:

    • – contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară datei debutului;
    • – rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată

    Clasificarea cazurilor

    Caz posibil

    Orice persoană care întrunește criteriile clinice

    Caz probabil

    Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat

    SAU

    Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

    Caz confirmat

    Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

    Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

    Contactul direct este definit ca:

    • Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
    • Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. Strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
    • Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
    • Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
    • Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
    • Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

    Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

    Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.

    Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

    Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar

    Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

    În acest sens putem avea următoarele situații:

    Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

    1. Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
    2. Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

    Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

    1. Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

    Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

    – Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare

    – Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

    Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital

    1. Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare

    Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

    Notă: Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar.

    Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.

    Deces cauzat de COVID-19

    Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultura etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

    Criterii pentru initierea testarii pentru SARS-CoV-2

    Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.

    Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 

    A. Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cele care au trecut prin boala, documentata cu bilet de externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv

    Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic

    • 1.Persoane simptomatice conform definiţiei de caz (RT-PCR/NAAT / Test rapid antigenic)
    • 2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2 efectuat în unități sanitare sau în alte unități avizate pentru testare (Test rapid antigenic)

    * La cabinetul medicului de familie testarea se poate face inițial cu test rapid antigenic, iar în cazul unui rezultat pozitiv, doar medicii de familie din sentinela de ILI recoltează proba de exsudat naso-faringian pentru RT-PCR SARS-CoV-2 și anunță DSP pentru ridicarea probei și transportul acesteia la laborator.

    B. Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu au avut niciodată boala

    Categoria RT-PCR/NAAT Test rapid antigenic RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic

    1.Persoane simptomatice (Test rapid antigenic)

    2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare sau în alte unitati avizate pentru testare (RT-PCR/NAAT)

    3. Contacți direcți ai cazurilor confirmate, în a 3-a – a 5-a zi de la contact, inclusiv personal medicosanitar si auxiliary (Test rapid antigenic)

    4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi cellule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval (RT-PCR/NAAT)

    5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie* în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital în cazul testarii RTPCR/NAAT, iar în cazul testarii cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării VRT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic):

    • Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare, în cazul testării RTPCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
    • Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei, indiferent de testul utilizat

    7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenției /manoperei, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    8. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 5., 6. și 7., precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19, în ziua internării sau cu o zi anterior internării (Test rapid antigenic)

    9. Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună, indiferent de testul utilizat (RT-PCR/NAAT sau test rapid antigenic)

    10. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusive pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)

    11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare (Test rapid antigenic – de 4 ori pe lună)

    12. Gravidele asimptomatice care se află în carantină la domiciliu (avand istoric de calatorie sau care au fost contact direct cu un caz confirmat), în ziua a 3-a – a 5-a (Test rapid antigenic)

    C. În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos:

    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si care nu a avut niciodată boala
    • nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă sicare a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv

    se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR/NAAT o data la 7 zile.

    Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a instituirii masurilor care se impun.

    Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete.

    *Această testare se solicită în următoarele situații:

    • în condițiile în care rata cumulată a incidenței cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritorială, raportată la 1000 de locuitori este mai mare sau egală cu 1,5
    • pentru unități sanitare care îngrijesc pacienți confirmați cu varianta Delta a SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidență din unitatea administrativ teritorială

    Personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cel care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, nu necesită testare periodică.

    Documentul INTEGRAL AICI 

     

     

     

     

    CNAS: Molecule noi destinate mai multor arii terapeutice, pe lista celor compensate și gratuite

    Mateescu Cristi
    -
    0
    CNAS: Molecule noi destinate mai multor arii terapeutice, pe lista celor compensate și gratuite

    20 de molecule au fost introduse, în urma Hotărârii de Guvern de miercuri, în Lista care cuprinde denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.

    Astfel, începând cu data de 1 februarie 2022, pacienții vor avea acces la 12 molecule noi, dintre care șase molecule au fost introduse condiționat în listă și fac obiectul unor contracte cost–volum și cost-volum–rezultat, se arată într-un comunicat al Casei Națioanle de Asigurări de Sănătate (CNAS), transmis joi.

    „Pentru demararea acestor contracte, în perioada imediat următoare vor fi elaborate, în vederea aprobării, protocoalele terapeutice și formularele specifice. Astfel, începând cu data de 1 februarie, CNAS va derula 4 contracte cost-volum pentru asigurarea accesului pacienților la moleculele aprobate condiționat ce vor fi utilizate în tratamentul afecțiunilor oncologice, neurologice, endocrine și a unor boli rare”, se arată în comunicatul citat.

    De asemenea, potrivit sursei citate, la aceeași dată, vor demara contractele cost-volum–rezultat în cadrul cărora va fi asigurat tratamentul pentru pacienții cu hepatita C, atât cu cele două noi molecule pangenotipice aprobate, cât și cu medicamentele genotip specifice introduse anterior în Lista de medicamente compensate și gratuite.

    „Cele 6 noi molecule introduse necondiționat în listă, la care pacienții vor avea acces începând cu data de 1 februarie, au indicații în următoarele arii terapeutice: cardiologie, reumatologie, dermatologie, boli pulmonare cronice (astm), hemofilie”, arată sursa citată.

    Potrivit CNAS, începând cu data de 1 martie 2022, alte 8 noi molecule vor putea fi prescrise pacienților cu afecțiuni din ariile terapeutice: oncologie – 3 molecule, boli rare – 2 molecule, boli pulmonare cronice – 1 moleculă, neurologie – 1 moleculă, boli digestive – 1 moleculă.

    „Creșterea accesului pacienților la tratamente inovative prin introducerea de noi molecule în lista de medicamente compensate și gratuite este și mai importantă astăzi, în plină pandemie, când afecțiunile cronice cresc vulnerabilitatea pacienților în cazul infectării cu noul coronavirus, riscurile acestora de a dezvolta forme severe fiind foarte mari”, a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.

    Ministrul Sănătății a emis Ordinul privind acordarea titlului de medic specialist ATI pentru 113 doctori

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ministrul Sănătății a emis Ordinul privind acordarea titlului de medic specialist ATI pentru 113 doctori

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a emis, joi, Ordinul cu privire la acordarea titlului de medic specialist ATI pentru un număr de 113 medici care au absolvit examenul de specialitate la 31 decembrie 2021 și au finalizat stagiile de rezidentiat. Ceilalti 48 de medici ATI care au absolvit examenul de specialitate, vor primi de asemenea, cu celeritate titlul de medic specialist după finalizarea stagiilor obligatorii.

    „Astfel, tinerii medici vor putea ocupa posturi în sistemul sanitar românesc într-un domeniu vital, cunoscut cu un deficit important de personal medical”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

    Potrivit sursei citate, în urma consultării cu Președintele Comisiei de specialitate ATI, prof. univ. dr. Dorel Săndesc, Ministerul Sănătății va solicita de urgență analiza statului de funcții din secțiile ATI, pentru verificarea îndeplinirii normelor de personal prevăzute în OMS 1500/2009 care reglementează acest domeniu. Ulterior, prin adaptarea statului de funcții la prevederile ordinului se va corela creșterea numărului de posturi de medici, asistente medicale și personal auxiliar contribuind astfel la creșterea capacității de răspuns a secțiilor ATI.

    „Tinerii medici specialiști vor avea posibilitatea să se angajeze pe perioada nedeterminată în spitalele din România”, mai precizează sursa citată.

    Premierul, discuții cu sindicatele despre măsurile de prevenire și combatere a pandemiei

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Premierul, discuții cu sindicatele despre măsurile de prevenire și combatere a pandemiei

    sursa foto: Guvernul României/Facebook

    Premierul Nicolae Ciucă a discutat, joi, cu reprezentanții sindicatelor despre măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, condițiile de muncă și salarizare.

    La discuții, care au avut loc în format hibrid, au participat și miniștrii Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila și Educației, Sorin Cîmpeanu.

    În cadrul întâlnirii, participanții au analizat eficiența măsurilor de protejare a populației, menite să asigure continuitatea serviciilor publice, a derulării afacerilor și a funcționării sistemului educațional.

    Printre temele analizate s-au numărat măsurile de prevenție, testarea populației, portul măștii, vaccinarea, asistența medicală ambulatorie, accesul la tratament, contextul economic, siguranța personalului medical și recuperarea celor afectați de COVID-19.

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, a fost evidențiată nevoia unei abordări coerente, sistemice și predictibile, care să includă dialogul cu partenerii sociali. Pentru protejarea populației față de formele grave de boală și de riscul pierderii vieții, vaccinarea a fost menționată ca fiind cea mai eficientă soluție recomandată de experți, limitând evoluția către o situație gravă și internarea în spital.

    1...712713714...3.308Pagina 713 din 3.308

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.