16.8 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Bucureștiul a ajuns la o rată de incidență COVID-19 de 14,11 cazuri la mia de locuitori

    Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile este, vineri, în Bucureşti, de 14,11 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică.

    În ziua precedentă, incidenţa a fost de 12,79 cazuri la mia de locuitori.

    Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an şi până în prezent.

    Astfel, dacă pe 1 ianuarie gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci a crescut accelerat. În 18 ianuarie incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, joi înregistrându-se o rată de infectare de 12,79.

    Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie 2021 – 16,54 cazuri la mia de locuitori.

    Care este protecția oferită de doza booster a vaccinului anti-COVID împotriva riscului de deces în cazul celor de peste 50 de ani

    Dozele de supra-rapel („booster”) ale vaccinurilor anti-COVID-19 sporesc protecţia împotriva riscului de deces cauzat de varianta Omicron până la 95% pentru persoanele cu vârste de peste 50 de ani, a anunţat Agenţia pentru Siguranţă Sanitară din Marea Britanie (UKHSA), citată de Reuters.

    Potrivit reprezentanţilor UKHSA, la aproximativ şase luni după administrarea dozei a doua a oricărui vaccin anti-COVID-19, protecţia împotriva riscului de deces cauzat de Omicron este de circa 60% în rândul persoanelor de peste 50 de ani. În schimb, această protecţie creşte până la aproximativ 95% la două săptămâni după administrarea dozei „booster”.

    UKHSA a mai spus că datele medicale au continuat să arate niveluri înalte de protecţie oferite de dozele „booster” şi împotriva riscului de spitalizare.

    Eficacitatea împotriva riscului de spitalizare a fost de circa 90% pentru vaccinul Pfizer-BioNTech şi a scăzut apoi la 75% după 10-14 săptămâni de la administrarea dozei „booster”.

    În cazul vaccinului Moderna, eficacitatea împotriva riscului de spitalizare a fost de 90-95% în primele nouă săptămâni după administrarea dozei „booster”.

    „Dovezile sunt clare – vaccinul contribuie la protejarea noastră a tuturor împotriva efectelor COVID-19, iar dozele ‘booster’ oferă niveluri ridicate de protecţie împotriva riscurilor de spitalizare şi de deces pentru cei mai vulnerabili membri din societatea noastră”, a declarat Mary Ramsay, coordonatoarea departamentului de imunizare din cadrul UKHSA.

    UKHSA a publicat, de asemenea, o analiză preliminară privind eficacitatea vaccinurilor împotriva unei sub-variante Omicron, denumită BA.2, care s-a răspândit recent în Marea Britanie şi în Danemarca, descoperind un nivel similar de protecţie împotriva formelor simptomatice de COVID-19.

    „După două doze, eficacitatea era de 9% şi 13% pentru BA.1 respectiv BA.2 la cel puţin 25 de săptămâni. Aceasta a crescut la 63% pentru BA.1 şi la 70% pentru BA.2 după două săptămâni de la vaccinarea cu doza ‘booster'”, a precizat UKHSA.

    GCS: Aproape 31.800 de persoane infectate zilnic și 60 de decese cauzate de COVID-19

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 31.724 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 60 decese, dintre care 1 deces anterior.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 28 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 31.724 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 60 decese, dintre care 1 deces anterior”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    CNCAV: Alte 177.600 de doze de vaccin anti-COVID de la Moderna au sosit în România

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat că o nouă tranşă de vaccin de la compania farmaceutică Moderna, de 177.600 doze, a ajuns vineri în ţară, la Compania Naţională „Unifarm” S.A.

    Potrivit sursei citate, transportul a fost asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin au fost aduse în Bucureşti pe cale terestră.

    „Dozele au fost depozitate la Compania Naţională „Unifarm” SA, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional. Depozitul Companiei Naţionale „Unifarm” SA este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea naţională care are competenţă în domeniul medicamentului de uz uman”, arată sursa citată.

    Până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 3.715.100 doze de vaccin produse de compania Moderna, iar 991.583 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    INSP: 55,8% dintre cazurile de infectare de săptămâna trecută, la persoane nevaccinate

    Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 17 – 23 ianuarie, 85,7% din decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

    Conform Raportului săptămânal de supraveghere, în săptămâna menţionată, 38,9% din cazurile de COVID au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş, Cluj, Constanţa şi Bihor.

    55,8% din cazurile confirmate de infectare au fost la persoane nevaccinate.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, peste jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    În săptămâna 17 – 23 ianuarie, 25,3% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bihor, Bacău, Galaţi, Mureş şi Suceava.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 85,9% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,4% din decese – la bărbaţi.

    93,3% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată, precizează INSP.

    Vaccinarea copiilor între 5 și 11 ani, nerecomandată în Suedia

    Suedia a decis să nu recomande vaccinurile anti-COVID-19 pentru copiii din grupa de vârstă 5-11 ani, a anunţat joi Agenţia de Sănătate Publică, argumentând că beneficiile nu depăşesc riscurile, relatează Reuters.

    „Pe baza informaţiilor pe care le avem în prezent, şi anume că există un risc scăzut de a face o formă gravă a bolii în cazul copiilor, nu vedem niciun beneficiu clar din vaccinarea acestora”, a declarat Britta Bjorkholm de la Agenţia de Sănătate Publică, într-o conferinţă de presă.

    Ea a adăugat că decizia ar putea fi revizuită dacă datele obţinute în urma cercetărilor se vor schimba sau dacă o nouă variantă de coronavirus va schimba cursul pandemiei. Copiii din grupurile cu risc ridicat pot primi deja vaccinul.

    Suedia a înregistrat peste 40.000 de cazuri noi pe 26 ianuarie, una dintre cele mai mari cifre zilnice de la începutul pandemiei, în pofida testării limitate. Deşi în timpul celui de-al patrulea val de coronavirus numărul cazurilor zilnice a fost extrem de ridicat, sistemul sanitar nu este supus aceleiaşi tensiuni ca în timpul valurilor anterioare.

    Joi, 101 pacienţi cu COVID au avut nevoie de terapie intensivă, mult sub nivelul de peste 400 de pacienţi înregistrat în primăvara anului 2021. În total, aproape 16.000 de persoane au murit din cauza COVID-19 în Suedia de la începutul pandemiei.

    Guvernul Suediei a extins miercuri restricţiile, care includ un program de funcţionare limitat pentru restaurante şi o limită a numărului de persoane permis în interior, timp de două săptămâni, însă a spus că speră să ridice noile restricţii pe 9 februarie.

    Au fost actualizate definițiile de caz pentru COVID-19

    Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat din nou, pentru a treia oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

    Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ). Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree.

    Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP.

    Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

    Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele: contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului; rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

    Cazurile COVID se clasifică astfel:

    * caz posibil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice

    * caz probabil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic

    * caz confirmat – orice persoană care întruneşte criteriile de laborator

    Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP.

    * caz probabil de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron

    * caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron

    Contactul direct este definit ca:

    *** persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

    *** persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

    *** persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

    *** persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute;

    *** persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri;

    *** persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

    „Orice persoană care a purtat masca/ echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct”, reaminteşte INSP.

    Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

    În acest sens pot exista următoarele situaţii:

    * caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:
    – simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
    – debutul simptomelor în zilele 3 – 7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

    * caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:
    – debutul simptomelor în ziua 3 – 7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

    * caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:
    – debutul simptomelor începând cu a 8-a – a 10-a zi de la internare;
    – debutul simptomelor în ziua 3 – 7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată

    * caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital
    – debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 10 după internare.

    Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului, arată INSP.

    Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

    Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

    COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

    Dr. Valeria Herdea: Vaccinul anti-COVID și cel antigripal pot fi administrate simultan

    Copiii cu boli cronice se decompensează foarte ușor și ajung în terapie intensivă, a declarat, joi seară, dr. Valeria Herdea, vicepreședinte Colegiul Medicilor din România (CMR).

    ”Nu cred că trebuie să așteptăm să vedem decese la acești copii. apelez și de acestă dată la decență și responsabilitate din partea adulților. Este încă timp să vă vaccinați. Vacinați-vă ca să vă protejați copiii”, a precizat dr. Valeria Herdea.

    Simptomele copiilor infectați cu SARS-CoV-2

    ”Atunci când copiii se infectează cu SARS-CoV-2, apar simpotme ca: febră, tuse, durere de cap, simptome digestive – grețuri, vărsături, diaree – și simptome respiratorii. Sunt simptomele care ar trebui să ne atragă atenția. Copilul zace, este lipsit de poftă de mâncare, este apatic și atenție foarte mare la frecvența respiratorie, numărul de respirații pe minut, modalitatea în care respiră, greutatea, dificultatea. Toate sunt semne de alarmă și ne pun imediat în contact cu medicul”, a explicat dr. Valeria Herdea.

    Asimptomaticii nu necesită medicamente 

    Persoanele care nu manifestă simptome nu necesită administrare de medicamente.

    ”Persoanele care au simptome ușoare primesc tratament pentru simptome: pentru nas, pentru gât, pentru ceea ce îi supără, ănsă doar cu sfat medical. Nu luăm multe medicamente degeaba. Dacă vorbim despre antivirale, ele se adresează, în general, în formele ușoare și medii de boală, l apacienți cu factori de risc. Acești pacienți sunt evaluați clinic, biologic, imagistic. După ce sunt evaluați, se stabilește clar care este tipul de boală, care este stadiul de boală și ce tratament primesc. Nu se dau medicamente oricui, oricum și oriunde”, a subliniat dr. Valeria Herdea.

    Nu se administrează profilactic niciun fel de tratament

    Nu se administrează profilactic niciun fel de tratament înainte de vaccinare, a atenționat dr. Valeria Herdea.

    ”Nu este recomandat să se administreze ănainte, este recomandat să vorbim cu părinții, să îi informăm corect, să știe ce au de făcut, la ce să fie atenți după vaccinare”, a mai spus vicepreședintele CMR.

    De asemenea, dr. Valeria Herdea a precizat că vaccinul anti-COVID și cel antigripal pot fi administrate simultan.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ”Impactul populațional al variantei Omicron și recuperarea Post COVID-19”, organizată de Colegiul Medicilor din România (CMR) și postul public de televiziune.

     

    Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: Doza booster este esențială, indiferent de vârstă

    Recuperarea respiratorie este un proces destul de lung, care ar trbui să înceapă din momentul în care pacientul a trecut prin faza acută de boală, a declarat, joi seară, Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală.

    ”Atunci când vorbim de recuperare respiratorie, vorbim de un proces destul de lung, care ar trebui să înceapă din momentul în care pacientul a trecut prin faza acută de boală. Recuperarea respiratorie aduce calitate vieții și ameliorează destul de mult simptomele respiratorii – tuse, oboseala prin efort, recuperarea inclusiv a capacității pulmonare. Pacientul va respira mai bine după ce intră într-un program de recuperare, program ce se întinde, de regulă, pe 10-12 săptămâni”, a precizat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Majoritatea pacienților internați la acest moment la Institutul ”Marius Nasta” sunt vârstnici, care au comorbidități importante.

    ”Pacienții care sunt internați și totuși sunt puțini față de valul patru sunt, de regulă, pacienți care au comorbidități importante, sunt pacienți vârstnici, iar cei care ajung în terapie intensivă au peste 70 de ani, majoritatea nevaccinați. Eu cred că e nevoie de secvențiere la cazurile din terapie intensivă pentru că, cel puțin suspiciunea pe care o avem noi, la cazurile din Marius Nasta, tindem să credem că este vorba de tulpină Delta la acest moment. Sunt niște date de laborator pe care le avem și am trimis pebtru secvențiere probele recoltate de la pacienți. Sunt niște gene în laborator care sunt detectate la persoanele cu Delta și nu sunt detectate la cele cu Omicron. Sigur, este nevoie de confirmare prin secvențiere. Din fericire și cazurile grave cu varianta Omciron care au fost internate, pentru că acești pacienți au fost vaccinați, au avut evoluție rapid favorabilă. Acest lucru ne face să susținem că vaccinul aduce o imunitate celulară suplimentară, care este extrem de valoroasă atunci când vorbim de modul în care organismul nostru rușește să facă față unei infecții cu SARS-CoV-2”, a explicat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    SARS-CoV-2, un virus surprinzător. Există încă riscul să apară o mutație care să fie un pericol pentru toate statele globului

    ”Ne așteptăm ca din această toamnă infecția cu SARS-CoV-2 să fie o infecție pe care să o testăm la fel cum testăm gripa sau alte infecții virale sezoniere. Probabil că impactul asupra numărului de cazuri va fi mult mai mic, pentru că vom intra cu toții într-o stare de imunitate oarecum colectivă, dar să nu uităm că, până în acest moment, din tot ce am învățat în  acești doi ani, SARS-CoV-2 ne-a oferit surprize care nu au fost plăcute. La nivel mondial, o mare parte din populație nu are acces la vaccin, iar, în acele zone, riscul să apară o mutație care să fie un pericol pentru toate statele globului este mare”, a spus Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Omicron oferă o simptomatologie mai blândă decât tulpina Delta, a afirmat managerul Institutului ”Marius Nasta”.

    ”Ne obișnuim să trăim, să înțelegem că în anumite momente, pentru perioade determinate, trebuie să revenim la anumite reguli”.

    Doza booster, esențială indiferent de vârstă

    Doza booster este esențială indiferent de vârstă, a subliniat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    ”Atunci când vorbim de infecția cu SARS-CoV-2, imunitatea dată de trecerea prin boală dar și de vaccin este de scurtă durată sau nu acoperă etapa de reinfectare. Prin urmare, doza booster este esențială indiferent de vârstă, cu atât mai mult la persoanele cu vârstă înaintată, care au un sistem imun ce poate să nu răspundă la vaccin așa cum răspunde un tânăr”, a mai spus Șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

    De asemenea, Șef lucr. dr. Beatrice Mahler a precizat că masca de protecție este prioritară și obligatorie la orice întâlnire.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ”Impactul populațional al variantei Omicron și recuperarea Post COVID-19”, organizată de Colegiul Medicilor din România (CMR) și postul public de televiziune.

    Conf. dr. Mihai Craiu: La copiii de 5-11 ani se înregistrează majoritatea cazurilor de complicații după faza acută a infecției naturale

    Conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, a declarat, joi seară, că, în cazul copiilor, deși boala COVID-19 pare mai ușoară, principala problemă nu este boala acută, ci modul în care se vindecă organismul unui copil care a trecut prin această maladie.

    ”Sunt îngrijorătoare pentru că pot veni pe un teren absolut normal anterior. Aceste efecte post-COVID pot să apară la copii care nu au aboslut nicio comorbiditate. Am îngrijit pacienți care au avut leziuni cardiace de o gravitate extremă cu afectare coronariană. Spre exemplu, o fetiță de 8 ani care a făcut infarct anterior și a avut nevoie de suport inotrop și manevre extensive de menținere a vieții. Acest virus pare a fi capabil să speculeze niște inabilități, care n-au fost revelate de niciun fel de încercare prin care a trecut corpul copilului până la acea vârstă. Acest virus nu slăbește imunitatea, ci produce, în a doua parte a bolii, un exces de imunitate. Încă din mai anul trecut, ne confruntăm cu sindromul multisistemic la copii, care este extrem de grav și care poate să producă și deces”, a precizat conf. dr. Mihai Craiu.

    Se observă o creșterea a numărului de cazuri de diabet la copii care s-au infectat cu SARS-CoV-2, a atenționat medicul primar pediatru.

    ”Am observat o creștere a numărului de cazuri de diabet la copii peste tot în lume, la cei care au trecut prin COVID-19, inclusiv în România. Sunt cazuri de copii care nu au pe nimeni în familie diabetic și care, în prezent, vin la urgențe cu acidocetoză”, a explicat conf. dr. Mihai Craiu.

    Totodată, medicul primar pediatru a subliniat că trebuie luată în serios problema testării.

    De asemenea, a subliniat conf. dr. Miahi Craiu, la grupa de vârstă 5-11 ani se înregistrează majoritatea cazurilor de complicații după faza acută a infecției naturale.

    ”Faimosul sindrom inflamator multisistemic are vârsta medie, în raportările de la nivel global, de 9 ani. Deci, două treimi din pacienții care fac această complicație care, din nefericire poate să evolueze și letal – în SUA sunt 55 de decese raporatate prin sindrom inflamator multisitemic la copil – sunt exact în această categorie de vârstă. A obține imunitate naturală prin boală vine la pachet cu niște riscuri mult mai mari decât la alte grupe de vârstă”, a explicat conf. dr. Mihai Craiu.

    Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ”Impactul populațional al variantei Omicron și recuperarea Post COVID-19”, organizată de Colegiul Medicilor din România (CMR) și postul public de televiziune.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.