25 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Șef lucr. dr. Diana Manolescu: Niciun medic nu ar trebui să se opună obținerii unei a doua opinii

    Orice pacient are dreptul la o a doua opinie medicală, second opinion, în cazul unui diagnostic, drept care este prevăzut și de legislația românească. Cu toate acestea, nu toți pacienții iau în considerare această posibilitate.

    O astfel de abordare ar trebui să existe cu atât mai mult cu cât pacientul se confruntă cu o boală gravă, cu o afecțiune complexă, dar chiar și atunci când există neclarități în ceea ce privește determinarea bolii.

    Potrivit directorului medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” Timișoara, șef. lucr. dr. Diana Manolescu, orice medic ar trebui să încurajeze solicitarea unei second opinion.

    ”Niciun medic nu ar trebui să se opună obținerii unei a doua opinii sau să îi explice pacientului că nu are rost să o solicite pentru că oricum nu va afla nimic în plus. Dimpotrivă, o asemenea cerere ar trebui încurajată. Motivele pentru care pacienții privesc, de multe ori, cu suspiciune primul diagnostic țin cont atât de severitatea bolii, de speranța că poate medicul s-a înșelat sau afecțiunea nu este atât de gravă, cât și, nu de putine ori, de comunicarea nu foarte clară sau directă a diagnosticului, făcută de către medicul curant. Alteori, pacientul crede că poate într-o altă unitate sanitară există un tratament experimental, de care primul medic nu a aflat încă sau pur și simplu nu îl poate administra. Trebuie să spunem că, practic, second opinion poate, până la urmă, să reprezinte pentru pacient certitudinea unui diagnostic corect. Pe de altă parte, în situația unor investigații imagistice, explicația dată de medicul radiolog este de cele mai multe ori tehnică și sumară. Pentru că, după obținerea rezultatului imagistic, ar trebui să aibă loc o discuție foarte clară cu medicul care a recomandat CT-ul sau RMN-ul ori mamografia. Acesta ar trebui să îi explice pe larg pacientului ce diagnostic are și care sunt pașii de urmat”, a declarat șef. lucr. dr. Diana Manolescu.

    Pentru a veni îns prijinul pacienților care au nevoie de o a doua părere medicală, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” Timișoara, prin Centrul Imagistic din acdrul unității sanitare, oferă posibilitatea obținerii de către pacienți a unei reinterpretări a investigațiilor imagistice. Astfel, se poate obține o a doua opinie în cazul radiografiilor, a rezultatului CT sau RMN și chiar a mamografiilor.

    COVID-19 și afectarea organismului pe termen lung

    Cele mai multe persoane infectate cu noul coronavirus continuă să prezinte stări de epuizare, probleme de tip cognitiv, precum și alte simptome de lungă durată chiar dacă s-au vindecat de COVID-19.

    Până în acest moment, specialiștii nu cunosc cu exactitate cauzele acestui long-COVID. Însă, noile cercetări încep să ofere informații cu privire la impactul pe care boala îl are asupra organismului și de ce poate lasă atât de multe sechele, potrivit The New York Times.

    Potrivit specialiștilor, long-COVID este diferită de alte afecțiuni, fiind o boală cronică cu o mare varietate de simptome. Pentru multe dintre acestea testele convenționale de laborator nu găsesc o explicație.

    Studiile au arătat că aproximativ 10% până la 30% dintre persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 pot dezvolta simptome pe termen lung.

    Deși încă se caută încă răspunsuri cu privire la faptul că unele persoane dezvoltă long-COVID și altele nu, cercetările au identificat patru potențiali factori care ar putea mări riscul de long-COVID:

    • Niveluri ridicate de ARN viral la începutul unei infecții
    • Prezența anumitor autoanticorpi
    • Reactivitatea virusului Epstein-Barr
    • Apariția diabetului de tip 2

    Sistemul imunitar perturbat în long-COVID

    Cercetătorii au atras atenția că pacienții cu long-COVID par să aibă un sisem imunitar perturbat comparativ cu persoanele care au avut COVID-19 și s-au recuperat complet. Concluzia la care au ajuns mulți cercetători este aceea că disfuncția imună cronică după o infecție cu noul coronavirus poate declanșa un lanț de simptome în tot organismul, mai scrie The New York Times.

    O altă concluzie arată că virusul se răspândește pe scară largă în timpul unei infecții inițiale și că materialul genetic viral poate rămâne în țesuturi (intestine, ganglioni limfatici și alte tipuri de țesuturi) timp de mai multe luni.

    Studiile care se află în desfășurare încearcă să determine dacă aceste rezervoare virale provoacă inflamație în țesuturile din jur, fapt care ar putea genera ceea ce numim ceața creierului, probleme gastrointestinale și alte simptome.

    Cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi că boala COVID-19 poate declanșa un răspuns autoimun de durată și dăunător. Studiile au indicat niveluri surprinzător de ridicate de autoanticorpi, care atacă în mod eronat țesuturile pacientului, la multe luni după o infecție inițială. O a treia posibilitate este ca infecția virală inițială să declanșeze inflamația cronică, posibil prin reactivarea altor virusuri din corpul pacientului, care sunt în mod normal latente. Reactivarea virusului Epstein-Barr, care infectează majoritatea oamenilor când sunt tineri, ar putea ajuta la o predicție în ceea ce privește dezvoltarea long-COVID de către o persoană, a arătat un alt studiu.

    ”În lumea complicată a sistemului imunitar, aceste explicații pot coexista. Și la fel cum diverși pacienți cu long-COVID pot avea simptome diferite, ei pot avea, de asemenea, diferite probleme imunitare. Identificarea problemelor care sunt centrale pentru boala fiecărui pacient va fi critică pentru ghidarea tratamentului”, a spus dr. Akiko Iwasaki, imunolog la Yale, citat de The New York Times.

    ”De exemplu, un pacient cu autoanticorpi ar putea beneficia de medicamente imunosupresoare, în timp ce un pacient cu rămășițe de virus COVID ar trebui să primească antivirale”, a mai spus dr. Iwasaki.

    ”În funcție de ceea ce are fiecare persoană, tratamentul ar fi destul de diferit.”, a adăugat acesta.

    Sistemul circulator, afectat de COVID-19

    Studiile inițiale sugerează că disfuncția sistemului circulator ar putea afecta fluxul de oxigen către mușchi și alte țesuturi, limitând capacitatea aerobă și provocând oboseală severă. Într-un studiu, pacienții cu simptome de long-COVID au avut răspunsuri neașteptate la mersul pe bicicletă. În ciuda faptului că au inima și plămâni aparent normali, mușchii lor au fost capabili să extragă doar o parte din cantitatea normală de oxigen din vasele de sânge mici în timp ce pedalau, reducându-și semnificativ capacitatea de efort. O posibilă cauză ar putea fi inflamația cronică, care poate deteriora fibrele nervoase ce ajută la controlul circulației, o afecțiune numită neuropatie cu fibre mici. Fibrele deteriorate, observate în biopsiile de piele, sunt asociate cu disautonomia, o afectare a funcțiilor automate, cum ar fi ritmul cardiac, respirația și digestia, care este foarte frecventă la pacienții cu long-COVID.

    Pe de altă parte, cercetătorii sud-africani au descoperit prezența unor cheaguri de sânge microscopice, care se formează în timpul unei infecții inițiale cu COVID-19. Acestea se vor descompune în mod natural, dar pot persista la pacienții cu long-COVID. Astfel de cheaguri, spun specialiștii, ar putea bloca capilarele minuscule care transport oxigenul către țesuturile din tot corpul.

    Nivelul scăzut de oxigen poate contribui la apariția celui mai  frecvent simptom – oboseala severă.

    COVID-19 și afectarea creierului

    Specialiștii spun că există posibilitatea ca și persoanele care au avut forme ușoare de COVID-19 se pot confrunta cu deficiențe cognitive susținute, inclusiv dificultăți de atenție, de memorie, de exprimare.

    Posibilele probleme neurologice pe termen lung generate de COVID-19 constituie ”o criză majoră de sănătate publică”, potrivit dr. Avindra Nath, directorul medical al Institutului Național de Tulburări Neurologice și AVC.

    Cercetătorii au descoperit o gamă largă de disfuncții ale creierului la pacienții cu long-COVID. Un alt grup de cercetare a arătat că long-COVID poate reduce semnificativ cantitatea de sânge care ajunge la creier.

    COVID-19 și afectarea pulmonară

    Respirația scurtă este un simptom frecvent al long-COVID. Cercetătorii britanici au identificat dovezi preliminarii care indică existența unor leziuni pulmonare la un grup mic de pacienți cu long-COVID-19, care nu au fost spitalizați, mai scrie The New York Times.

    Cercetările detaliate ale funcției pulmonare au indicat că majoritatea pacienților a preluat mai puțin oxigen în comparație cu oamenii sănătoși, chiar dacă structura plămânilor lor parea a fi normal. Însă, pentru confirmarea concluziilor, este nevoie de un grup mai mare de pacienți care să fie studiat.

    Peste o mie de persoane, vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 6.345 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 1.038 reprezintă prima doză, 2.228 – doza a doua şi 3.079 – doza a treia.

    Din numărul total de doze administrate, 260 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (27 – doza I şi  233 – doza a II-a).

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.664.879 de doze de vaccin pentru 8.105.687 persoane, 8.051.228 primind schema completă şi 2.511.846 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate 2 reacţii adverse de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.974 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.200 de tip local şi 17.774 de tip general.

    Legea asistenței medicale mobile, adoptată de Camera Deputaților. Principalele prevederi

    Legea asistenței medicale mobile a fost adoptată, marți, în unanimitate, de Camera Deputaților, care este for decizional. Legea prevede accesul pacienților din zonele lipsite de infrastructură medicală la serviciile de sănătate.

    Potrivit Legii adoptate de Camera Deputaților, asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate, pentru prevenție și profilaxie, screening-ul afecțiunilor medicale prevalente, control medical periodic, general și de specialitate, precum și livrarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, la domiciliu, atât pentru bolnavii cronici cât și pentru pacienții cu patologii acute, beneficiari ai asistenței medicale în regim mobil.

    Serviciile de asistență medicală mobilă se acordă cu prioritate gravidelor, copiilor și altor categorii de persoane vulnerabile din zonele defavorizate care se confruntă cu lipsa cabinetelor de medicină de familie, a medicilor de familie sau a asistenților medicali comunitari.

    Serviciile de asistență medicală mobilă sunt furnizate și persoanelor care nu sunt înscrise la medicul de familie, celor care nu au documente de identitate, copiilor, adolescentelor însărcinate și mamelor adolescente care nu au reprezentant legal, precum și persoanelor care nu au card de sănătate.

    Metodologia de funcționare a asistenței medicale mobile

    Asistenţa medicală mobilă se asigură de către medicii de specialitate împreună cu alt personal specializat şi autorizat în condiţiile legii.

    În cadrul asistenței medicale mobile se acordă servicii medicale prin următoarele structuri:
    a) cabinete și unități medicale mobile organizate potrivit normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății;
    b) caravane medicale, organizate în clădiri cu autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

    Caravanele medicale pot fi organizate temporar și în:

    a) unități medicale ambulatorii de specialitate, organizate potrivit dispozițiilor legale în vigoare,
    care funcționează independent sau integrat în structura spitalelor;
    b) cabinete de medicină de precum și alte cabinete medicale de specialitate;
    c) centre comunitare integrate.

    În structurile menționate, se pot desfășura următoarele activități:

    a) activităţi de medicină preventivă;
    b) activităţi medicale în scop diagnostic și curativ;
    c) activităţi de investigaţii clinice și paraclinice;
    d) asistența medicală prin telemedicină;
    e) activităţi de reabilitare medicală;
    f) programe de screening specializate pe diferite afecțiuni;
    g) activităţi conexe actului medical;
    h) educație pentru sănătate

    Potrivit legii, activitatea desfășurată de către studenții de la facultățile de medicină generală, stomatologie și farmacie, în cadrul caravanelor medicale se asimilează practicii medicale obligatorii
    desfășurate pe perioada vacanțelor.

    Personalul care acordă servicii de asistență medicală mobilă

    Pe lângă medici, medici rezidenți, studenți la medicină, asistenți medicali, moașe, în realizarea activităților de asistență medicală mobilă pot fi implicați și farmaciști, furnizorii de servicii conexe actului medical – tehnician dentar, biolog, biochimist, chimist, fizician, fizio-kinetoterapeut, moașă, psiholog, logoped, sociolog, profesor de cultură fizică medicală, opticianoptometrist, tehnician de proteze și orteze, tehnician de proteze auditive, tehnician de aparatură medicală -, precum și asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, paramedici, voluntari ai ONG-urilor de profil, asistenți sociali, consilieri din programele medicale.

    Potrivit sursei citate, asistenții medicali comunitari identifică în comunitate persoanele vulnerabile din punct de vedere medical care necesită acces la servicii de sănătate preventive sau curative și le facilitează consulturi medicale de specialitate desfășurate prin intermediul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor, unităților mobile și al caravanelor medicale și colaborează cu organizatorii acestora atât în perioada premergătoare evenimentului medical în ceea ce privește informarea comunității și pregătirea listei de pacienți în funcție de patologii cât și după acesta în monitorizarea tratamentului și a indicațiilor medicale primite de către pacient.

    Gravidele și lăuzele care nu au împlinit 18 ani beneficiază de asigurarea cu prioritate a serviciilor de sănătate preventive sau curative și a consulturilor medicale de specialitate desfășurate prin intermediul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor, unităților mobile și al caravanelor medicale.

    În cazul identificării gravidelor și a lăuzelor care nu au împlinit 16 ani, asistenții medicali comunitari și moașele vor sesiza serviciile sociale locale și unitățile de învățământ pentru aplicarea măsurilor de protecție socială necesare, susținerea continuării participării școlare, inclusiv protecția împotriva oricărei forme de abuz sexual.

    Activități de educație pentru sănătate

    Complementar activităților de asistență medicală mobilă se pot desfășura activități de educație pentru sănătate. Acestea constau în promovarea cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor favorabile unui comportament responsabil și sănătos, inclusiv informare cu privire la sănătatea reproducerii, sănătatea în timpul sarcinii și îngrijirea nou-născutului.

    ”Educația pentru sănătate poate fi susținută de către medici specialiști, medici specialiști în medicină de familie, medici rezidenți, asistente medicale, moașe, asistenți medicali comunitari și reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor care au ca obiect de activitate furnizarea de servicii educaționale în domeniul sănătății. Prin educația pentru sănătate se urmărește informarea și educarea populaţiei în domeniul medical pentru a cunoaşte manifestările bolilor şi prevenirea lor; dobândirea unor atitudini şi deprinderi care să fie favorabile sănătăţii și să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri ori la reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate. Activitățile de educație pentru sănătate desfășurate în cadrul asistenței medicale mobile pot include și informații ori ghidare în cariera medicală precum și promovarea domeniilor medicale deficitare din punct de vedere al resursei umane calificate”, se arată în proiectul de lege.

    Personalului medical i se recunoaște serviciul prestat în cadrul activităților de asistență medicală mobilă ca program normal de lucru în cadrul unităților medicale în care profesează.

    ”În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministrul Sănătății adoptă prin ordin normele de aplicare”, se mai arată în proiectul de lege.

    UE își deschide frontierele pentru toți călătorii vaccinați anti-COVID cu unul dintre serurile aprobate de OMS

    Ţările membre ale Uniunii Europene au convenit marţi să îşi deschidă frontierele pentru călătorii din afara Uniunii care sunt vaccinaţi cu unul din serurile autorizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), transmite Reuters. Vor putea intra în UE şi cei injectaţi cu vaccinurile produse în India şi China.

    UE a autorizat până acum doar vaccinurile AstraZeneca de producţie europeană, Pfizer, Moderna, Johnson&Johnson şi Novavax.

    OMS a aprobat însă şi vaccinurile produse de companiile chineze Sinopharm şi Sinovac şi cele indiene Serum Institute (producător de vaccin AstraZeneca) şi Bharat Biotech.

    Până acum, UE nu permitea accesul cetăţenilor altor ţări decât din motive foarte importante şi dacă aceştia erau vaccinaţi cu unul din vaccinurile autorizate de Uniune.

    Recomandarea adoptată marţi de guvernele europene, aplicabilă de la 1 martie, este ca statele membre „să renunţe la restricţia temporară privind călătoriile neesenţiale în UE pentru persoanele vaccinate cu un vaccin aprobat de UE sau de OMS”.

    Sunt considerate vaccinate persoanele care au primit ultima doză pentru vaccinarea iniţială cu cel puţin 14 zile înainte şi cel mult 270 de zile înainte de sosire sau o doză de rapel. Restricţiile vor fi eliminate şi pentru cei care s-au vindecat de COVID-19 cu maximum 180 de zile înainte de intrarea în UE.

    Celor vaccinaţi cu seruri aprobate de OMS li se va putea solicita şi dovada efectuării unui test PCR cu rezultat negativ pentru coronavirus cu maximum 72 de ore înainte de plecare şi li se vor putea aplica măsuri suplimentare, cum ar fi carantina sau izolarea.

    ANT: Un băiețel de doar doi ani, în moarte cerebrală, a devenit sursa vieții pentru șase copii, a căror unică șansă este transplantul

    ​O nouă șansă la o viață normală pentru șase copii, după ce familia unui băiețel în vârstă de 2 ani, care a intrat în moarte cerebrală după ce a căzut de la etaj, a fost de acord să doneze organele acestuia. Cei șase copii vor beneficia de transplant hepatic, renal, cardiac sau de cornee.

    „Gestul impresionant al unei familii salvează viețile a 6 copii, a căror unică șansă este un transplant și aduce lumina în ochii altor doi pacienți în suferință”, transmite Agenția Națională de Transplant (ANT).

    „La Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași, o dramă a făcut ca un băiețel de doar 2 ani să devină sursa vieții pentru alți copii, datorită gestului neprețuit făcut de părinții îndurerați. Infinita lor suferință au transformat-o în viață pentru copiii altor părinți. Este imposibil să găsești cuvintele de a mulțumi pentru gestul lor unor părinți care și-au pierdut un copil ce abia învățase să pășească în viață!”, au transmis reprezentanții Agenției Naționale de Transplant.

    „Prin decizia familiei greu încercate și cu efortul echipelor medicale, șase copii se vor bucura de viață în urma intervențiilor de transplant hepatic, renal, cardiac și de cornee. Cu multă dăruire și profesionalism, echipa ATI și de coordonare a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași a făcut posibil ca gestul familiei să nu fi fost în zadar, iar coșmarul nopților de suferință pentru alte familii să înceapă să se risipească. Delicatul lanț de la donator la receptor a fost continuat de echipele de prelevare: un efort medical fără granițe pentru salvarea de vieți. Astfel, intervenția de prelevare rinichi a fost realizată de echipa chirurgicală de la Spitalul Clinic Dr. C I Parhon, Iasi ; echipa Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” a efectuat prelevarea ficatului și a țesuturilor (cornee), iar o echipă de medici de la Deutsches Herzzentrum Berlin a prelevat cordul”, arată sursa citată.

    Medicii de la Spitalului Clinic „Dr.C.I Parhon” din Iași vor aduce din nou bucuria de a trăi pentru doi micuți pacienți a căror unică șansă la viață este un transplant renal.

    Cele două intervenții de transplant cornee se vor realiza la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București.

    Agenția Națională de Transplant precizează că, deoarece în România nu a fost identificat niciun receptor compatibil atât de mic pentru cord și ficat, organele se vor transplanta în cadrul centrului de la Berlin pentru cord și centrului de la Hannover pentru ficat, salvând astfel viața a doi copii suferinzi.

    „Viaţa este un dar inestimabil, un privilegiu pentru care trebuie să fim profund recunoscători şi pentru care, prin faptele noastre, suntem datori să mulţumim în fiecare moment. Transmitem sincere condoleanțe familiei lovite pe neașteptate de o asemenea dramă și îi mulțumim din suflet pentru gestul plin de iubire și umanitate. Sperăm că vor găsi o mică mângâiere la gândul că îngerașul lor a salvat alte vieți. Respect și recunoștință pentru echipele medicale implicate în această activitate atât de sensibilă, prinsă mereu între suferință și speranță”, este mesajul reprezentanților Agenției Naționale de Transplant.

    Studiu: Infectările succesive cu două subvariante diferite Omicron ale noului coronavirus sunt posibile, dar rare

    Infectările succesive cu două subvariante diferite Omicron ale noului coronavirus sunt posibile, însă astfel de cazuri sunt rare, au anunţat autorii unui studiu realizat în Danemarca, informează Reuters.

    În această ţară, o subvariantă mai infecţioasă de Omicron, cunoscută sub numele BA.2, a „detronat” foarte repede subvarianta originală BA.1, cel mai des întâlnită la nivel mondial, însă până la acest studiu oamenii de ştiinţă nu ştiau dacă o persoană poate fi infectată de ambele subvariante.

    Noul studiu, coordonat de cercetătorii de la principala agenţie de combatere a bolilor infecţioase din Danemarca, Statens Serum Institut (SSI), arată că persoanele infectate cu BA.1 pot fi infectate şi cu BA.2 la scurt timp după aceea, însă astfel de cazuri sunt rare.

    „Am găsit dovezi că reinfectările cu subvarianta Omicron BA.2 sunt rare, dar se pot produce relativ la scurt timp după infectarea cu BA.1”, au declarat autorii studiului.

    BA.1 şi BA.2 diferă între ele prin aproximativ 40 de mutaţii genetice. În timp ce BA.2 reprezintă deja 88% din totalul cazurilor de coronavirus din Danemarca, numărul infectărilor cu această subvariantă a început să crească recent şi în Marea Britanie, Africa de Sud şi Norvegia.

    Aceste reinfectări îi afectează cel mai mult pe tineri şi pe indivizii nevaccinaţi, cauzând doar forme uşoare de COVID-19, iar niciunul dintre aceste cazuri nu a dus la spitalizări sau la decese, au precizat cercetătorii danezi.

    Studiul, care nu a fost deocamdată examinat de alţi cercetători prin procedura peer-review, a descoperit 1.739 de cazuri, înregistrate între 21 noiembrie 2021 şi 11 februarie 2022, de persoane care au fost testate pozitiv de două ori într-un interval cuprins între 20 şi 60 de zile.

    În perioada menţionată, în Danemarca au fost raportate peste 1,8 milioane de cazuri de COVID-19.

    În baza datelor obţinute de la un grup mai mic de studiu, autorii cercetării din Danemarca au descoperit 47 de cazuri de reinfectare cu BA.2 la foarte scurt timp după infectarea cu BA.1. Cercetătorii danezi au găsit totodată o încărcătură virală mai mică după cea de-a doua infectare, fapt care sugerează că un anumit nivel de imunitate a fost dezvoltat de acele persoane după prima lor infectare.

    Șansă la viață pentru doi copii, în urma transplanturilor de rinichi realizate la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” din Iaşi

    Doi copii a căror viaţă depindea de dializă au primit şansa la o viaţă normală în urma transplantului renal efectuat la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” din Iaşi, donatorul fiind băiatul de doi ani din Botoşani, aflat în moarte cerebrală după ce a căzut de la etajul trei al unui bloc de locuinţe.

    Conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Dr. C.I.Parhon”, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că doi copii în vârstă de 11 şi 17 ani au primit o şansă la o viaţă normală în urma transplanturilor de rinichi realizate în cursul zilei de luni în Compartimentul de Transplant Renal.

    Intervenţiile chirurgicale au fost posibile în urma prelevării de organe care a avut loc în aceeaşi zi, la Spitalul de Pediatrie „Sf. Maria”.

    Donatorul este băiatul de doi ani care a fost declarat în moarte cerebrală după ce a căzut de la etajul trei al unui bloc din Botoşani, el devenind astfel salvatorul a doi copii ce se aflau pe lista de aşteptare pentru un organ sănătos.

    Potrivit sursei citate, unul dintre pacienţii transplantaţi este un băiat de 11 ani, din Iaşi, care a început şedinţele de dializă din 2020 după ce a fost diagnosticat încă de la naştere cu o malformaţie urologică, iar la vârsta de 9 ani a fost necesară iniţierea dializei.

    Cel de-al doilea beneficiar al unui transplant renal este o fată de 17 ani, din Suceava, care făcea dializă din 2016, ea fiind diagnosticată din primii ani de viaţă cu insuficienţă renală. Ambii beneficiari se aflau în evidenţele Spitalului „Sf. Maria” din Iaşi, unde făceau şi şedinţele de dializă, de trei ori pe săptămână.

    „A fost implicată o echipă multidisciplinară, pentru că intervenţiile au avut o amploare mai mare având în vedere că au fost efectuate două transplanturi în acelaşi timp. Este o colaborare strânsă între cele două spitale. Partea de recoltare s-a realizat împreună cu echipele de medici urologi şi de chirurgie pediatrică şi anestezie, care au participat inclusiv la intervenţie. Evoluţia celor doi este favorabilă, copiii se află în Compartimentul de Transplant Renal, unde se recuperează după intervenţie”, a declarat conf. dr. Ionuţ Nistor, purtător de cuvânt al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon”.

    Conform sursei citate, în cei 22 de ani de când s-a făcut primul transplant de rinichi la Iaşi, au fost transplantaţi 14 copii, iar şase dintre aceştia au primit şansa de la un donator în moarte cerebrală. Cel mai recent transplant a fost realizat la începutul lunii februarie, când tatăl unui adolescent în vârstă de 17 ani a donat fiului un rinichi.

    Care este gradul de pozitivare pentru testele COVID efectuate în ultimele 24 de ore

    Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul ţării noastre au fost înregistrate 14.775 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 75.440 teste RT-PCR şi antigen efectuate.

    Gradul de pozitivare pentru testele COVID-19 efectuate în ultimele 24 de ore este de 19,58%, a informat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii reiterează că persoanele care au simptome ce pot indica prezenţa virusului SARS-CoV-2 (febră, tuse, oboseală, dureri de cap, pierderea gustului şi a mirosului etc.) sunt rugate să apeleze medicul de familie, call-centerele DSP sau numărul unic de urgenţă 112 pentru a solicita testarea.

    În Bucureşti şi în judeţul Ilfov persoanele cu simptome de COVID-19 se pot deplasa cu mijloace proprii, nu cu mijloace de transport în comun, la centrele special create pentru recoltarea de probe pentru testare.

    Persoanele ale căror teste sunt pozitive se pot deplasa la centrele de evaluare COVID-19 pentru a primi consultaţie şi tratamentul necesar.

    Potrivit sursei citate, dintre cele 1.063 persoane internate la ATI, 929 sunt nevaccinate anti-COVID, iar dintre cele 215 de decese înregistrate, în ultimele 24 de ore, 183 au survenit la pacienţi neimunizaţi.

    GCS: 1.063 de pacienți, dintre care nouă copii, la ATI. Creștere semnificativă a numărului de decese în ultimele 24 de ore

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14.775 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 7.081 mai mult decât în ziua anterioară. 1.860 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Astfel, până marți, pe teritoriul României au fost confirmate 2.686.089 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 104.195 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 2.358.958 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 62.839 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 21.02.2022 (10:00) – 22.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 215 decese (113 bărbați și 102 femei), dintre care 8 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 215 decese, 6 au fost înregistrate la categoria de de vârstă 40-49 de ani, 7 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 38 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 74 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 90 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    211 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Din totalul de 215 pacienți decedați, 183 au fost nevaccinați și 32 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    Au fost raportate 8 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Galați, Gorj, Suceava și Teleorman, în lunile ianuarie și februarie 2022.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 8.915, cu 649 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.063 de persoane, cu 38 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.063 de pacienți internați la ATI, 929 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 532 sunt minori, 523 fiind internați în secții, cu 107 mai puțin decât în ziua anterioară și 9 la ATI, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.334.725 teste RT-PCR și 8.428.758 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.211 teste RT-PCR (12.820 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.391 la cerere) și 53.229 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 158.462 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.827 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 78.866 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 38 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.443 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 322 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 februarie, 641 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 140.200 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.