26 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului să adopte urgent trei măsuri pentru salariații din Sănătate

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului să adopte urgent trei măsuri pentru salariații din Sănătate

    Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România solicită Guvernului calculul tuturor salariilor de bază ale lucrătorilor din sănătate în funcţie de salariul minim.

    „În contextul inflaţiei galopante tot mai mulţi lucrători din sănătate alunecă în zona sărăciei salariale, veniturile salariale obţinute fiind insuficiente pentru a le asigura resursele necesare supravieţuirii. (Într-o astfel de situaţie se află chiar şi salariaţi care lucrează în condiţii de muncă periculoase sau deosebit de periculoase, desfăşurând totodată o bună parte a activităţii profesionale noaptea şi în zilele libere legale.) Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât este vorba de profesioniştii deja epuizaţi de îndelungata luptă dusă deja pe frontul pandemiei, rapida scădere a puterii de cumpărare accentuându-le problemele şi scăzându-le capacitatea de desfăşurare a activităţilor profesionale”, se arată într-un comunicat al sindicaliştilor.

    În aceste condiţii, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului României să adopte urgent trei măsuri: calculul salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători din sănătate prin raportarea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi în Legea salarizării la salariul de bază minim brut pe ţară în plată (aplicarea prevederilor alin. 2 al art. 12 din Legea nr. 153/2017) începând cu luna aprilie 2022; creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cel puţin la nivelul corespunzător actualizării lui cu rata inflaţiei şi raportarea tuturor categoriilor de sporuri la salariul de bază în plată.

    „Activarea mecanismului de raportare a tuturor salariilor de bază la salariul de bază minim brut pe ţară, prin intermediul coeficienţilor de ierarhizare, constituie cea mai bună soluţie în actualul context, ea permiţând atât rezolvarea unei bune părţi din problema inechităţilor salariale cât şi constituirea unui mecanism eficient de luptă împotriva scăderii accelerate a salariului real”, susţine organizaţia sindicală.

    FSS subliniază că „‘armata în alb pe care o reprezintă profesioniştii din sănătate se află de peste doi ani mobilizată în lupta împotriva pandemiei COVID-19”.

    „Această luptă nu s-a finalizat, ci se desfăşoară în continuare, atât pe ‘frontul’ pacienţilor infectaţi SARS-CoV-2, cât şi pe cel al patologiei post-COVID-19”, se mai spune în comunicat.

    De asemenea, atrag atenţia sindicatele, specialiştii din sistemul public de sănătate constituie o resursă importantă în eventualitatea (nedorită) a unui conflict militar, menţinerea capacităţii lor de intervenţie fiind vitală şi în contextul ameninţării cu războiul.

    „Merită observat că, prin intermediul refugiaţilor de război, conflictul din Ucraina deja a crescut sarcinile lucrătorilor din sistemul public de sănătate. În aceste condiţii, protecţia lucrătorilor din sistemul public de sănătate împotriva stresului generat de reducerea rapidă a salariului real şi de efectele aceste scăderi accelerate a puterii de cumpărare este o intervenţie necesară, cu caracter strategic raportat la actual context”, se mai precizează în document.

    Boala Alzheimer: Un hormon s-ar putea afla la baza unei incidenţe mai mari a bolii în rândul femeilor

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Boala Alzheimer: Un hormon s-ar putea afla la baza unei incidenţe mai mari a bolii în rândul femeilor

    Hormonul de stimulare foliculară (HSF) s-ar putea afla la baza unei incidenţe mai mari a bolii Alzheimer în rândul femeilor vârstnice, oferind o potenţială ţintă de tratament pentru această afecţiune. Este descoperirea făcută de o echipă internaţională de cercetători, informează agenţia Xinhua.

    Boala Alzheimer afectează memoria şi alte funcţii cognitive critice. Până în prezent se credea că cel mai important rol pentru apariţia bolii Alzheimer îl aveau proteina beta-amiloid, care tinde să se aglomereze formând plăci în creier, şi acumulările anormale ale unei proteine numite tau în interiorul neuronilor.

    Statisticile arată că boala Alzheimer are o incidenţă mai ridicată în rândul femeilor vârstnice, iar numărul pacienţilor de sex feminin cu această afecţiune este de două ori mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor.

    Pe baza unor studii anterioare, o echipă de cercetători din China şi Statele Unite a avansat o teorie conform căreia activarea unei căi neuronale numită C/EBPß/AE ar reprezenta procesul central al patogenezei bolii Alzheimer.

    Cercetătorii au căutat să identifice hormonii care suferă modificări drastice în timpul menopauzei şi activează calea C/EBPß/AE. Ei au identificat HSF drept posibilă forţă motrice a bolii Alzheimer.

    HSF joacă un rol important în dezvoltarea şi funcţionarea aparatului reproducător. La femei, HSF ajută la controlul ciclului menstrual şi stimulează dezvoltarea ovulelor în ovare. În cazul bărbaţilor, HSF, al cărui nivel nu suferă în mod normal modificări considerabile, ajută la controlul producţiei de spermatozoizi.

    Potrivit cercetătorilor, în perioada menopauzei, nivelul de HSF la femei creşte drastic, de peste zece ori, în timp ce în cazul bărbaţilor vârstnici nivelul acestui hormon este de aproximativ trei ori mai mare decât înainte.

    Un nivel ridicat de HSF se poate lega de receptorii HSF de pe suprafaţa neuronilor şi poate activa calea C/EBPß/AE, ducând la modificarea anormală a proteinelor beta-amiloid şi tau.

    Concluziile acestui studiu au fost publicate în revista Nature.

    Potrivit cercetătorilor, studiile preclinice asupra utilizării anticorpilor HSF pentru a trata boala Alzheimer sunt în curs de desfăşurare.

    Oamenii de ştiinţă vor încerca, de asemenea, să înţeleagă relaţia dintre gena de risc pentru boala Alzheimer ApoE4 şi HSF, în condiţiile în care s-a dovedit că femeile cu ApoE4 sunt mai susceptibile la această afecţiune.

    CNCAV: 2.973 de persoane, vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore

    Mateescu Cristi
    -
    0
    CNCAV: 2.973 de persoane, vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, vineri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate  2.973 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 461 reprezintă prima doză, 944 – doza a doua şi 1.568 – doza a treia.

    Din numărul total de doze administrate, 148 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (57 – doza I şi 91 – doza a II-a).

    Conform CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.733.966 doze de vaccin pentru 8.115.660 de persoane, 8.079.460 primind schema completă şi 2.547.093 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate reacţii adverse.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.997 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.208 de tip local şi 17.789 de tip general.

    Institutul Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”: Ambulatoriul de specialitate, inaugurat după modernizare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Institutul Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”: Ambulatoriul de specialitate, inaugurat după modernizare

    Ambulatoriul de specialitate al Institutului Naţional pentru Sănătate Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” a fost inaugurat, vineri, după ce a fost renovat şi dotat cu aparatură pentru fiecare specialitate medicală, investiţia fiind de peste 600.000 de euro.

    Ambulatoriul, în cadrul căruia se acordă anual peste 60.000 de consultaţii medicale pentru zeci de mii de copii din toată ţara, este acum complet renovat, recompartimentat şi dotat cu aparatura medicală necesară.

    „Cred că asigurarea unor condiţii bune profesionale pentru personalul medical constituie un lucru extrem de important. Personalul medical să vină cu plăcere la locul de muncă şi în felul acesta să poată să asigure şi asistenţa medicală de care, în cazul acesta, copiii au nevoie”, a afirmat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, prezent la inaugurare.

    Managerul Institutului Naţional pentru Sănătate Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, dr. Florin Brezan, a precizat că la institut sunt evaluaţi copii de la vârste foarte mici până la adolescenţă.

    „Avem aceste domenii de nişă, care au nişte pacienţi mai speciali – prematurii, pe care îi evaluăm într-un program mult mai extins de monitorizare, dar sunt diverse boli cronice, neurologice, psihiatrice, ORL, pediatria care este specialitate extrem de vastă, pe care putem să o comparăm cu medicina internă”, a explicat medicul.

    Potrivit managerului, renovarea şi utilarea ambulatoriului reprezintă un pas important şi de mare ajutor pentru atingerea unor standarde moderne în ceea ce priveşte serviciile oferite de echipa medicală multidisciplinară.

    Cu o suprafaţă totală de peste 800 mp, ambulatoriul de specialitate din cadrul INSMC Pediatrie a beneficiat de renovarea completă a spaţiului care cuprinde 15 cabinete pentru consultaţii medicale din sfera pediatrică – Oftalmologie, Dermatologie, Endocrinologie, ORL, Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Explorări Funcţionale Respiratorii, Genetică, Stomatologie, Pediatrie, Cercetare/Pediatrie, Cardiologie, o cameră pentru prematuri, un cabinet recoltări analize, un cabinet EEG/EKG, recepţia, două săli de aşteptare, şase grupuri sanitare, trei holuri, două vestiare şi o chicinetă pentru cadrele medicale, o sală pentru depozitarea deşeurilor medicale, o cameră pentru operatori centrală telefonică şi a fost creată o cameră de sterilizare pentru Stomatologie.

    S-au făcut lucrări de recompartimentare, s-au refăcut infrastructura electrică şi instalaţiile sanitare, s-a introdus sistemul de gaze medicale, s-a realizat un grup sanitar pentru pacienţii cu dizabilităţi, s-au refăcut circuitele medicale, s-a zugrăvit şi igienizat, alături de dotarea cu echipamente şi dispozitive medicale, cu mobilier. Lucrările au fost începute în septembrie 2021.

    Obligativitatea completării formularului digital de intrare în România, eliminată

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Obligativitatea completării formularului digital de intrare în România, eliminată

    Formularul de localizare a pasagerului nu va mai fi obligatoriu în România, după ce Guvernul a abrogat vineri OUG nr. 129/2021, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

    „A fost aprobată ordonanţa care abrogă OUG nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România. Practic, Guvernul, prin abrogarea acestei ordonanţe, ţinând cont de încetarea stării de alertă instituită pe teritoriul României, respectiv încetarea aplicabilităţii măsurilor adoptate pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, a eliminat obligativitatea completării formularului digital de intrare în România cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară sau cu maxim 24 de la intrarea în ţară. Formularul de localizare a pasagerului nu va mai fi obligatoriu pe teritoriul naţional”, a declarat Cărbunaru, la Palatul Victoria.

    Cărbunaru a adăugat că unele state au menţinut acest tip de formular, de aceea cei care doresc să călătorească în străinătate trebuie să verifice condiţiile de intrare în ţările respective.

    „Cetăţenii care călătoresc din România către alte state vor trebui să verifice dacă statele în care călătoresc sau prin care tranzitează solicită completarea în continuare a unui astfel de formular”, a menţionat Dan Cărbunaru.

    MS: 2.974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, de la ultima raportare

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MS: 2.974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 50 decese, de la ultima raportare

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.974 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 591 mai puțin decât în ziua anterioară. 333 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 309 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.900, cu 168 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 608 de persoane, cu 22 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 608 de pacienți internați la ATI, 550 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 208 sunt minori, 206 fiind internați în secții, cu 19 mai puțin decât în ziua anterioară și 2 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.276 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 10.03.2022 (10:00) – 11.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 50 decese (31 bărbați și 19 femei), dintre care 3 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 50 decese, 12 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 16 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 22 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 50 pacienți decedați, 39 au fost nevaccinați și 11 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între 60-90 ani.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.620 teste RT-PCR (5.577 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.043 la cerere) și 21.173 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.582.098 teste RT-PCR și 8.916.391 teste rapide antigenice.

    A fost înființat Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România. Decizia, în MO

    Mateescu Cristi
    -
    0
    A fost înființat Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România. Decizia, în MO

    Monitorul Oficial a publicat, vineri, Decizia privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului experților medicali al Colegiului Medicilor din România.

    Poate face parte din Corpul experților medicali persoana care îndeplinește următoarele condiții:

    • a) este membru al Colegiului Medicilor din România (CMR);
    • b) deține gradul profesional de medic primar și o vechime efectivă și neîntreruptă în specialitate de cel puțin 7 ani;
    • c) nu a fost sancționată în cauze vizând săvârșirea unor abateri disciplinare conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    • d) nu este urmărită penal, trimisă în judecată sau condamnată pentru o faptă în legătură cu profesia medicală.

    Vă prezentăm textul integral publicat în Monitorul Oficial:

    DECIZIE privind înființarea, organizarea și funcționarea Corpului experților medicali al Colegiului Medicilor din România

    În temeiul art. 414 și 439 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, al art. 73 și art. 119 alin. (2) din Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România decide:

    Art. 1. — Se constituie Corpul experților medicali al Colegiului Medicilor din România (denumit în continuare Corpul experților medicali), alcătuit distinct pentru fiecare specialitate în parte, conform nomenclatorului cuprinzând specialitățile medicale, aprobat prin ordin al ministrului sănătății.

    Art. 2. — (1) Poate face parte din Corpul experților medicali persoana care îndeplinește următoarele condiții:
    a) este membru al Colegiului Medicilor din România (CMR);
    b) deține gradul profesional de medic primar și o vechime efectivă și neîntreruptă în specialitate de cel puțin 7 ani;
    c) nu a fost sancționată în cauze vizând săvârșirea unor abateri disciplinare conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    d) nu este urmărită penal, trimisă în judecată sau condamnată pentru o faptă în legătură cu profesia medicală.

    (2) Nu pot face parte din Corpul experților medicali medicii care:
    a) dețin calitatea de membru al Comisiei superioare de disciplină a CMR;
    b) fac parte din Comisia de jurisdicție profesională a CMR;
    c) sunt angajați în cadrul Colegiului Medicilor din România;
    d) ocupă o funcție în cadrul biroului Consiliului colegiului teritorial, respectiv al Biroului executiv al Consiliului național al CMR.

    (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), calitatea de membru al Corpului experților medicali se suspendă de drept pe durata deținerii calității de membru al Comisiei superioare de disciplină sau al Comisiei de jurisdicție profesională, derulării contractului individual de muncă și, respectiv, a exercitării funcției de conducere.

    Art. 3. — (1) Decizia Consiliului național al CMR privind admiterea în Corpul experților medicali a persoanei care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) se adoptă:
    a) pe baza propunerilor/nominalizărilor formulate de comisiile de specialitate ale CMR;
    b) pe baza avizului favorabil emis de comisia de specialitate corelativă a Colegiului Medicilor din România.

    (2) Toate propunerile vor fi însoțite de declarația persoanei în cauză privind înscrierea în Corpul experților medicali, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

    Art. 4. — (1) Calitatea de expert medical încetează în următoarele cazuri:
    a) deces;
    b) neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute de art. 2;
    c) în cazurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din prezenta decizie;
    d) retragerea din Corpul experților medicali;
    e) pierderea calității de membru al CMR.

    (2) Retragerea din Corpul experților medicali se realizează numai pe baza unei cereri scrise, datate și semnate olograf sau cu semnătură electronică extinsă, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare.

    Art. 5. — Medicii care fac parte din Corpul experților medicali au ca atribuție efectuarea expertizelor de specialitate la solicitarea Comisiei de jurisdicție profesională și, respectiv, a Comisiei superioare de disciplină ale CMR, în vederea soluționării dosarelor disciplinare sau a altor lucrări de specialitate.

    Art. 6. — (1) În vederea efectuării expertizelor, între CMR și expert se încheie un contract de cesiune a drepturilor de autor, ce va conține în mod obligatoriu clauze cu privire la obiectivele expertizei și termenul în care urmează a fi efectuată.

    (2) Plata experților medicali se aprobă de către Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România, în baza referatului avizat favorabil de către președintele Comisiei de jurisdicție profesională ori de către președintele Comisiei superioare de disciplină, atunci când expertiza este solicitată în cadrul acestei comisii.

    (3) Referatul de aprobare a plății expertului medical, redactat de către secretarul Comisiei de jurisdicție profesională ori, după caz, de către cel al Comisiei superioare de disciplină, va cuprinde cel puțin următoarele mențiuni:

    a) solicitarea de plată a contravalorii expertizei medicale de specialitate dispuse în cauza disciplinară;
    b) numărul de înregistrare a dosarului disciplinar în care a fost dispusă efectuarea expertizei;
    c) componența comisiei sau a completului de judecată care a solicitat expertiza;
    d) obiectivele expertizei;
    e) medicul desemnat, respectiv medicii desemnați pentru efectuarea expertizei medicale de specialitate;
    f) dacă expertiza a răspuns integral la obiectivele stabilite;
    g) dacă în cauză a fost sau nu solicitat un supliment de expertiză și care au fost obiectivele acestuia.

    Art. 7. — (1) Desemnarea experților medicali în cauzele disciplinare se face aleatoriu, prin tragere la sorți.

    (2) În situația în care experții nu efectuează expertiza, nu răspund obiectivelor stabilite sau nu o predau în termenul stabilit de CMR de 3 ori consecutiv, din motive ce le sunt imputabile, aceștia își pierd calitatea de membri în Corpul experților medicali. Fac excepție de la aceste prevederi situațiile în care experții sunt incompatibili conform dispozițiilor deciziilor adoptate de Consiliul național al CMR.

    Art. 8. — (1) Obligațiile speciale ce decurg din calitatea de membru al Corpului experților medicali sunt următoarele:
    a) imparțialitatea;
    b) echidistanța;
    c) respectarea obligației de păstrare a secretului profesional;
    d) respectarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități;
    e) respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Statutului CMR, Codului de deontologie medicală, Regulamentului privind desfășurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale și, respectiv, al Colegiului Medicilor din România, precum și a deciziilor Consiliului național al CMR ce reglementează această activitate.
    (2) La finalizarea expertizelor de specialitate, experții au obligația de a restitui toate documentele furnizate de Colegiul Medicilor din România, respectiv de a distruge toate datele și informațiile aferente acestei activități, indiferent de suportul acestora.

    Art. 9. — Experții medicali nu se află în raporturi de subordonare cu Colegiul Medicilor din România, nu îl reprezintă și nu îl angajează juridic în niciun fel. În toate cazurile în care vor fi consultate, aceste persoane sunt libere să acționeze conform prevederilor legale, normelor și principiilor fundamentale ale profesiei medicale, precum și conform propriei lor conștiințe.

    Art. 10. — (1) Activitatea membrilor Corpului experților medicali se realizează cu titlu oneros.
    (2) Cuantumul onorariilor aferente efectuării expertizelor de specialitate se stabilește prin decizia Biroului executiv al CMR, în limita sumelor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

    Art. 11. — (1) Actualizarea membrilor Corpului experților medicali se efectuează ori de câte ori este cazul.
    (2) Modificările prevăzute la alin. (1), precum și întocmirea și modificarea corespunzătoare a bazei de date necesare în vederea realizării activităților prevăzute de prezenta decizie se realizează de Departamentul de jurisdicție profesională al CMR.

    Art. 12. — Colegiile teritoriale ale CMR pot apela la membrii Corpului experților medicali în vederea instrumentării cauzelor disciplinare în primă instanță sau pot adopta dispoziții similare prezentei decizii, aplicabile la nivel teritorial.

    Art. 13. — Până la data de 30 iunie 2022, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România va desemna membrii Corpului experților medicali, prin decizie.

    Art. 14. — Medicii înscriși în actuala listă de experți vor continua să furnizeze expertize de specialitate la solicitarea CMR, până la data desemnării membrilor Corpului experților medicali.

    Art. 15. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii se abrogă Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor din România nr. 9/2017 privind plata experților medicali desemnați în cauzele disciplinare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2017.

    Art. 16. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    MO: Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

    Mateescu Cristi
    -
    0
    MO: Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

    Decizia privind reglementarea activității comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, precum și adoptarea regulamentului de organizare și funcționare a acestora a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial.

    Comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor își desfășoară activitatea în mod permanent, furnizând lucrări de specialitate la solicitarea organelor de conducere ale Colegiului, comisiilor de lucru ale Consiliului național al CMR și structurilor tehnice care le deservesc.

    Colegiul Medicilor din România are următoarele comisii și subcomisii de specialitate:

    1. Comisia de alergologie și imunologie clinică;
    2. Comisia de anatomie patologică;
    3. Comisia de anestezie și terapie intensivă;
    4. Comisia de bioetică;
    5. Comisia de boli infecțioase;
    6. Comisia de cardiologie;
    7. Comisia de cardiologie pediatrică;
    8. Comisia de chirurgie cardiovasculară;
    9. Comisia de chirurgie generală;
    10. Comisia de chirurgie orală și maxilo-facială;
    11. Comisia de chirurgie pediatrică;
    12. Comisia de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă;
    13. Comisia de chirurgie toracică;
    14. Comisia de chirurgie vasculară;
    15. Comisia de dermatovenerologie;
    16. Comisia de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice;
    17. Comisia de endocrinologie;
    18. Comisia de epidemiologie;
    19. Comisia de expertiză medicală a capacității de muncă;
    20. Comisia de farmacologie clinică;
    21. Comisia de gastroenterologie;
    22. Comisia de gastroenterologie pediatrică;
    23. Comisia de genetică medicală;
    24. Comisia de geriatrie și gerontologie;
    25. Comisia de hematologie;
    26. Comisia de igienă;
    27. Comisia de medicină de familie;
    28. Comisia de medicină fizică și de reabilitare;
    29. Comisia de medicină internă;
    29.1. Subcomisia de acupunctură, homeopatie și apifitoterapie;
    30. Comisia de medicină de laborator;
    31. Comisia de medicină legală;
    32. Comisia de medicina muncii;
    33. Comisia de medicină nucleară;
    34. Comisia de medicină sportivă;
    35. Comisia de medicină de urgență;
    36. Comisia de microbiologie medicală;
    37. Comisia de nefrologie;
    38. Comisia de nefrologie pediatrică;
    39. Comisia de neonatologie;
    40. Comisia de neurochirurgie;
    41. Comisia de neurologie;
    42. Comisia de neurologie pediatrică;
    43. Comisia de obstetrică-ginecologie;
    44. Comisia de oftalmologie;
    45. Comisia de oncologie medicală;
    46. Comisia de oncologie și hematologie pediatrică;
    47. Comisia de ortopedie pediatrică;
    48. Comisia de ortopedie și traumatologie;
    49. Comisia de otorinolaringologie;
    50. Comisia de pediatrie;
    51. Comisia de pneumologie;
    52. Comisia de pneumologie pediatrică;
    53. Comisia de psihiatrie;
    54. Comisia de psihiatrie pediatrică;
    55. Comisia de radiologie — imagistică medicală;
    56. Comisia de radioterapie;
    57. Comisia de reumatologie;
    58. Comisia de sănătate publică;
    59. Comisia de urologie.

    CMR poate înființa și alte comisii de specialitate, în funcție de necesitățile curente.

    Pot fi membri ai comisiilor de specialitate ale CMR specialiști în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică recunoscută în sistemul de sănătate.

    Dobândirea calității de membru al comisiilor de specialitate se realizează în urma aprobării prin decizie a Consiliului național al CMR, conform propunerii Biroului executiv al CMR, pe baza nominalizării transmise către CMR de către asociațiile profesionale reprezentative la nivel național.

    Activitatea comisiilor de specialitate ale CMR este coordonată de președintele CMR, prin Departamentul de imagine, relații interne și externe, cu implicarea, ori de câte ori este necesar, a Departamentului de studii și strategii de dezvoltare și a Departamentului profesional-științific și de învățământ, și se desfășoară în conformitate cu dispozițiile regulamentului de organizare și funcționare.

    Coordonarea activității comisiilor include și actualizarea membrilor comisiilor de specialitate, în perioada ianuarie—iunie 2022 și, ulterior, ori de câte ori va fi necesar, pe baza modificărilor aduse prin deciziile Consiliului național al CMR.

    REGULAMENT de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România

    CAPITOLUL I Dispoziții generale

    Art. 1. — Prezentul regulament stabilește modul de organizare și funcționare a comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România (CMR) în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce le revin.

    Art. 2. — (1) Comisiile de specialitate ale CMR sunt înființate distinct pentru fiecare specialitate în parte, având ca punct de referință prevederile nomenclatorului cuprinzând specialitățile medicale, aprobat prin ordin al ministrului sănătății.
    (2) Comisiile de specialitate pot avea în structura lor una sau mai multe subcomisii a căror activitate o coordonează.
    (3) Structura funcțională a subcomisiilor este aceeași cu cea a comisiilor de specialitate.

    Art. 3. — Componența nominală a comisiilor de specialitate ale CMR se aprobă prin decizie a Consiliului național al CMR, la propunerea Biroului executiv al CMR, pe baza nominalizării transmise către CMR de către asociațiile profesionale reprezentative la nivel național.

    CAPITOLUL II Atribuțiile, organizarea și funcționarea comisiilor de specialitate

    Art. 4. — Comisiile de specialitate îndeplinesc, în limitele prevederilor legale în vigoare — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutul Colegiului Medicilor din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012, cu modificările și completările ulterioare — următoarele atribuții (cu titlu de exemplu, fără a se limita la acestea):

    a) elaborează și/sau analizează și/sau evaluează ghiduri de practică medicală și/sau protocoale terapeutice, precum și orice alte norme de bune practică pentru specialitatea respectivă, care vor fi aduse la cunoștința specialiștilor în mod periodic;
    b) elaborează și/sau analizează și/sau evaluează și/sau emit opinii profesionale în domeniul lor de specialitate, în ceea ce privește curriculumurile, tematicile, bibliografia aferente programelor de specializare prin rezidențiat, de pregătire pentru obținerea atestatelor de studii complementare, precum și pentru examenul de confirmare în specialitate, obținerea gradului profesional, obținerea de atestate, în vederea ocupării posturilor vacante de medic sau a funcției de șef de secție etc.;
    c) propun sau analizează propunerile referitoare la numărul anual de locuri și/sau posturi necesar pentru concursul național de rezidențiat;
    d) avizează solicitările și criteriile de schimbare a specialității în cadrul rezidențiatului, precum și pentru obținerea celei de-a doua specialități;
    e) formulează opinii referitoare la realizarea obiectivelor de dezvoltare profesională ale medicilor prin intermediul programelor de educație medicală continuă, specializare, studii complementare, în scopul menținerii și îmbunătățirii standardelor de calitate ale actului profesional și al garantării accesului neîngrădit și echitabil la titlurile și gradele specifice profesiei, inclusiv prin furnizarea de analize de portofoliu de formare profesională, în vederea recunoașterii sau echivalării calificărilor efectuate în străinătate;
    f) nominalizează medicii care urmează a fi înscriși în Corpul experților medicali al CMR, respectiv avizează cererile formulate de medicii propuși de organele de conducere de la nivel național sau teritorial ale CMR în acest sens;
    g) comunică CMR reprezentanții în cadrul organizației European Union of Medical Specialists (UEMS) pentru fiecare specialitate/secțiune, în vederea confirmării acestora de către Biroul executiv al CMR, conform mecanismelor statutare UEMS care reglementează statutul de membru al CMR în cadrul acestei organizații internaționale;
    h) la cererea reprezentanților CMR, efectuează analize sau formulează propuneri pentru îmbunătățirea legislației în domeniul sanitar, având drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare și asigurare a calității îngrijirilor medicale, cum ar fi: acreditarea unităților sanitare, dotarea minimă a cabinetelor medicale, standardizare sau certificate de calitate etc.;
    i) formulează opinii de specialitate în legătură cu documentația trimisă de comisiile de lucru ale CMR referitoare la avizarea unor acte cu conținut profesional-științific din domeniul respectiv de specialitate;
    j) răspund la orice alte solicitări adresate de reprezentanții/ structurile CMR referitoare la specialitatea respectivă, de exemplu:
    (i) elaborarea listelor minimale ce conțin medicamentele specifice activității medicale, pe tipuri de spitale;
    (ii) elaborarea pachetului de servicii medicale de bază, pe fiecare nivel al sistemului de asistență medicală;
    (iii) aprobarea conținutului medical-științific al materialelor de informare și promovare care vizează specialitatea respectivă.

    Art. 5. — (1) Comisiile de specialitate ale CMR sunt alcătuite astfel încât să fie asigurată reprezentativitatea la nivel național, după cum este necesar, pentru fiecare specialitate, fără restricții în
    privința numărului de membri, cu următoarea structură care să le asigure funcționalitatea: președinte, vicepreședinte/vicepreședinți, secretar, membri.
    (2) Funcția de președinte, pentru fiecare comisie de specialitate cu caracter permanent a CMR, va fi ocupată, în principiu, de președintele societății profesionale de specialitate reprezentative la nivel național sau, prin rotație sau alte mecanisme stabilite de comun acord cu CMR, de președinții a două sau mai multe societăți naționale, conform mecanismelor de colaborare stabilite de acestea.
    (3) În situația în care sunt înființate mai multe societăți profesionale de aceeași specialitate, iar acestea nu pot stabili un mecanism de colaborare pentru alcătuirea comisiei de specialitate aferente, Biroul executiv al CMR va decide implicarea societății profesionale cu reprezentativitate mai mare la nivel național și numărul de membri mai mare.
    (4) Președinții comisiilor de specialitate vor nominaliza membrii comisiilor respective, cu respectarea recomandărilor CMR privind reprezentativitatea fiecărei comisii la nivel național.
    (5) Biroul executiv al CMR va supune aprobării plenului Consiliului național al CMR propunerea privind alcătuirea comisiilor de specialitate, formulată potrivit prevederilor prezentului articol, în vederea aprobării lor, conform dispozițiilor art. 3 din prezentul regulament.

    Art. 6. — (1) Comisiile de specialitate își desfășoară activitatea conform unei proceduri de lucru stabilite de comun acord cu CMR, care va respecta următoarele principii minimale:
    a) ședințe structurate în funcție de modalitatea de convocare (de către președintele CMR, Biroul executiv al CMR, președintele comisiei), care pot fi ordinare, extraordinare, curente, ad hoc/tematice etc. și care pot fi organizate cu prezența fizică a membrilor sau prin mijloace de comunicare la distanță/online sau în format hibrid (prezență fizică și online);
    b) mecanism decizional stabilit în prealabil (consensual sau prin vot majoritar etc.), cu stabilirea numărului minim de membri pentru întrunirea cvorumului;
    c) atribuții clar definite pentru președintele comisiei, respectiv:
    (i) coordonează activitatea comisiei de specialitate (planificarea și monitorizarea obiectivelor comisiei, planificarea soluționării solicitărilor punctuale ale CMR, organizarea ședințelor comisiei etc.);
    (ii) coordonează activitatea de comunicare cu CMR privind activitatea comisiei de specialitate, respectivcomunică cu președintele CMR, prin Departamentul de imagine, relații interne și externe, și, atunci când este necesar, cu alte departamente ale CMR (teme dezbătute, rezoluții adoptate, documente/opinii redactate conform solicitărilor primite, solicitarea de materiale documentare și date suplimentare în legătură cu aspectele de analizat, dacă este cazul etc.);
    (iii) în situații justificate, președintele comisiei de specialitate poate delega temporar atribuțiile sale unui vicepreședinte al comisiei;
    d) atribuții clar definite pentru secretarul comisiei, respectiv:
    (i) asigură condițiile pentru buna desfășurare a ședințelor comisiei de specialitate, inclusiv prin convocarea membrilor comisiei de specialitate la solicitarea președintelui comisiei, președintelui CMR, respectiv a Biroului executiv al CMR, conform procedurilor stabilite la nivelul fiecărei comisii;
    (ii) întocmește și gestionează documentele necesare desfășurării activității comisiei de specialitate și asigură arhivarea acestora în format fizic și/sau electronic;
    e) obligații clar definite pentru membrii comisiei, respectiv:
    (i) participarea la ședințele convocate;
    (ii) participarea la îndeplinirea atribuțiilor și obiectivelor specifice fiecărei comisii;
    (iii) argumentarea temeinică a propunerilor și recomandărilor prezentate.
    (2) Membrii comisiilor de specialitate, indiferent de rolul lor în cadrul acestora (președinte, vicepreședinte, secretar sau membru), au următoarele obligații:
    a) să păstreze confidențialitatea dezbaterilor, atunci când este cazul;
    b) să respecte principiul evitării conflictului de interese, respectiv să înștiințeze președintele comisiei de specialitate și președintele CMR ori de câte ori un interes de orice natură impune obligația abținerii de la participarea la deliberare și de la mecanismul decizional stabilit, ori de câte ori o astfel de situație este prezentă.
    (3) Opiniile exprimate în scris și orice alte documente elaborate de comisia de specialitate, semnate de către președintele comisiei de specialitate, sunt considerate ca fiind asumate de comisia de specialitate în ansamblu, conform mecanismelor decizionale adoptate, reprezentând un punct de vedere colectiv, reprezentativ și valid pentru specialitatea respectivă.

    CAPITOLUL III Încetarea calității de membru

    Art. 7. — (1) Calitatea de membru în comisiile de specialitate încetează în următoarele situații:
    a) retragerea voluntară;
    b) neîndeplinirea obligației de a participa la 5 ședințe consecutive ale comisiei de specialitate, din motive imputabile membrului în culpă;
    c) deces.

    (2) Retragerea voluntară se realizează numai pe baza unei cereri scrise, datate și semnate olograf sau cu semnătură electronică extinsă, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare.

    (3) Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) lit. b) de mai sus se certifică de președintele comisiei de specialitate.

    Art. 8. — (1) Neîndeplinirea atribuțiilor comisiilor de specialitate, prevăzute de art. 4 din prezentul regulament, atrage revocarea președintelui comisiei sau a întregii comisii, după caz.
    (2) Propunerea de revocare este formulată de Biroul executiv al CMR, la solicitarea președintelui CMR, și se aprobă prin decizie de plenul Consiliului național al CMR.

    CAPITOLUL IV Alte dispoziții

    Art. 9. — (1) Activitatea membrilor comisiilor de specialitate se realizează cu titlu gratuit.
    (2) În cazul în care este necesară deplasarea membrilor comisiilor de specialitate în vederea participării la ședințele convocate de președintele CMR, respectiv de Biroul executiv al CMR, cheltuielile aferente transportului și/sau cazării s

     

    Eurostat: România, printre statele UE care alocă cel mai puţin pentru sănătate

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Eurostat: România, printre statele UE care alocă cel mai puţin pentru sănătate

    Cheltuielile guvernamentale pentru sănătate au crescut în Uniunea Europeană, în 2020 comparativ cu 2019, însă ţările membre cu cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru sănătate în PIB sunt Letonia, Polonia, Irlanda şi România, arată datele publicate, vineri, de Eurostat.

    La nivelul UE, cheltuielile guvernamentale pentru sănătate au urcat până la 8% din PIB în 2020, comparativ cu 7% din PIB în 2019. Sănătatea a rămas al doilea mare capitol de cheltuieli guvernamentale în UE, după protecţia socială.

    Cheltuielile guvernamentale pentru sănătate în UE au crescut şi în termeni nominali, până la 1.073 miliarde de euro în 2020, comparativ cu 978 miliarde euro în 2019, în principal ca urmare a pandemiei de COVID-19.

    În 2020, statele membre care au alocat cel mai mult din PIB pentru sănătate au fost: Cehia şi Austria (ambele cu 9,2%) şi Franţa (9%). La polul opus, statele membre care au alocat cel mai mic procent din PIB pentru sănătate au fost Letonia (4,8% din PIB), Polonia şi Irlanda (ambele cu 5,4% din PIB) şi România (5,5% din PIB).

    Datele Eurostat mai arată că statele membre care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu sănătatea au fost Cipru (de la 3,5% în 2019, până la 5,9% din PIB în 2020), Malta (de la 5,2% în 2019, până la 7,2% din PIB în 2020) şi Ungaria (de la 4,5% în 2019, până la 6,4% din PIB în 2020).

    În cazul României, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru sănătate a crescut de la 5% în 2019, până la 5,5% din PIB în 2020, una dintre cele mai mici creşteri procentuale din UE.

    ANT: Prelevare de organe la SCJU Brașov, de la un pacient decedat în urma unui traumatism cranian sever

    Mateescu Cristi
    -
    0
    ANT: Prelevare de organe la SCJU Brașov, de la un pacient decedat în urma unui traumatism cranian sever

    sursa foto: Agenția Națională de Transplant/Facebook

    La Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Brașov a avut loc a treia prelevare de organe din acest an de la un pacient, decedat în urma unui traumatism cranian sever, a cărui familie a fost de acord cu donarea de organe. Astfel, doi pacienți au primit şansa la o nouă viaţă prin transplant renal, informează Agenția Națională de Transplant (ANT).

    ”Generozitatea familiei donatorului şi efortul colectiv al echipei ATI şi de coordonare a spitalului brașovean, formată din Dr. Simona Gălbineanu – KDP, Dr. Dragoș Grusea – coordonator transplant, Dr.Ruxandra Jitaru – medic rezident ATI, au făcut posibil ca (..) pentru doi pacienți aflați pe lista de așteptare pentru un transplant renal să apară speranța la o viață mult mai bună. Intervenția de prelevare a fost realizată de echipa chirurgicală de la Spitalul Clinic Dr. C I Parhon, Iasi , condusă de Dr. Daniel Andone. Astfel, de Ziua Mondială a Rinichiului, echipele de profesioniști de la Centrul de Transplant Renal al Spitalului Clinic “Dr. C.I.Parhon”Iași, coordonat de Prof. Dr. Adrian Covic, și-au folosit întreaga lor pricepere și măiestrie pentru a aduce bucuria în viața a doi pacienți care aveau nevoie de un transplant renal. E o coincidență îmbucurătoare pentru toată lumea, dar mai ales pentru acești doi pacienți.

    Potrivit sursei citate, transplantul renal este una din metodele de tratament ale bolilor renale cronice care oferă o calitate a vieții mai bună, o mai multă independență și un mod de viață apropiat de până la îmbolnăvire.

    1...626627628...3.308Pagina 627 din 3.308

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.