CDC: Sub-varianta Omicron BA.2 constituie 35% dintre variantele de coronavirus din SUA

Sub-varianta BA.2 a Omicron constituie peste o treime dintre toate variantele de coronavirus aflate în circulaţie în Statele Unite, conform unei estimări anunţată, marţi, de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din această ţară, informează Reuters.

Numărul cazurilor de COVID-19 din Statele Unite a scăzut brusc după ce a atins niveluri record în ianuarie, cu toate că o resurgenţă a coronavirusului în unele zone din Asia şi Europa cauzată de sub-varianta BA.2 suscită îngrijorări.

La 20 martie, media mobilă pe şapte zile a cazurilor de COVID-19 din SUA era de 27.786, în scădere cu 17,6% comparativ cu săptămâna precedentă.

Mare parte din SUA înregistrează un nivel scăzut de transmisie, conform noilor linii directoare ale CDC introduse luna trecută, care au luat în considerare ratele de spitalizare şi conform cărora majoritatea americanilor nu mai sunt nevoiţi să poarte măşti de protecţie.

Alte sub-variante Omicron aflate în circulaţie din decembrie, denumite BA.1.1 şi BA.1.1.529, reprezintă în prezent aproximativ 57,3%, respectiv 7,9% dintre variantele de coronavirus circulante.

BA.2 a constituit 22,3% dintre variantele aflate în circulaţie în ţară în săptămâna care s-a încheiat pe 12 martie, în scădere de la 23,1%, conform unui model CDC care estimează proporţiile variantelor circulante.

Aceste estimări sunt revizuite de CDC pe măsură ce agenţia primeşte mai multe date.

Guvern: Nu există nor toxic deasupra României. Cetățenii nu au motive să fie îngrijorați

“Nu există nor toxic deasupra României! Cetățenii nu au motive să fie îngrijorați“, a transmis, marți, Guvernul României.

“Analizele specialiștilor indică valori normale ale concentrațiilor de monoxid de carbon deasupra României. Vântul puternic din ultimele ore nu are nicio legătură cu poluarea produsă în zona de conflict militar din Ucraina, iar analizele realizate de Administrația Națională de Meteorologie arată foarte clar că, în perioada următoare, nu se preconizează o deplasare a norului poluant dinspre Ucraina spre teritoriul țării noastre“, informează Guvernul, pe pagina de Facebook.

Potrivit sursei citate, rapoartele specialiștilor arată că niciun indicator măsurat (monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot etc.) nu prezintă creșteri semnificative, niciunde pe teritoriul României.

Acord bienal de cooperare între Ministerul Sănătății și Biroul Europa al OMS 2022-2023

sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

Ministerul Sănătății și Biroul Regional Europa al Organizației Mondiale a Sănătății au încheiat un acord de cooperare pentru anii 2022-2023. Obiectivele acordului bilateral vizează creșterea accesului la serviciile esențiale de sănătate, consolidarea capacității de pregătire și răspuns la situațiile de urgență ale serviciilor de asistență medicală și sănătate publică, actualizarea planurilor de pregătire a resurselor umane.

“Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății și dr. Hans Kluge, director general al Biroului Regional Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, au semnat în 21 martie 2021 la București Acordul Bienal de Cooperare între Ministerul Sănătății din România și Organizația Mondială a Sănătății –Biroul Regional Europa 2022-2023“, informează Ministerul Sănătății.

Potrivit sursei citate, documentul stabilește cadrul general pentru colaborarea în următorii doi ani între Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional pentru Europa.

“În cadrul acordului bilateral sunt incluse o serie de obiective importante: creșterea accesului la serviciile esențiale de sănătate, consolidarea capacității de pregătire și răspuns la situațiile de urgență ale serviciilor de asistență medicală și sănătate publică, actualizarea planurilor de pregătire a resurselor umane. Acordul de colaborare prevede, de asemenea, îmbunătățirea accesului la medicamente, vaccinuri, diagnostic și dispozitive esențiale pentru asistența medicală primară, precum și acțiuni pentru digitalizarea sistemului de sănătate“, mai arată sursa citată.

 

Producția celor 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu a fost finalizată

Producția celor 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu a fost finalizată și a început distribuţia acestora către toate Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, a anunțat, marți, Antibiotice Iași.

„Maşinile de transport ale companiei, încărcate cu cele 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu 65 miligrame, vor distribui acest medicament pe parcursul întregii săptămâni către toate cele 42 de Direcţii de Sănătate Publică din ţară. Astfel, în data de 28 martie, toate comprimatele de iodură de potasiu se vor afla în depozitele Direcţiilor de Sănătate Publică”, se arartă într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, producţia iodurii de potasiu a început în data de 8 martie la solicitarea Ministerului Sănătăţii şi a Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi a continuat fără întrerupere până la data de 20 martie când a fost finalizată fabricaţia tuturor celor 30 milioane de comprimate necesare pentru acoperirea nevoilor tuturor românilor în eventualitatea unei situaţii speciale.

„Timp de 13 zile, angajaţii Antibiotice au lucrat în trei ture, 24 de ore pe zi, pentru a produce iodura de potasiu în cel mai scurt timp. Numărul de angajaţi din cadrul secţiei Comprimate, unde s-a produs iodura de potasiu, a fost suplimentat cu angajaţi cu job-uri similare, transferaţi de pe alte fluxuri de fabricaţie ale fabricii pentru a determina accelerarea procesului de producţie”, se precizează în comunicatul citat.

„Am pus la dispoziţie resursele de care dispunem: parteneriate, fluxuri de fabricaţie, specialişti, materiale de producţie, pentru a asigura acest medicament tuturor DSP-lor din ţară”, a declarat directorul general al societăţii, Ioan Nani, citat în comunicat.

După acoperirea nevoilor de iodură de potasiu solicitate de autorităţile din România, compania Antibiotice va da curs şi altor solicitări de producţie a acestui medicament pentru autorităţi guvernamentale din alte state din Uniunea Europeană care au formulat deja solicitări în acest sens.

Antibiotice Iaşi a produs pentru prima dată iodura de potasiu acum 11 ani, în urma accidentului nuclear de la Fukushima, Japonia. Acest medicament se fabrică la solicitarea autorităţilor guvernamentale, pentru a putea fi oferit în mod gratuit, populaţiei, în situaţii de criză determinate de un incident nuclear.

Hans Kluge (OMS): Mai multe ţări europene au ridicat prea brusc măsurile anti-COVID

Directorul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, a declarat, marţi, că mai multe ţări europene, printre care Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie, au ridicat prea brusc măsurile anti-COVID-19 şi se confruntă cu o creştere importantă a cazurilor cu subvarianta BA.2 de coronavirus, relatează AFP.

În cadrul unei vizite în Republica Moldova, Hans Kluge s-a declarat „vigilent” cu privire la situaţia epidemiologică actuală de pe continentul european, susţinând totodată că rămâne „optimist”.

În prezent, numărul cazurilor de COVID-19 este în creştere în 18 din cele 53 de ţări din zona OMS Europa, potrivit organizaţiei mondiale.

„Ţările în care observăm o creştere importantă (a cazurilor) sunt Marea Britanie, Irlanda, Grecia, Cipru, Franţa, Italia şi Germania”, a spus Hans Kluge.

„Aceste ţări au ridicat brusc restricţiile de la ‘prea mult’ la ‘insuficient’ „, a estimat oficialul.

Potrivit datelor OMS, numărul de noi cazuri de COVID-19 în Europa a scăzut brusc după ce a atins un vârf la sfârşitul lunii ianuarie, însă a crescut de la începutul lunii martie.

În ultimele şapte zile, în zona OMS Europa au fost înregistrate peste 5,1 milioane de cazuri noi şi 12.496 de decese, crescând numărul total de cazuri raportate de la începutul pandemiei de coronavirus la aproape 194,4 milioane şi numărul deceselor la peste 1,92 milioane.

Adriana Pistol, despre valul șase al pandemiei COVID: Acest lucru îl vom putea previziona probabil în toamnă

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Adriana Pistol, a declarat, marți, că este prematur să vorbim despre apariția unui val șase al pandemiei de COVID-19 în România. „Acest lucru îl vom putea previziona probabil în toamnă”, a precizat secretarul de stat.

„Virulența ține de tulpinile circulante. Este greu de previzionat dacă va exista o altă tulpină care să aibă un alt tip de virulență. În acest moment nu ne putem pronunța. Ceea ce se petrece în Europa este tot un subtip de Omicron. Nu vedem încă o altă tulpină să fie în circulație”, a declarat Adriana Pistol, într-o conferință de presă.

Doza a patra de vaccin 

Secretarul de stat a vorbit și despre administrarea celei de a patra doze de vaccin anti-COVID-19 în România.

„După cum știți, a patra doză este recomandată în alte state. La noi nu am considerat oportun, până în prezent, să o recomandăm. Sigur că dacă există persoane doritoare vom lua în calcul și sigur că le vom da această oportunitate”, a explicat secretarul de stat.

 

Adriana Pistol: Refugiați din Ucraina, internați cu sindrom diareic acut. Cazuri de rujeolă, confirmate în judeţele Bacău şi Satu Mare

Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat, marți, că 38 de persoane refugiate din Ucraina au fost internate în unități medicale din România cu sindrom diareic acut. Secretarul de stat a informat că au fost confirmate cazuri de rujeolă în judeţele Bacău şi Satu Mare.

„Puteţi observa că marea lor majoritate au avut un sindrom de tip respirator acut, o parte au fost internaţi – 42 de persoane. Majoritatea au fost infectaţi cu SARS-CoV-2. (…) Cu toate acestea, avem confirmate cazuri de rujeolă în judeţul Bacău, în judeţul Satu Mare. Invităm toată populaţia să îşi vaccineze copiii antirujeolic şi inclusiv invităm părinţii care sunt în România veniţi din Ucraina cu copii de vârstă vaccinabilă, la care nu cunosc să fi fost vaccinaţi împotriva rujeolei, să acceseze serviciile medicale spre a fi vaccinaţi, deoarece noi oferim tuturor această posibilitate gratuit”, a declarat Adriana Pistol, într-o conferință de presă.

În rândul refugiaţilor s-au mai înregistrat și cazuri de sindrom diareic acut.

„Ceea ce am mai remarcat este prezenţa sindromului diareic, care a făcut obiectul unor investigaţii epidemiologice şi pentru care 38 de persoane au fost şi internate. Să ştiţi că au fost chiar două focare de sindrom diareic acut, unul dintre ele a fost diagnosticat cu rotavirus”, a afirmat secretarul de stat.

49 de pacienţi refugiaţi din Ucraina, cei mai mulți cu afecţiuni cronice, internați în spitalele din România

În prezent, sunt internaţi în spitalele din România 49 de pacienţi refugiaţi din Ucraina, cea mai mare parte dintre aceştia cu afecţiuni cronice.

„În ceea ce priveşte numărul de solicitări la ambulanţă acesta se situează tot în jurul valorii de sub 100 de solicitări pe zi. (…) Am avut o uşoară creştere la începutul săptămânii a numărului de prezentări la unităţile de primi urgenţă, undeva la 180 – 200 de persoane care s-au prezentat. După care, o scădere din nou. Astăzi, ultimele cifre, 183 de persoane s-au prezentat pentru asistenţă medicală la unităţile de primiri urgenţă, marea lor majoritate prin mijloace proprii”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, într-o conferință de presă.

Secretarul de stat a declarat că România ar putea prelua din Polonia, în situaţia în care este necesar, pacienţi refugiaţi din Ucraina.

„Suntem în legătură permanentă şi cu statele învecinate, în special Polonia, care are numărul cel mai mare de refugiaţi şi, în situaţia în care se impune, suntem pregătiţi şi să preluăm pacienţi spre a fi trataţi în România, dacă acest lucru va fi necesar. Situaţiile în care partenerii noştri din Polonia decid că este nevoie de transfer cred că ţin de organizarea locală. În schimb, avem în mod deosebit, din ce am văzut până acum, pacienţi oncologici, în special copii care au nevoie de diverse tipuri de îngrijire medicală. O parte dintre aceştia au şi plecat din Polonia către alte state europene. Acest mecanism se face printr-o colaborare permanentă între statele învecinate Ucrainei şi sub coordonarea Comisiei Europene, iar pacienţii au dreptul să aleagă în ce ţară vor merge”, a explicat secretarul de stat.

 

Adriana Pistol: Observăm o creştere a numărului de cazuri COVID. Creşterea nu este foarte mare, dar este, totuşi, semnificativă

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol, a declarat, marţi, că se observă o creștere a numărului de cazuri de COVID-19, inclusiv în ceea ce privește numărul internărilor în unitățile medicale. În schimb, numărul deceselor la pacienţii cu COVID este în scădere.

“Observăm o creştere a numărului de cazuri. Creşterea nu este foarte mare, dar este, totuşi, semnificativă. Deja numărul de cazuri a luat o formă de platou, nu mai putem observa acea descreştere la numărul de cazuri confirmate. Acelaşi lucru se poate observa şi la internări, la încărcarea pe paturi la nivelul secţiilor. Observăm o descreştere a numărului de decese, ceea ce este îmbucurător, dar este într-un fel normal. Totdeauna, prima dată creşte numărul de cazuri, urmat după aceea de încărcarea spitalelor, atât în paturi normale pe secţii, cât şi ATI. Să sperăm că nu va fi nevoie, dar acest platou este un alt indicator la care ne mutăm şi pe care îl monitorizăm”, a adăugat Adriana Pistol.

Secretarul de stat a subliniat că se observă o creştere a ratei de pozitivare a testelor pentru infecţia cu SARS-CoV-2.

„Puteţi observa că deja rata de pozitivitate faţă de săptămâna anterioară, când a fost aproape 9%, mai exact 8,9%, a ajuns în această săptămână la 9,5%, iar rata de reproducere a cazurilor începe să crească. A ajuns în săptămâna de referinţă la 0,95%, o creştere faţă de săptămâna anterioară cu aproape 27%. Încet, încet se apropie de cifra unu, ceea ce susţine acea creştere a numărului de cazuri. (…) Se estimează fie menţinerea în acest platou sau chiar o uşoară creştere a numărului de cazuri”, a afirmat Pistol.

Secretarul de stat a recomandat purtarea măştii sanitare de protecţie în mijloacele de transport în comun, dar şi în interior unde sunt mai multe persoane.

„Această uşoară creştere a numărului de cazuri ne face să revenim într-un mod insistent asupra respectării măsurilor pe care Ministerul Sănătăţii le-a comunicat de fiecare dată şi care nu sunt extrem de dificile. Ar trebui să fie aplicate de toată lumea, pentru ca să nu vedem o creştere importantă a numărului de cazuri şi, în mod evident, mă refer aici la igiena personală, mă refer aici la evitarea aglomeraţiilor şi la portul măştii medicale mai ales în mijloacele de transport în comun unde putem observa că lumea s-a relaxat. Indicăm cu foarte mare tărie tuturor să trateze cu seriozitate portul măştii în aceste mijloace de transport în comun atât la metrou, cât şi în transportul în comun suprateran, cu atât mai mult în spaţiile închise unde există mai multe persoane”, a transmis secretarul de stat.

Ministerul Sănătăţii a informat, marţi, că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.140 de cazuri noi de COVID-19, cu 2.904 de cazuri mai multe decât în urmă cu o zi.

Studiu: Ftalații pot crește riscul de cancer la copii

Cercetările de la Centrul de Cancer al Universității din Vermont au legat ftalații cu o incidență mai mare a anumitor tipuri de cancer la copii. Acesta este și primul studiu, de altfel, în acest sens, potrivit sciencedaily.com.

Ftalații sunt aditivi chimici utilizați pentru a îmbunătăți durabilitatea sau consistența materialelor plastice și a unei game largi de produse de consum. Oamenii sunt expuși în mod obișnuit la acești compuși atunci când există scurgeri din produse și în mediu. Ftalații, de asemenea, sunt utilizați ca ingrediente inactive în unele medicamente, în special în cele care necesită eliberare prelungită sau întârziată pentru a funcționa corect, de exemplu unele medicamente antiinflamatoare și antibiotice.

Studiul, publicat în Journal of the National Cancer Institute, sugerează că expunerea la ftalați asociați medicamentelor poate contribui la dezvoltarea unor tipuri de cancer în copilărie și că reducerea la minimum a expunerii la acești aditivi chimici poate ajuta la prevenirea unor tipuri de cancer în copilărie în viitor.

Mai exact, studiul a măsurat asocierea dintre expunerile gestaționale și din timpul copilărie la ftalați și incidența cancerului la copil.

Folosind date de la Registrul medical danez al nașterilor, Agenția daneză pentru medicamente și Registrul danez al cancerului, toate susținute de sistemul universal de asistență medicală al țării, anchetatorii au studiat toți născuții vii între 1997 și 2017, însumând aproape 1,3 milioane de copii.

Cercetătorii au măsurat asocierile dintre expunerea gestațională și din copilărie la ftalați și incidența unor tipuri de cancer specifice la 2.027 de copii cu această maladie.

Expunerea din copilărie la ftalați, dar nu gestațională (in utero), a fost asociată cu o rată cu 20% mai mare de cancer la copil în ansamblu, cu o rată de aproape trei ori mai mare a diagnosticului de osteosarcom, un cancer osos, precum și cu o rată de două ori mai mare a diagnosticului de limfom, un cancer al sângelui.

”Aceste rezultate se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care sugerează că aceste substanțe chimice omniprezente au un impact negativ asupra sănătății umane”, a declarat cercetătorul principal, profesorul Thomas Ahern.

”Studiul nostru a caracterizat expunerea la ftalați pe baza completărilor pe bază de rețetă pentru medicamentele care conțin ftalați. În timp ce astfel de expuneri sunt, de obicei, mult mai mari decât ceea ce am numi expunerea la mediu „de fundal”, constatările noastre justifică îngrijorare”, a mai spus cercetătorul.

Totodată, prof. dr. Frances Carr, membru al Asociației Americane pentru Avansarea Științei, a observat că ftalații sunt acum recunoscuți și ca perturbatori endocrini, deoarece interferează cu sistemele hormonale și pot afecta funcția tiroidiană.

”Deși sunt necesare mai multe studii, expunerea la ftalați a fost legată de tiroidă, sân și alte tumori solide. Ftalații, ca și alți plastifianți, cum ar fi bisfenolul A (BPA), sunt omniprezent în mediu. Vârsta expunerii, precum expunerile cronice la doze mici, sunt factori de risc semnificativi pentru efecte adverse asupra sănătății”, a menționat prof. dr. Carr.

Pe de altă parte, directorul UVM Cancer Center, prof. dr. Randall Holcombe, a declarat că ”deși nu s-a făcut o corelație directă între ftalați în regiunea noastră și riscul crescut de cancer, acest studiu evidențiază importanța expunerilor de mediu și relația lor cu riscul de cancer”.

Autorii studiului sugerează că cercetările viitoare vor explora care ftalat specific (sau combinația de ftalați) prezintă cel mai mare risc și prin ce mecanism sau mecanisme ftalații ar putea crește riscul de osteosarcom și limfom, potrivit sursei citate.

”În cele din urmă, cercetări de acest fel vor duce la o mai bună înțelegere a modului de atenuare a riscurilor ftalaților de mediu”, a mai spus prof. dr. Holcombe.