26 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Peste 3.000 de cabinete de medicina familiei dotate la standarde europene, până la mijlocul anului 2023

    Pacienții din România vor avea acces, până la mijlocul anului 2023, vor avea acces în peste 3.000 de cabinete de medicina familiei modernizate, renovate și dotate la standarde europene. Este anunțul făcut de Președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), dr. Raluca Zoițanu, în urma participării, alături de reprezentanții altor organizații ale medicilor de familie, la o videoconferință organizată de Ministerul Sănătăţii având ca temă Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C12 – Investiția I1 Dezvoltarea infrastructurii prespitalicești – subinvestiția I1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară.

    ”FNPMF și-a exprimat încă o dată susținerea pentru Ministerul Sănătății în implementarea PNRR, punând la dispoziția echipei PNRR din cadrul ministerului toate informațiile și datele pe care FNPMF le deține despre infrastructura cabinetelor, situația juridică a spațiilor cabinetelor, exemple de bună practică din alte proiecte de renovare și dotare a cabinetelor de medicina familiei, dar și nevoile percepute de medicii de familie pentru renovarea și dotarea cabinetelor, așa cum au fost exprimate în chestionarele realizate în ultimii ani de FNPMF”, se arată în comunicat.

    ”Apreciem dialogul continuu pe tema PNRR al MinisteruluI Sănătății cu Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. Avem convingerea că subinvestiția I 1.1. va fi un succes, deoarece medicii de familie au fost consultați încă din primele etape ale elaborării planului, iar colaborarea continuă și în faza de implementare a PNRR, în care ne aflăm în prezent. Pacienții români merită și vor avea acces până la mijlocul anului viitor în peste 3000 de cabinete de medicina familiei modernizate, renovate și dotate la standarde europene. Sperăm ca aceste investiții în medicina familiei să fie doar începutul și să atragă tinerii medici către specialitatea cea mai frumoasă și complexă dintre toate specialitățile medicale.”, a declarat dr. Raluca Zoițanu, președinte FNPMF.

    Cele peste 3.000 de cabinetele medicale vor putea fi renovate și/ sau dotate cu echipamente medicale prin fonduri din PNRR în perioada următoare, termenul de finalizare al investiției fiind luna iunie 2023. Prioritate vor avea cabinetele din mediul rural și zonele defavorizate, precum și asocierile de cabinete. Criteriile de selecție urmează să fie stabilite în săptămânile următoare împreună cu Comisia Europeană, iar apelurile pentru proiecte sunt planificate pentru lansare până la finalul lunii iunie 2022.

     

    Datele privind vaccinarea anti-COVID-19 din România, comunicate săptămânal de INSP începând din 14 martie

    Toate informațiile legate de vaccinarea populației din România împotriva noului coronavirus vor fi transmise săptămânal de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), începând din data de 14 martie.

    Măsura face parte din Planul tranziției activității de vaccinare împotriva Covid-19 de tip campanie către Programul Național de Vaccinare al Ministerului Sănătății, informează CNCAV.

    ”Misiunea CNCAV se va încheia în următoarele săptămâni, iar vaccinarea anti-COVID-19 se va face în principal la cabinetele medicilor de familie. În perioada următoare se vor derula acțiuni procedurale specifice prin care să se asigure transferul gradual și al activităților nemedicale desfășurate de către CNCAV, inclusiv prin preluarea de către instituțiile implicate în continuare a responsabilității asigurării operațiunilor logistice și de depozitare. Începând de luni, 14 martie, datele privind vaccinarea persoanelor din România vor fi comunicate săptămânal de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Această măsură face parte din Planul tranziției activității de vaccinare împotriva COVID-19 de tip campanie către Programul Național de Vaccinare al Ministerului Sănătății”, informează CNCAV.

    ”I-am informat pe toți colegii că misiunea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea se va încheia în săptămânile viitoare, iar mai departe vaccinarea anti-COVID-19 se va face în principal la cabinetele medicilor de familie. În calitate de președinte al CNCAV, le-am spus colegilor medici de familie că le apreciez munca extraordinară legată de vaccinarea anti-COVID-19, care a început în cabinetele lor pe 4 mai anul trecut și a dus până acum la vaccinarea a peste 1,1 milioane de români. I-am asigurat de asemenea de sprijinul Ministerului Sănătății pentru ca vaccinarea să se desfășoare în continuare așa cum trebuie.” A declarat președintele CNCAV și secretar de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu.

     

    Studiu: Chiar și formele ușoare de COVID-19 au fost asociate cu apariția leziunilor cerebrale. S-a observat și o pierdere a volumului creierului

    O nouă cercetare britanică, de altfel și prima care evidențiază impactul potențial al unei forme ușoare de COVID-19 asupra creierului, dezvăluie diferențe izbitoare în diferite zone ale creierului ca urmare a scanărilor efectuate înainte și după o infecție cu noul coronavirus.

    Mai exact, studiul arată că inclusiv în cazul unei forme ușoare de COVID-19 pot apărea unele leziuni la nivelul creierului. Cel puțin în primele luni de la infecția cu coronavirus, au putut fi observate mici leziuni tisulare și pierderi accelerate în regiunile creierului legate de simțul mirosului, precum și o mică pierdere a volumului total al creierului.

    Prin urmare, spun cercetătorii de la Universitatea din Oxford, chiar și o formă usoară de COVID-19 poate fi asociată cu un  deficit al funcției cognitive, potrivit NBCNews.

    ”Acest proiect de studiu depășește unele dintre limitările majore ale celor mai multe studii legate de creier despre COVID-19 până în prezent, care se bazează pe analiză și interpretare la un moment dat la persoanele care au avut COVID-19”, a spus dr. Serena S. Spudich, neurolog la Școala de Medicină a Universității Yale, care nu a fost implicat în cercetare.

    Cercetarea, care a fost publicată în revista Nature, iese în evidență prin faptul că a studiat doar formele de COVID-19 ușor. Cele mai multe dintre studiile legate de creier din acest domeniu s-au concentrat pe formele de COVID-19 moderat până la sever.

    Gwenaëlle Douaud, profesor asociat la Departamentul de neuroștiințe clinice Nuffield din Oxford și autorul principal al lucrării, a spus că pierderea excesivă a volumului creierului observată de ea și de colegii ei la scanările creierului a sute de indivizi britanici este echivalentă cu cel puțin un an în plus de îmbătrânire normală.

    ”Sunt leziuni ale creierului, dar este posibil să fie reversibile”, a spus Gwenaëlle Douaud.

    ”Dar este încă relativ înfricoșător, deoarece s-a observat acest lucru la oameni cu formă ușoară de boală”, a mai adăugat cercetătorul.

    Douaud și echipa ei s-au bazat pe o sursă bogată de date, United Kingdom Biobank. Înainte de începerea pandemiei de COVID-19, această bază de date uriașă dispunea de zeci de mii de RMN-uri ale creierului oamenilor din Marea Britanie, împreună cu răspunsuri la sondaje despre dieta și stilul lor de viață și rezultatele testelor funcției cognitive.

    Cercetătorii s-au concentrat pe 401 persoane, cu vârste între 51 și 81 de ani, care au fost testate pozitiv pentru COVID, conform datelor clinice legate de studiul Biobank. Aceste persoane au fost chemate pentru o a doua scanare a creierului, în medie la aproximativ cinci luni după contractarea coronavirusului. Boala a fost aparent ușoară la majoritatea acestor participanți, doar 15 dintre ei necesitând internare.

    Cercetătorii au comparat cele două scanări cu cele ale unui grup de control format din 384 de participanți la Biobank din Marea Britanie care nu au fost testați pozitiv pentru COVID-19. Comparația a ținut cont de ratele obezității, tensiunii arteriale, fumatului și diabetului din grupul pozitiv pentru COVID-19, precum și de statutul socio-economic, vârsta și sexul.

    Cele două RMN-uri au fost efectuate la o distanță de trei ani. Cercetătorii au observat o tendință izbitoare în rândul celor care au avut COVID-19, respectiv o pierdere mai mare a ceea ce este cunoscut sub numele de materie cenușie din creier, precum și o rată mai mare de anomalii în țesutul cerebral. Materia cenușie, care apare gri pe anumite scanări ale creierului, este compusă din diferite celule, inclusiv neuroni.

    În mod normal, adulții din intervalul de vârstă al studiului ar trebui să piardă o cantitate mică de țesut cerebral după trei ani de îmbătrânire, notează cercetătorii. Dar, în comparație cu grupul de control, cei care au avut COVID-19 au experimentat o pierdere suplimentară de 0,2% până la 2% a țesutului cerebral în regiunile care sunt asociate în cea mai mare parte cu simțul mirosului în special, în girusul parahipocampic, cortexul orbitofrontal și insulă.

    Volumul total al creierului la persoanele cu COVID-19 a scăzut cu 0,3% în plus față de cei fără boală.

    Participanții mai în vârstă au experimentat mai profund toate aceste scăderi în exces legate de creier, potrivit sursei citate.

    Studiul nu oferă nicio indicație în ceea ce privește atenuarea riscului unor astfel de schimbări ca urmare a vaccinării. Participanții au fost testați pozitiv pentru boală între martie 2020 și aprilie 2021, înainte ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în Regatul Unit.

    La testele funcției cognitive, cei care au avut COVID-19 au demonstrat o capacitate mai lentă de a procesa informații și au avut note mai mici la ceea ce este cunoscut sub numele de funcție executivă, acea capacitate a creierului de a gestiona sarcini complexe. Din nou, aceste deficite legate de COVID-19 au fost mai pronunțate în rândul persoanelor în vârstă.

    Pe de altă parte, cercetătorii nu au avut acces la date despre niciun simptom legat de COVID-19 pe care participanții le-ar fi putut experimenta. Astfel, nu se știe dacă participanții și-au pierdut într-adevăr simțul mirosului sau au experimentat simptome pe termen lung în urma bolii. Unii probabil au avut cazuri asimptomatice.

    De asemenea, autorii studiului nu știu dacă infecția cu coronavirus a provocat o pierdere a mirosului printr-un mecanism care nu ține de creier și acest lucru, la rândul său, a provocat leziuni ale creierului sau dacă o posibilă lezare a creierului a cauzat pierderea mirosului.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, joi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 2.640 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 447 reprezintă prima doză, 877 – doza a doua şi 1.316 – doza a treia.

    Din numărul total de doze administrate, 94 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii între 5 şi 11 ani (37 – doza I şi 57 – doza a II-a).

    Conform CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.730.996 doze de vaccin pentru 8.115.211 de persoane, 8.078.323 primind schema completă şi 2.545.519 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore nu au fost înregistrate reacţii adverse.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.997 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.208 de tip local şi 17.789 de tip general.

    OUG pentru abrogarea Formularului de Localizare a Pasagerului, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern

    Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de joi o ordonanţă de urgenţă privind abrogarea Formularului de Localizare a Pasagerului (PLF), a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

    Cabinetul Ciucă se reunuește, în format online, la ora 17,30.

    Miercuri, Cărbunaru preciza că persoanele care intră pe teritoriul României nu mai au obligaţia să prezinte la sosirea în ţară certificatul verde COVID sau rezultatul negativ al unui test pentru depistarea virusului SARS-CoV-2, însă Formularul de Localizare a Pasagerului (PLF) va rămâne în vigoare până la abrogarea legislaţiei.

    Din 20 decembrie 2021 toate persoanele care intră în ţară au obligaţia de a completa electronic, în termen de 24 de ore, formularul digital de intrare în ţară.

    Învățământ hibrid pentru elevii cu afecțiuni cronice, până la sfârșitul semestrului

    Elevii cu afecţiuni cronice vor putea beneficia de învăţământ hibrid până la finalul semestrului al doilea al acestui an şcolar, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a precizat că s-a creat această posibilitate deoarece pandemia de COVID-19 încă nu s-a încheiat.

    „Elevii cu afecţiuni cronice, care au boli care afectează capacitatea de oxigenare, boli respiratorii, boli cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat de tip 1, afecţiuni cronice asociate cu imunodepresie moderată sau severă, precum transplant, afecţiuni oncologice în tratament imunosupresor, cei cu imunodeficienţe primare sau dobândite sau alte tipuri de tratamente imunosupresoare, toate aceste categorii vor putea beneficia de învăţământ hibrid până la finele semestrului doi, până când transmisia comunitară se va încheia”, a spus ministrul.

    Cîmpeanu a precizat că acest lucru se va face cu certificare medicală, la solicitarea părintelui şi cu aprobarea Consiliului de Administraţiei al unităţii de învăţământ.

    „Acest lucru se va face cu certificare medicală, la solicitarea părintelui şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie. Am creat această posibilitate ca în această perioadă în care pandemia încă nu s-a încheiat, deşi starea de alertă a fost ridicată, aceşti elevi să poată beneficia de sprijin din partea fiecărei şcoli în parte”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

    Raport OMS Europa: Statele se confruntă cu provocări imense în ceea ce priveşte combaterea inegalităţilor sanitare

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat un apel ţărilor europene să se concentreze mai mult pe domeniul sănătăţii decât au făcut-o înainte de criza coronavirusului, informează DPA.

    Biroul regional OMS pentru Europa a afirmat joi, cu prilejul lansării raportului European Health Report 2021, că statele se confruntă cu provocări imense în ceea ce priveşte combaterea inegalităţilor sanitare şi atingerea ţintelor legate de sănătate incluse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030. Agenţia a subliniat că acum există oportunitatea de a lua deciziile necesare care vor contura viitorul regiunii.

    După aproape doi ani de pandemie, există în prezent o alegere clară în ceea ce priveşte direcţia de urmat, a spus Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa.

    Guvernele ar putea decide să ofere domeniului sănătăţii o prioritate mai ridicată decât înainte şi să se concentreze pe probleme îndelung neglijate cum ar fi sănătatea mintală; sau ar putea pierde oportunitatea, punând în pericol sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. ”Alegerea este evidentă”, a precizat Kluge.

    European Health Report este publicat la fiecare trei ani de OMS Europa. Într-un document de peste 300 de pagini, organizaţia cu sediul la Copenhaga analizează progresul înregistrat de cele 53 de ţări membre OMS Europa pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU.

    Raportul oferă totodată o analiză a impactului pandemiei asupra sănătăţii publice.

    Cele 193 de state membre ale ONU au adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă în 2015, o foaie de parcurs pentru combaterea problemelor majore ale umanităţii până în 2030, printre care sărăcia, foametea, bolile şi criza climatică, printre altele.

    Potrivit raportului OMS, toate ţările din regiune au atins obiectivul vizând reducerea mortalităţii maternale şi aproape toate au realizat obiectivul referitor la reducerea mortalităţii neonatale şi infantile. S-au înregistrat totodată progrese în reducerea deceselor premature din cauza bolilor netransmisibile cum ar fi cancerul.

    Pe de altă parte, ţările din regiune trebuie să depună în continuare eforturi în ceea ce priveşte creşterea ratei infectărilor cu HIV, obezitatea infantilă şi sănătatea mintală, asupra cărora pandemia de coronavirus a avut un impact disproporţionat, potrivit OMS Europa.

    Raportul scoate în evidenţă existenţa unor discrepanţe majore şi persistente între statele membre. Pandemia a exacerbat şi mai mult inegalităţile existente în domeniul sanitar, afectând cu precădere grupurile vulnerabile.

    Raportul OMS poate fi consultat AICI

    Câte cazuri de gripă clinică au fost raportate la nivel naţional în ultima săptămână

    204 cazuri de gripă clinică au fost raportate la nivel naţional în săptămâna 28 februarie – 6 martie, informează, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). În săptămâna similară a anului trecut au fost înregistrate 11 cazuri.

    Potrivit INSP, în aceeaşi săptămână, la nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 47.593, cu 6,4% mai mare comparativ cu cel înregistrat în săptămâna similară din sezonul precedent (44.732) şi cu 7,1% mai mic faţă de săptămâna anterioară (51.211).

    Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal, precizează INSP.

    De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 115 cazuri de gripă.

    Până la data de 6 martie au fost vaccinate antigripal 1.457.551 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, menţionează INSP.

    MS: 630 de pacienți, dintre care patru copii, la ATI. 70 decese, de la ultima raportare

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.565 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 611 mai putin decât în ziua anterioară. 407 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 410 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.068, cu 272 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 630 de persoane, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 630 de pacienți internați la ATI, 566 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 229 sunt minori, 225 fiind internați în secții, cu 26 mai puțin decât în ziua anterioară și 4 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până astăzi, 64.226 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 08.03.2022 (10:00) – 09.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 70 decese (37 bărbați și 33 femei), dintre care 10 anterioare intervalului de referință.

    Dintre cele 70 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 16 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 30 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 70 pacienți decedați, 58 au fost nevaccinați și 12 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între 35-90 ani.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.571.478 teste RT-PCR și 8.895.218 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.188 teste RT-PCR (7.195 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.993 la cerere) și 22.719 de teste rapide antigenice.

    Baciu, ședință cu medicii de familie despre integrarea vaccinării anti-COVID în Programul de Vaccinare al MS

    Preşedintele CNCAV, Andrei Baciu, a avut o şedinţă cu reprezentanţii medicilor de familie despre integrarea activităţii de vaccinare anti-COVID-19 în Programul de Vaccinare al Ministerului Sănătăţii.

    „I-am informat pe toţi colegii că misiunea Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea se va încheia în săptămânile viitoare, iar mai departe vaccinarea anti-COVID-19 se va face în principal la cabinetele medicilor de familie. În calitate de preşedinte al CNCAV, le-am spus colegilor medici de familie că le apreciez munca extraordinară legată de vaccinarea anti-COVID-19, care a început în cabinetele lor pe 4 mai anul trecut şi a dus până acum la vaccinarea a peste 1,1 milioane de români. I-am asigurat de sprijinul Ministerului Sănătăţii pentru ca vaccinarea să se desfăşoare în continuare aşa cum trebuie”, a scris Andrei Baciu, pe pagina sa de Facebook.

    Începând din data de 14 martie, datele privind vaccinarea persoanelor din România vor fi comunicate săptămânal de către Institutul Naţional de Sănătate Publică. Această măsură face parte din Planul tranziţiei activităţii de vaccinare împotriva COVID-19 de tip campanie către Programul Naţional de Vaccinare al Ministerului Sănătăţii.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.