CCR: Obligativitatea purtării măştii de protecție, neconstituțională

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 192/2020 prin care se instituia, printre altele, obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă, este neconstituțională, după cum au constatat reprezentanții Curții Constituționale a României.

Astfel, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, se arată într-un comunicat de presă al CCR.

Curtea a constatat neconstituţionalitatea în ansamblu a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) şi art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ.

Potrivit CCR, actele normative anterioare şi ulterioare OUG 192/2020 rămân în vigoare.

Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislaţiei, în condiţiile art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie, doar dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă rămân în continuare în vigoare.

OUG 192 din 2020 mai prevedea, printre altele, că:

* pe durata stării de alertă, angajatorii dispun munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, cu respectarea prevederilor Legii 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă.

* pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră.

Primul laborator de homeostază din nord-vestul ţării, pus în funcțiune la UMF ”Iuliu Haţieganu”

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a anunţat, marţi, că a pus în funcţiune primul laborator de homeostază din nord-vestul României, în cadrul proiectului „Strengthen haemophilia care in the north and establish a national registry in Romania”.

„La UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca funcţionează primul laborator de hemostază din nord-vestul României. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca anunţă că proiectul „Strengthen haemophilia care in the north and establish a national registry in Romania” a fost desemnat proiectul anului 2022 de către Novo Nordisk Haemophilia Foundation. Proiectul, coordonat de şef lucr. dr. Ciprian Tomuleasa, a fost implementat în Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca în cadrul Centrului de Cercetări pentru Medicină Avansată – MedFUTURE, cu suportul Societăţii Române de Hematologie, având drept rezultat primul laborator de diagnostic al hemofiliei şi al altor tulburări de coagulare din nord-vestul României şi modernizarea şi completarea Registrului Naţional de Hemofilie şi Tulburări Rare de Coagulare”, se arată într-un comunicat transmis de UMF din Cluj-Napoca.

Potrivit sursei citate, în urma acestui proiect, universitatea clujeană a beneficiat de înfiinţarea unui laborator modern funcţional şi autosustenabil pentru diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor cu coagulopatii.

„În cadrul laboratorului, au fost investigaţi aproximativ 130 de pacienţi. Aceştia sunt evaluaţi iniţial pentru a diagnostica hemofilia sau o altă tulburare de coagulare, iar ulterior sunt monitorizaţi constant, pentru a ajusta si creşte eficienta tratamentului. Astfel, aceşti pacienţi pot beneficia de tratament specific care să diminueze semnificativ riscurile cauzate de sângerările post-chirurgicale sau în cazul pacienţilor pediatrici, care sunt mai susceptibili în ceea ce priveşte apariţia unei hemoragii spontane ca urmare a unor traumatisme provenite, spre exemplu, din joacă. În acest fel, o boală incurabilă va fi transformată într-o boală cronică, gestionabilă”, declară, citat în comunicat, coordonatorul proiectului, dr. Ciprian Tomuleasa, medic specialist hematologie, şef de lucrări şi cercetător în cadrul UMF „Iuliu Haţieganu”.

Înainte de acest proiect existau doar două unităţi medicale specializate în diagnosticul tulburărilor de coagulare, în sudul ţării, la Bucureşti, la Institutul Clinic Fundeni, şi în vest, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” – Centrul Medical „Cristian Şerban” din Buziaş, judeţul Timiş, iar persoanele cu tulburări de coagulare, în special cele din nordul ţării, erau obligate să parcurgă distanţe mari pentru a obţine un diagnostic şi o îngrijire corespunzătoare.

„Prin intermediul finanţării din partea Fundaţiei Novo Nordisk Haemophilia, s-a achiziţionat un aparat de coagulare, s-au finanţat training-urile personalului medical pentru folosirea aparatului şi interpretarea datelor în centre de referinţă din Franţa şi Polonia şi s-a susţinut participarea tinerilor hematologi la conferinţe de prestigiu din domeniu”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, echipa proiectului a reuşit să înfiinţeze cu succes un registru naţional online pentru persoanele cu tulburări rare de coagulare, apoi a obţinut sprijinul a opt spitale importante din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Baia Mare şi Iaşi şi, „în ciuda provocărilor legate de instruirea de la distanţă a personalului spitalicesc cu privire la noua platformă, pentru a asigura o abordare uniformă a introducerii datelor”, peste 500 de pacienţi au fost deja înregistraţi în acest registru.

ONU: Poluarea provoacă încălcări ale drepturilor omului și 9 milioane de decese premature pe an

Un raport de mediu al ONU publicat marţi, arată că poluarea produsă de state şi companii provoacă mai multe decese la nivel global decât pandemia de COVID-19, relatează Reuters.

În acest context, ONU cere o „acţiune imediată şi ambiţioasă” pentru a interzice unele substanţe chimice toxice.

Raportul arată că poluarea cu pesticide, materiale plastice şi deşeuri electronice provoacă încălcari pe scară largă ale drepturilor omului, precum şi cel puţin 9 milioane de decese premature pe an, iar această problemă este în mare măsură ignorată.

Pandemia de COVID-19 a provocat aproape 5,9 milioane de decese, conform datelor Worldometer.

„Abordările actuale pentru gestionarea riscurilor reprezentate de poluare şi substanţele toxice eşuează în mod clar, rezultând în încălcări la scară largă ale dreptului la un mediu curat, sănătos şi durabil”, scrie autorul raportului, David Boyd, raportor special al ONU.

Documentul urmează să fie prezentat luna viitoare la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, care a declarat un mediu curat ca fiind un drept al omului.

Raportul, postat marţi pe site-ul Consiliului, solicită interzicerea polifluoroalchilului şi perfluoroalchilului, substanţe chimice utilizate în produsele de uz casnic, precum vasele antiaderente pentru gătit, care favorizează apariţia cancerului şi sunt considerate „substanţe chimice pentru totdeauna” pentru că nu se descompun în mod natural.

Documentul recomandă, de asemenea, curăţarea zonelor poluate şi, în cazuri extreme, chiar posibila relocare a comunităţilor afectate – multe dintre ele sărace, marginalizate şi indigene – din aşa-numitele „zone de sacrificiu”. Termenul, folosit iniţial pentru a descrie zonele de testare nucleară, a fost utilizat în raport pentru a include orice locaţie contaminată puternic sau devenită nelocuibilă din cauza schimbărilor climatice.

Ministrul Sănătăţii, despre infecţiile asociate asistenţei medicale

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România.

„Încă, infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România. Ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecţii, dar ne dorim să ştim realitatea şi să încercăm infecţiile măcar invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele româneşti şi lucrul acesta are influenţă foarte bună şi asupra mortalităţii”, a afirmat Rafila.

Rafila a mai spus că un alt obiectiv este reducerea consumului de antibiotice, precum şi schimbarea structurii administrării acestora.

„Una dintre ţinte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebuie utilizate, antibiotice de primă intenţie. De asemenea, să ajungem cu spitalele din România să putem să facem un diagnostic microbiologic de bună calitate care ar putea să fie favorizat şi de faptul că există, în sfârşit, după 30 de ani şi în România specialitatea de microbiologie medicală aşa cum a existat înainte şi cum există în toate ţările din Uniunea Europenă”, a explicat Alexandru Rafila.

El a arătat că rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială.

„Noi am reuşit, până în momentul de faţă, să elaborăm câteva documente care erau necesare sistemului de sănătate din România şi erau necesare şi pentru integrarea activităţilor. Rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, ‘one health’, care include, în afară de medicina umană sau de sănătatea umană, cea din sectorul veterinar şi factorii de mediu. (…) Până în momentul de faţă, au fost dezvoltate două instrumente care trebuie aprobate în cadrul unei structuri care există teoretic de mai mulţi ani, dar care nu este funcţională – un comitet intersectorial reprezentat de oameni din zona de decizie de la nivelul mai multor ministere. Este vorba despre strategia naţională, cadrul strategic naţional, şi de planul naţional de acţiune”, a indicat ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rafila a participat la o conferinţă organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”.

Persoanele cu certificat COVID-19 fals din Franța nu vor fi sancţionate dacă se vaccinează

Franța nu va mai sancționa persoanele cu certificat COVID-19 fals dacă acestea se vaccinează.

Astfel, persoanele prinse cu un certificat COVID-19 fals în Franţa nu vor fi sancţionate dacă decid în cele din urmă să se vaccineze, conform unei noi măsuri publicate de autorităţile sanitare franceze, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Guvernul francez estimase recent că aproximativ 200.000 de certificate false de vaccinare circulau în întreaga ţară. Mai multe persoane au fost prinse de poliţie piratând date personale pentru a crea mii de documente false.

Termenul limită pentru imunizarea cu doza booster a fost scurtat în Franţa începând de marţi. În prezent este necesară o a treia doză de vaccin anti-COVID nu mai târziu de patru luni după cea de-a doua doză pentru prelungirea valabilităţii certificatului COVID.

Fără acest document, accesul la viaţa publică în Franţa este restrâns considerabil. Populaţia trebuie să fie vaccinată sau trecută prin boală pentru a putea participa la evenimente sportive şi culturale sau pentru a merge la cinematografe, cafenele şi restaurante. Certificatul este de asemenea necesar pentru a călători cu avionul sau pentru călătorii pe distanţe mari cu trenul.

A fost creată totodată o procedură prin care centrele de vaccinare să poată şterge certificatele false din baza de date naţională şi nu va mai fi necesar ca poliţia să fie informată în legătură cu documentele falsificate.

Conform ultimelor date publicate de autorităţi, 78,9% din populaţia Franţei este vaccinată cu schema de bază şi 55,2% a primit o doză de rapel.

Metodologia de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienţilor cu tuberculoză, în MO

Ordinul nr. 355/2022 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienţilor cu tuberculoză din România a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial.

Proiectul-pilot se va derula în anul 2022 în dispensarele de pneumoftiziologie din municipiul Bucureşti şi în dispensarele de pneumoftiziologie din judeţele Ialomiţa (dispensarele TB Slobozia, Urziceni şi Feteşti), Botoşani (dispensarele TB Botoşani şi Dorohoi), Maramureş (dispensarele TB Baia Mare, Târgu Lăpuş şi Sighetu Marmaţiei) şi Mehedinţi (dispensarele TB Drobeta-Turnu Severin şi Vânju Mare).

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 149 din 15 februarie 2022:

Văzând Referatul de aprobare nr. AR 1.910 din 9.02.2022 al Direcţiei generale asistenţă medicală, medicină de urgenţă şi programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, luând în considerare:

– Acordul de grant dintre Ministerul Sănătăţii şi Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei nr. SP 1.799 din 14.02.2019 „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”

– Scrisoarea de implementare nr. 3 din 25 ianuarie 2021 emisă de Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, prin care s-a aprobat prelungirea perioadei de implementare cu 9 (nouă) luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2021, fără finanţare suplimentară a Grantului 1762 ROU-T-MoH;

– Scrisoarea de implementare nr. 5 din 24.12.2021 emisă de Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, prin care s-a aprobat prelungirea perioadei de implementare cu 3 (trei) luni, respectiv până la data de 31.03.2022, fără finanţare suplimentară a Grantului 1762 ROU-T-MoH, având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului sănătăţii nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Metodologia de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienţilor cu tuberculoză din România, denumită în continuare metodologie, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Scopul proiectului-pilot este de a stabili mecanismele necesare pentru realizarea diagnosticului de tuberculoză şi, respectiv, pentru iniţierea şi monitorizarea tratamentului tuberculozei la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie, pentru acele categorii de pacienţi care sunt eligibili, conform metodologiei.

Art. 3. – Proiectul-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienţilor cu tuberculoză din România este coordonat din punct de vedere tehnic de Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Planificare şi Implementare de Politici ale Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, iar din punct de vedere metodologic de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Art. 4. – Proiectul-pilot se va derula în anul 2022 în dispensarele de pneumoftiziologie din municipiul Bucureşti şi în dispensarele de pneumoftiziologie din judeţele Ialomiţa (dispensarele TB Slobozia, Urziceni şi Feteşti), Botoşani (dispensarele TB Botoşani şi Dorohoi), Maramureş (dispensarele TB Baia Mare, Târgu Lăpuş şi Sighetu Marmaţiei) şi Mehedinţi (dispensarele TB Drobeta-Turnu Severin şi Vânju Mare).

Art. 5. – Toate persoanele suspecte sau confirmate cu tuberculoză, participante în proiectul-pilot, beneficiază de toate drepturile prevăzute în cadrul Programului naţional de control al tuberculozei.

Art. 6. – Pentru derularea activităţilor de diagnostic şi tratament stabilite conform metodologiei şi care nu sunt acoperite în Programul naţional de control al tuberculozei, Ministerul Sănătăţii va dispune transferul de sume către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din fondurile alocate Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, cu avizul Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, pentru Bucureşti, şi către Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Rusdea” Baia Mare, Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş şi Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, pentru judeţul Maramureş, Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani şi Spitalul Municipal Dorohoi, pentru judeţul Botoşani, şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, Spitalul Municipal Urziceni şi Spitalul Municipal Feteşti, pentru judeţul Ialomiţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, pentru judeţul Mehedinţi.

Art. 7. – Finanţarea cheltuielilor eligibile se va realiza în baza solicitării Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pentru Bucureşti, şi a solicitărilor Spitalului de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Rusdea” Baia Mare, Spitalului Orăşenesc Târgu Lăpuş şi Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei, pentru judeţul Maramureş, Spitalului de Pneumoftiziologie Botoşani şi Spitalului Municipal Dorohoi, pentru judeţul Botoşani, şi Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia, Spitalului Municipal Urziceni şi Spitalului Municipal Feteşti, pentru judeţul Ialomiţa, Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, pentru judeţul Mehedinţi, însoţite de documente justificative, cu încadrarea în limita bugetului aprobat, pe baza instrucţiunilor transmise de către coordonatorul de program.

Art. 8. – Conducerea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pentru Bucureşti, a Spitalului de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Rusdea” Baia Mare, a Spitalului Orăşenesc Târgu Lăpuş şi a Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei, pentru judeţul Maramureş, a Spitalului de Pneumoftiziologie Botoşani şi a Spitalului Municipal Dorohoi, pentru judeţul Botoşani, şi a Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia, a Spitalului Municipal Urziceni şi a Spitalului Municipal Feteşti, pentru judeţul Ialomiţa, a Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, pentru judeţul Mehedinţi, personalul medical din cadrul dispensarelor de pneumoftiziologie implicate în derularea proiectului-pilot, precum şi Unitatea de Planificare şi Implementare de Politici ale Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 355/2022 pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectuluipilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România poate fi consultată AICI 

Ministerul Sănătăţii: Gradul de pozitivare pentru testele COVID-19 este de 23,92%

Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul ţării noastre au fost înregistrate 21.885 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 91.478 teste RT-PCR şi antigen efectuate.

Gradul de pozitivare pentru testele COVID-19 efectuate este de 23,92%, a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii reiterează că persoanele care au simptome ce pot indica prezenţa virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului şi a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie, call centerele DSP sau numărul unic de urgenţă 112 pentru a solicita testarea.

În Bucureşti şi în judeţul Ilfov persoanele cu simptome de COVID-19 se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport în comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testare.

Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 pentru a primi consultaţie şi tratamentul necesar.

”În situaţia în care aveţi forme severe şi simptomele se manifestă agresiv, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!”, transmite Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, dintre cele 1.155 de persoane internate la ATI, 986 sunt nevaccinate anti-COVID, iar dintre cele 204 de decese înregistrate, în ultimele 24 de ore, 168 au survenit la pacienţi neimunizaţi.

Cinci companii furnizoare de imunoglobuline și medicamente derivate din plasmă, amendate de Consiliul Concurenței

Cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA, au fost sancționate de Consiliul Concurenței, se arată într-un comunicat al instituției.

Amenzile se ridică la valoare totală de 353,4 milioane de lei (aproximativ 71 milioane euro).

În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.

PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ.

Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională.

Decizia Autorităţii de Concurenţă, care va fi publicată în formă neconfidenţială pe pagina web a instituţiei, poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

GCS: 21.885 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 204 decese, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 21.885 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 9.816 mai mult decât în ziua anterioară. 2.686 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Astfel, până marți, pe teritoriul României au fost confirmate 2.596.269 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 93.218 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 2.167.427 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 61.880 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 14.02.2022 (10:00) – 15.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 204 decese (123 bărbați și 81 femei), dintre care 9 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iași, Ilfov, Maramureş, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui și Municipiul București.

Dintre cele 204 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de de vârstă 20-29 de ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 41 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 64 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 80 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

197 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 204 pacienți decedați, 168 au fost nevaccinați și 36 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. 35 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidități.

Au fost raportate 9 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bihor, Covasna, Gorj, Neamț, 1 în luna decembrie 2021 și 8 în luna ianuarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 10.415, cu 523 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.155 de persoane, similar cu ziua anterioară. Dintre cei 1.155 de pacienți internați la ATI, 986 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 673 sunt minori, 657 fiind internați în secții, cu 120 mai puțin decât în ziua anterioară și 16 la ATI, cu 5 mai puțin decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.201.858 teste RT-PCR și 8.154.711 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.543 de teste RT-PCR (15.278 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.265 la cerere) și 64.935 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 210.752 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.315 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 81.061 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 16 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.602 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 463 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 februarie, 1.009 sancțiuni contravenționale, în valoare de 159.650 lei.

70 de noi cazuri de cancer, înregistrate anual la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara

În jur de 70 de noi cazuri de cancer sunt înregistrate în fiecare an la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara, după cum a declarat șefa Secţiei Pediatrie 2 a unității medicale, conferenţiar dr. Smaranda Arghirescu.

Potrivit acesteia, alţi zeci de pacienţi din întreaga regiune vin la acest Centru de excelenţă în diagnosticarea limfoamelor şi leucemiilor, pentru tratament.

Terapia copilului bolnav de cancer poate dura de la câteva luni până la doi ani.

„Noi reuşim, la Timişoara, să realizăm un diagnostic de amănunt. Identificăm mutaţiile genetice şi realizăm citometrie de flux, adică analizăm celulele leucemice putând stabili celula care proliferează malign. Tratamentul este adaptat fiecărui grup de risc şi, în unele cazuri, se poate ajunge chiar la transplant de celule stem hematopoietice. De peste 20 de ani, noi realizăm transplanturi de măduvă, având acces la o bază internaţională de 19.000.000 de donatori. Până la momentul transplantului, avem la dispoziţie tot felul de terapii care să ducă la vindecarea micuţilor pacienţi”, a spus dr. Smaranda Arghirescu, cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului cu cancer, prin intermediul unui comunicat.

Potrivit medicului specialist, fiecare caz în parte este analizat de o comisie multidisciplinară, aşa-numitul tumorboard, din care fac parte medici cu specializări diferite, iar comisia se întruneşte de câte ori este nevoie, având în componenţă un medic radiolog, un chirurg, un medic oncolog şi un anatomopatolog. Această comisie evaluează diagnosticul şi stabileşte cea mai bună soluţie terapeutică, dacă este nevoie de un tratament medicamentos, chirurgical sau oncologic personalizat.

În acelaşi context, preşedintele Asociaţiei OncoHelp, conferenţiar dr. Şerban Negru, afirmă că unul dintre cele mai importante tratamente este radioterapia, iar Centrul Oncologic OncoHelp din Timişoara este singura unitate sanitară din vestul ţării unde se face tratament de radioterapie cu anestezie generală pentru copii. Sedarea se face în prezenţa unui medic de Anestezie şi Terapie Intensivă, care rămâne şi după finalizarea procedurii până la trezirea copilului.

„Radioterapia în cazul copiilor este un subiect sensibil, dar şi extrem de provocator. Dacă un adult înţelege de ce trebuie făcută procedura, înţelege că acea doză de radiaţii îl ajută să supravieţuiască, să meargă mai departe, în cazul unui copilaş de câţiva anişori, situaţia e delicată. De aceea, în Centrul de Oncologie OncoHelp avem psihologi care vorbesc cu micuţii pacienţi, dar şi cu părinţii acestora. Suportul psihologic este parte componentă a tratamentului extins”, spune dr. Şerban Negru.

În ceea ce priveşte tipul de radioterapie, medicul Şerban Negru punctează că vorbim atât despre cea curativă, de vindecare, cât şi despre cea paliativă, de ameliorare a simptomelor pacienţilor. Durata unui tratament diferă, de la câteva minute putând ajunge şi la aproape o oră, în funcţie de tipul de neoplasm, de zona în care este localizat. Anual, în România în jur de 150 de copii au nevoie de radioterapie.