A fost promulgată legea de acordare a concediului și indemnizației pentru cei care îngrijesc pacienți bolnavi de cancer

Legea care prevede că asiguratul care îngrijeşte un pacient bolnav de cancer în vârstă de peste 18 ani beneficiază de concediu şi de indemnizaţie a fost promulgată, marți, de președintele Klaus Iohannis.

„Beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist. Pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate exprima acordul (…) numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament. Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei este de cel mult 45 de zile calendaristice la interval de un an pentru un pacient”, se arată în Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10, mai prevede legea.

„Indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Costurile serviciilor furnizate de psiholog (…) se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia”, stipulează actul normativ.

În fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, beneficiarul are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică. De aceleaşi drepturi beneficiază şi pacientul cu afecţiuni oncologice. În situaţia pacientului cu afecţiuni oncologice care are handicap auditiv ori surdocecitate, acesta are dreptul inclusiv la un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului specific al persoanei cu surdocecitate, după caz.

Legea stipulează şi că Ministerul Sănătăţii are obligaţia de a modifica protocolul oncologic pentru a include costurile necesare aferente în Programul naţional de oncologie.

Potrivit actului normativ, concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, precum şi şedinţele de evaluare psihologică clinică, respectiv de consiliere psihologică clinică, se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist.

„Indemnizaţiile (…) se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte”, se arată în actul normativ.

Legea va intra în vigoare la două luni de la data publicării, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la şedinţele de consiliere psihologică şi drepturile pacienţilor de a avea interpreţi ai limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului specific al persoanei cu surdocecitate, după caz, care intră în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial.

„În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate modifică Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1311/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, mai prevede actul normativ.

Potrivit expunerii de motive a legii, legislaţia în vigoare prevede indemnizaţii şi concedii medicale doar pentru îngrijirea copilului bolnav de cancer.

OMS: Amenințarea Omicron rămâne ridicată în Europa de Est

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat marți că un nou val de infecții cu varianta Omicron a coronavirusului se îndreaptă spre estul Europei.

În acest context, OMS îndeamnă autoritățile să promoveze mai mult activitatea de vaccinare, dar și alte măsuri pandemice, scrie National Post, care citează Reuters.

Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, a declarat într-un comunicat că în ultimele două săptămâni cazurile de COVID-19 s-au dublat în Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia și Ucraina.

Anunțul vine într-un moment în care mai multe țări europene, inclusiv Republica Cehă și Polonia, au sugerat relaxarea restricțiilor COVID-19 luna viitoare, dacă numărul zilnic de infecții va continua să scadă.

Totuși, OMS a subliniat nevoia continuă de măsuri precum testarea rapidă și purtarea măștii de protecție, spunând că până acum în regiunea europeană a OMS au fost înregistrate peste 165 de milioane de cazuri de COVID-19, cu 25.000 de decese în ultima săptămână.

”Omicron și Delta circulă încă pe scară largă în Est, iar în această situație îngrijorătoare nu este momentul să ridicăm măsurile despre care știm că funcționează în reducerea răspândirii COVID-19”, a spus Kluge.

De asemenea, el a cerut guvernelor să examineze motivele locale pentru care s-au înregistrat rate scăzute de vaccinare. Mai puțin de 40% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Kârgâzstan, Ucraina și Uzbekistan și-au făcut schema completă de vaccinuri împotriva COVID-19, după cum a mai spus Kludge, potrivit sursei citate.

Pacient în vârstă de 56 de ani, din Turcia, pozitiv timp de 14 luni la testele pentru COVID-19

Un pacient în vârstă de 56 de ani deţine recordul din Turcia pentru cea mai îndelungată infecţie COVID-19, afirmă medicii locali, probabil din cauza sistemului său imunitar care a devenit slăbit din cauza cancerului. Atunci când Muzaffer Kayasan a contractat pentru prima dată COVID-19, a crezut că urma să moară, pentru că suferea deja de leucemie. După 14 luni şi 78 de teste pozitive consecutive, el este încă în viaţă şi organismul lui continuă să lupte pentru a elimina infecţia, informează Reuters.

Pacienţii infectaţi cu noul coronavirus şi care au sisteme imunitare slăbite se confruntă cu un risc mare de infecţie prelungită şi de sindrom respirator acut, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista New England Journal of Medicine. Un alt studiu, realizat de Leukemia & Lymphoma Society, arată că o pătrime dintre pacienţii cu cancer sangvin nu produc niveluri detectabile de anticorpi nici după ce sunt vaccinaţi cu două doze ale unor seruri anti-COVID-19.

Medicul lui Kayasan, Serap Simsek Yavuz, specialist în boli infecţioase şi profesor de microbiologie clinică la Universitatea Istanbul, a spus că acest pacient reprezintă „cel mai lung caz de COVID-19” depistat în această ţară şi că medicii îl monitorizează cu mare atenţie pentru a depista apariţia unei eventuale mutaţii virale.

„Cazul unui pacient testat pozitiv pentru 441 de zile nu este ceva care să fi fost raportat până astăzi”, a declarat Cagri Buke, doctor de boli infecţioase şi specialist în microbiologie clinică la Spitalul Acibadem.

Testele pozitive au făcut ca pacientul Kayasan să nu fie eligibil pentru vaccinarea anti-COVID-19, potrivit reglementărilor din Turcia, care stipulează că pacienţii pozitivi trebuie să aştepte să se însănătoşească complet înainte de a se vaccina. Kayasan, care şi-a pierdut gustul şi mirosul din cauza bolii, a apelat la autorităţile turce, rugându-le ca măcar să îi uşureze condiţiile de autoizolare.

Fiul lui, Gokhan Kayasan, spune că tatăl lui a fost întotdeauna „o persoană pozitivă”, însă nu îşi dorea ca acest lucru să fie valabil şi în sensul rezultatelor furnizate de testele de depistare a maladiei COVID-19.

„Noi tot spuneam cât de pozitiv este el, iar acum a devenit pozitiv şi la testul COVID-19 şi nu mai poate să redevină negativ. Spune că a rămas blocat la culoarea roşie a semaforului şi că nu poate să traverseze”, a adăugat fiul pacientului turc.

Trend descendent al ratei de incidență COVID-19 în Capitală

Rata de incidență COVID-19 calculată la 14 zile pentru București înregistrează marți un trend descendent.

Dacă luni rata de incidență în Capitală era de 38,07, marți aceasta a coborât la 37,74, informează Direcția de Sănătate Publică (DSP) București.

Cea mai mare rată a incidenței COVID-19 în București, de la începutul anului 2022, a fost înregistrată în data de 13 februarie, 38,10.

Studii: Un răspuns imunitar existent la COVID-19 oferă o protecție mai slabă împotriva Omicron față de variantele anterioare

Un răspuns imunitar existent la COVID-19 oferă o protecție mai scăzută împotriva variantei Omicron comparativ cu tulpinile anterioare, arată studii efectuate recent dar care nu au fost încă certificate prin evaluarea inter pares.

Mai exact, o analiză a datelor naționale din Qatar a arătat că o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 protejează împotriva reinfectării cu Omicron doar într-o proporție de 56%. Iar asta în timp ce o infecție anterioare cu SARS-CoV-2 a oferit o protecție de 90,2% împotriva reinfectării cu varianta Alpha, de 85,7% împotriva reinfectării cu varianta Beta și de 92% împotriva reinfectării cu Delta.

Aceste date au fost raportate în The New England Journal of Medicine, informează Times of India, care citează Reuters.

Cercetătorii au precizat că ”protecția oferită de infectările anterioare împotriva spitalizării sau a morții cauzate de reinfectare (cu Omicron) părea a fi robustă”.

În cazurile de reinfecție cu Omicron, de exemplu, răspunsul imun la infecția anterioară a fost eficient într-o proporție de 87,8% în prevenirea progresiei celei de-a doua infecții spre o formă de boală severă, critică sau deces.

Protecția oferită de booster-ul vaccinului ARNm scade în câteva luni

Conform datelor publicate în Raportul săptămânal de morbiditate și mortalitate de vineri al Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA, protecția oferită de dozele booster ARNm de la Moderna sau Pfizer/ BioNTech începe să scadă rapid.

Cercetătorii au raportat că, în termen de două luni de la a doua doză de vaccin ARNm, în timpul creșterii infecțiilor cauzate de varianta Delta a virusului, eficacitatea vaccinului a fost de 94% împotriva spitalizării și de 92% împotriva vizitelor la departamentul de urgență sau de îngrijire de urgență.

Eficacitatea a scăzut ulterior, dar a urcat la 96% și, respectiv, 97%, la două luni după administrarea dozei booster. Patru luni mai târziu, însă, această protecție a scăzut la 76% și 89%.

Odată ce Omicron a devenit predominantă, eficacitatea vaccinului a fost de 71% împotriva spitalizării și 69% împotriva vizitelor la departamentul de urgență sau de îngrijire de urgență în două luni după a doua doză, de 91% și 87% la două luni după booster și de 78% și 66% patru luni mai târziu. Estimările sunt extrase din analizele a 241.204 vizite la departamentul de urgență sau de îngrijire de urgență legate de COVID și 93.408 spitalizări între august 2021 și ianuarie 2022, p otrivit sursei citate.

”Descoperirile noastre sugerează că ar putea fi necesare doze suplimentare (de vaccinuri)”, a declarat Brian Dixon de la Institutul Regenstrief și Universitatea Indiana într-un comunicat.

Bilanț provizoriu: 21.885 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2, în ultimele 24 de ore

Numărul cazurilor noi de COVID-19 crește considerabil marți, comparativ cu ziua precedentă, 21.885 de persoane fiind depistate pozitiv pentru COVID-19 în ultimele 24 de ore, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 15 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 21.885 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate  204 decese, dintre care 9 anterioare intervalului de referință”, informează GCS.

Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.

Tătaru: Înființarea unor structuri pentru tratamentul integrat al pacientului pediatric cu cancer, prin obiectivele setate

Construirea, dezvoltarea și dotarea a șase Centre Regionale de Diagnostic și Tratament al Leucemiilor acute pentru adulți și copii, crearea unui program național de screening și înființarea unor structuri care să permită tratamentul integrat al pacientului pediatric cu cancer, se numără printre obiectivele setate pentru a diminua „impactul devastator” pe care îl are cancerul asupra pacientului și a familiei sale, a afirmat președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, dr.Nelu Tătaru.

Afirmațiile președintelui Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, dr.Nelu Tătaru, vin în contextul Zilei internaţională a copilului bolnav de cancer.

Astfel, dr.Nelu Tătaru a spus că obiectivele privesc:

  • Construirea, dezvoltarea și dotarea a 6 Centre Regionale de Diagnostic și Tratament al Leucemiilor acute pentru adulți și copii;
  • Crearea unui program național de screening;
  • Înființarea unor structuri care să permită tratamentul integrat al pacientului pediatric cu cancer;
  • Extinderea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite;
  • Radioterapia cancerelor pediatrice;
  • Monitorizarea pacientului cu afecțiuni oncologice pediatrice și post-transplant;

„Împreună vom crește șansele de viață ale tinerilor pacienți oncologici prin depistare timpurie, vom îmbunătăți calitatea vieții lor atât în timpul procedurilor de tratament, cât și la finalizarea acestora, astfel încât boala să nu mai răpească anual fericirea a peste 400 de copii din țara noastră (…). Așa cum am mai spus, lupta lor este și a noastră și la fel ca în orice luptă, reușita va fi a celor care au un plan bine organizat și mijloace moderne de acțiune. Este principiul care a guvernat întregul proces de elaborare al Planului Național pentru Combaterea Cancerului, proiect prin intermediul căruia ne-am propus să reducem numărul cancerelor pediatrice înregistrate în țara noastră și să contribuim la crearea cât mai multor povești cu final fericit”, a afirmat dr. Nelu Tătaru.

15 februarie, Ziua Internațională a copilului bolnav de cancer

Ziua Internațională a copilului bolnav de cancer, inițiativă a Childhood Cancer International, este marcată anual, din 2002, în data de 15 februarie.

Scopul acestei zile este de a promova campaniile de colaborare şi de sensibilizare la nivel mondial în ceea ce privește problematica copiilor bolnavi de cancer. Această zi vine și ca o nevoie de exprimare a susținerii faţă de copiii şi adolescenţii diagnosticaţi cu cancer, dar şi faţă de familiile acestora, potrivit https://internationalchildhoodcancerday.org/.

Potrivit aceleași surse, în fiecare an, la nivel mondial peste 400.000 de copii și adolescenți sub 20 de ani sunt diagnosticați cu cancer. Iar la fiecare 3 minute un copil cu cancer pierde lupta cu boala. Rata de supraviețuire depinde de regiune, cu o supraviețuire de 80% în majoritatea țărilor cu venituri mari, dar până la 20% doar în țările cu venituri mici și medii.

Obiectivul țintă al Inițiativei Globale pentru Cancerul Copilului a OMS este de a elimina toată durerea și suferința copiilor care luptă împotriva cancerului și de a obține cel puțin 60% de supraviețuire pentru toți copiii diagnosticați cu această maladie din întreaga lume până în 2030.

Acest obiectiv reprezintă o dublare aproximativă a ratei actuale de vindecare și va salva încă un milion de vieți de copii în următorul deceniu.

Când am putea renunța la masca de protecție în aer liber

Ministrul Sănătăţii a declarat, luni, că prima măsură de relaxare ar putea fi renunțarea la portul obligatoriu al măștilor de protecție în aer liber.

„Uitându-ne la modul în care numărul de cazuri scade, o să ne punem această problemă a ridicării stării de alertă în perioada următoare. Dar până se ridică starea de alertă sigur că s-ar putea renunța la anumite restricții – cum ar fi de exemplu utilizarea măștii în aer liber sau creșterea gradului de ocupare a unor instituții care organizează evenimente – dar numai în corelație cu evoluția reală”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a menţionat că restricţia de a purta mască de protecţie pe stradă ar putea fi ridicată, probabil, într-un interval de 2-3 săptămâni, „dacă numărul de cazuri scade consistent şi începe acea scădere a cazurilor din secţiile de terapie intensivă”.

„Eu cred că asta ar fi prima măsură, dar nu în spațiile închise, pentru că vine primăvara, lumea iese din case. Nu vreau să mă hazardez, să fac pronosticuri, dar cred că aceasta ar putea să fie o măsură luată după ce vedem că lucrurile reintră în normal în ceea ce privește îmbolnăvirile și scăderea este consistentă”, a spus ministrul.

Totodată, mnistrul Sănătăţii a subliniat că nu există un calendar al relaxărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19, având în vedere că situaţia în secţiile de terapie intensivă este în continuare „serioasă”.

„Trebuie să existe o tendinţă descrescătoare consolidată care să permită luarea acestor decizii. (…) Nu avem un astfel de calendar (al relaxărilor). Deocamdată, nu avem motive să avem un astfel de calendar, pentru că situaţia în spitale este serioasă în continuare în secţiile de terapie intensivă. Totuşi, uitându-ne la modul în care numărul de cazuri scade, sigur că o să ne punem această problemă a ridicării stării de alertă în perioada următoare, dar, până se ridică starea de alertă, sigur că anumite restricţii cum ar fi, de exemplu, utilizare măştii în aer liber s-ar putea renunţa la ele sau, ştiu eu, creşterea gradului de ocupare a unor instituţii care organizează evenimente, dar numai în corelaţie cu evoluţia reală. Evoluţia reală s-a schimbat. Nu mai este legată de numărul de cazuri care se înregistrează zilnic, ci este legată de numărul de pacienţi din spitale şi cei din secţiile de terapie intensivă”, a explicat ministrul.

 

Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, luni, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 6.691 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson, dintre care 1.193 reprezintă prima doză, 1.711 – doza a doua şi 3.787 – doza a treia.

Din numărul total de doze administrate, 48 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani.

Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.610.279 de doze de vaccin pentru 8.098.232 persoane, 8.028.849 primind schema completă şi 2.483.724 fiind imunizate cu doza a treia.

În ultimele 24 de ore a fost înregistrată o reacţie adversă de tip local.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.952 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.190 de tip local şi 17.763 de tip general.