Proiect de Ordin pentru modificarea normelor privind profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical în regim independent

Proiectul de ordin pentru pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1454/2014, a fost publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

Vă prezentăm textul Proiectului de Ordin:

ART. I
Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificarile și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) Structura funcțională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr.8.
2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

3. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
”ART. 5
(1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoțit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr.9 la norme.
(2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administrația financiară menționată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr.10 la norme.
(3) După obținerea Codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenții medicali generaliști, moșele și asistenții medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condițiile prevăzute la alin.(4).
(4) Avizul anual pentru asistenții medicali generaliști, asistenți medicali și moașe care își exercită profesia ca persoană fizică independentă, se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unități sanitare/ instituții/ și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.”

5. La articolul 14 alineatul (1), literele b)-e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoțit de avizul anual, în copie;
c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca şi sediu al activităţii, în copie;
d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;
e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”

6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
”(1^1) Documentele prevăzute la lit.b)- e) vor fi prezentate și în original în vederea verificării conformității copiilor cu acestea.”

7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei alineate noi, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:
”(4) În același spațiu nu pot fi înființate mai mult de două cabinete de practică independentă și numai dacă au aceeași specialitate.
(5) În același spațiu cu destinație de cabinet de practică independentă poate funcționa și o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat și ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condițiile legii.
(6) Autoritățile administrației publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităților locale, prin punerea la dispoziție a spațiilor cu destinația de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective și transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii.”

8. La articolul 15, alineatul (2), literele b)- c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”b) certificatul titularului, de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoțit de avizul anual, în copie;
c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie;
e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”

9. La articolul 15, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alineatul (3) cu următorul cuprins:
”(3) Documentele prevazute la lit. b)-c) și e) vor fi prezentate și în original în vederea verificării conformității copiilor cu acestea.”

10. La articolul 16, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
”b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoțit de avizul anual și, după caz, certificatele de membru ale asistenților medicali generaliști, moașe, asistenți medicali, salariați, în copie;”

11. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art.18
(1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative, au obligaţia să solicite Avizul de înființare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art.14 alin.(1).
(2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, vor funcționa cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;
b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenți medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali;
(3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale;
(4) Dispoziţiile art.1- 3, art.6 alin.(2), art.7, art.11, art.13, art.15, art.16 și art.17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin.(2)-(3).”

12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

13. La articolul 25, literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu;
c) în unități sanitare/instituții/și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

14. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:
Anexele nr.1 – 10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

15. După anexa nr.7 la normele metodologice se introduc trei noi anexe, anexele nr.8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr.1 – 3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

16. La Anexa nr.2 la normele metodologice, punctul 1.2.2, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
”b) trusa de prim ajutor:
– set căi orofaringiene;
– balon Ruben cu măști de diferite mărimi;
– foarfece cu vârfuri boante;
– garou 50 cm;
– trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;
– mănuși de examinare;
– atele din material plastic;
– feși din tifon;
– vată hidrofilă;
– leucoplast;
– alcool sanitar – 200 ml;
– comprese sterile;
– rivanol soluție 1 la mie – 200 ml;
– apă oxigenată sau perogen;
– alcool iodat 200 – ml.

17. La Anexa nr.2 la normele metodologice, punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o literă nouă, litera b^1) cu următorul cuprins:

b^1) medicația de urgență*
– soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);
– aspirină;
– algocalmin, paracetamol;
– adrenalină;
– atropină;
– hemisuccinat de hidrocortizon;
– Beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, Ventolin);
– glucoză 33%;
– nitroglicerina spray sau tablete sublingual;
– captopril, furosemid;
– metoclopramid;

*se administrează doar la indicația medicului.”

Art. II. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

OMS, apel la transformarea îngrijirii din domeniul sănătăţii mintale după o înmulţire a cazurilor postpandemie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat, vineri, un apel vizând transformarea globală a îngrijirii din domeniul sănătăţii mintale, menţionând o creştere bruscă a problemelor de sănătate mintală la nivel global de la debutul pandemiei, informează DPA.

Depresia şi anxietatea au crescut cu 25% doar în primul an al pandemiei de coronavirus, a precizat OMS cu prilejul lansării celei mai ample evaluări realizate de agenţie referitoare la sănătatea mintală la nivel global de la începutul secolului.

Aproape un miliard de persoane, adică una din opt persoane la nivel mondial, se confruntau cu probleme de sănătate mintală în 2019, înainte de începerea pandemiei, iar persoanele cu afecţiuni severe din domeniul sănătăţii mintale mor cu 10 până la 20 de ani mai devreme decât populaţia generală, avertizează raportul, potrivit Agerpres.

Principalele cauze ale depresiei sunt abuzul sexual petrecut în copilărie şi bullying-ul, se precizează în raportul care face apel la acţiuni pentru abordarea ambelor probleme cu sprijinul serviciilor sociale, susţinere oferită familiilor care întâmpină dificultăţi, precum şi implementarea unor programe de educare socială şi emoţională în şcoli.

Inegalităţile sociale şi economice, războiul, criza climatică şi ameninţări sanitare precum pandemia sunt menţionate ca factori de risc pentru afecţiunile mintale.

”Viaţa fiecăruia dintre noi afectează pe cineva cu o problemă de sănătate mintală. O bună sănătate mintală înseamnă o bună sănătate fizică, iar acest nou raport pledează cu tărie pentru schimbare”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

”Investiţia în sănătate mintală este o investiţie într-o viaţă şi un viitor mai bun pentru toţi”, a mai spus directorul general al OMS.

Spitalul „Victor Babeş” Timişoara: Investigaţii de testare funcţională pulmonară gratuite

Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, pune, din această săptămână, şi la dispoziţia pacienţilor care nu sunt internaţi, o serie de investigaţii pulmonare gratuite pentru stabilirea unui diagnostic complet, analizele făcându-se pe baza unei recomandări de testare prescrisă de medicul pneumolog curant şi în urma unei programări.

„Vorbim, de exemplu, de testarea capacităţii de difuzie (DLCO), pentru a determina cât de eficient transferă plămânii oxigen din aer în fluxul sanguin, sau de pletismografia corporală totală, test prin care putem determina capacitatea pulmonară totală (cantitatea totală de aer care poate fi stocată de plămâni) respectiv volumul rezidual (cantitatea de aer care rămâne în plămâni după un expir complet). În cadrul acestui test, pacientul va sta într-o cabină etanșată, numită cabină pletismografică și va respira prin intermediul unei piese pe care o va introduce în cavitatea bucală. În tot acest timp, presiunea și debitul aerului sunt măsurate. Un alt test ce poate fi realizat gratuit, în spital, pe baza trimiterii de la medicul penumolog curant, este cel de rezistenţă a muşchilor respiratori, atât a celor responsabili de inspir, cât şi a celor utilizaţi în timpul expirului. Putem realiza chiar şi o provocare bronşică pentru a evalua reacţia căilor respiratorii la anumite substanţe ce pot declanşa bronhospasmul şi wheezingul (respiraţia şuierătoare)”, a declarat dr. Noemi Suppini, medic specialist pneumolog, coordonator Laborator Explorări Funcționale – Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timișoara.

Toate aceste investigaţii ajută medicul curant pentru stabilirea unui diagnostic complet şi administrarea unui tratament corespunzător.

„Există însă și anumite contraindicatii care necesită temporizarea efectuării testării cum ar fi de exemplu hemoptizia (exprimarea sângelui prin tuse), fumatul cu o oră înainte de efectuarea testării, efortul intens cu 3 ore înaintea testării, intervenții chirurgicale recente (oculare, toracice, abdominale) sau istoric de infarct recent (în ultimele 3 săptămâni)”, a mai precizat dr. Noemi Suppini.

De asemenea, pacienții beneficiază de gratuitate pe baza cardului de asigurat și a trimiterii de la medicul pneumolog curant la efectuarea spirometriei, acea investigație care măsoară volumul și debitele pulmonare, cantitatea de aer inspirată, dar și ușurința și rapiditatea cu care este expirat aerul din plămâni.

Sistemul complex de testare funcţională pulmonară permite realizarea, într-un timp relativ scurt, a tuturor acestor investigaţii, care se pot efectua printr-o internare de zi.

„Pentru că aparatul este unic în vestul ţării, am luat deja legătura cu colegii pneumologi din judeţele învecinate, astfel încât să putem investiga nu doar bolnavii din Timiş, ci şi pacienţi din Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi chiar Bihor”, punctează dr. Noemi Suppini.

O nouă etapă pentru realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara

sursa foto: Direcția de Sănătate publică Timiș/Facebook

O comisie de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş a recepţionat, joi, ultima etapă a serviciilor de actualizare a temei de proiectare şi elaborare a studiului de fezabilitate pentru realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara (IROT).

După încheierea acestui stadiu procedural, vor demara etapele de proiectare şi execuţie a IROT, obiectiv cu impact major pentru sănătatea publică, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Cornelia Bubatu, potrivit Agerpres.

Varianta aleasă a fost cea de consolidare şi remodelare a clădirii existente pe Calea Torontalului din Timişoara, incluzând şi o extindere a acesteia.

Spitalul va avea un total de 384 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienţilor, la care se adaugă 55 de paturi pentru spitalizare de zi, 55 de paturi pentru chirurgie de zi, 20 de paturi pentru terapie intensivă şi 10 paturi în cadrul Centrului pentru transplant medular şi afereză celule stem, ajungând la un total de 524 de paturi.

„Institutul de Oncologie Timişoara reprezintă o necesitate stringentă pentru sistemul sanitar regional, acesta urmând a fi un centru de excelenţă în specialitatea oncologie, care va polariza cazurile dificile din regiune şi va adăposti un important sector de cercetare şi inovare în acest domeniu, pentru a oferi pacienţilor acces la cele mai actuale metode de tratament personalizat”, a menţionat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş.

Proiectul de construire a unui institut oncologic la Timişoara a demarat în urmă cu aproape 15 ani şi se estima că investiţia s-ar ridica la peste 500 de milioane de lei.

Înainte de pandemie, în judeţul Timiş erau luaţi în evidenţă aproximativ 15.000 de bolnavi de cancer, anual apărând în jur de 2.300 de noi cazuri. Cele mai frecvent afectate organe sunt la femei – sânii şi colul uterin -, iar la bărbaţi – aparatul respirator, în special plămânii, colonul, rectul şi prostata. În prezent, secţiile de oncologie din sistemul public timişorean fiinţează în mai multe locuri improprii şi cu o capacitate insuficientă şi deservesc pacienţi din toată zona de vest a ţării.

Al patrulea caz de variola maimuței diagnosticat în România: un bărbat de 36 de ani, contact cu primul pacient infectat

Un nou caz de variola maimuței a fost diagnosticat în România, informează, joi, Ministerul Sănătății. Este vorba de un bărbat de 36 de ani, contact cu primul pacient diagnosticat cu variola maimuței în România.

”Acesta s-a prezentat ieri la un spital din București. Simptomele au apărut pe data de 12 iunie”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

”Starea de sănătate a pacientului este bună. Acesta a rămas internat”, a mai precizat Ministerul Sănătăţii.

Acesta este al patrulea caz de variola maimuței diagnosticat în țara noastră.

Primul caz de variola maimuţei din România a fost diagnosticat, luni, la un bărbat de 26 de ani din Bucureşti.

Variola maimuței: Persoanele infectate trebuie să evite contactele cu animalele lor de companie

Persoanele infectate cu virusul care cauzează variola maimuţei trebuie să evite la maximum contactele cu animalele lor de companie, au recomandat, joi, autorităţile sanitare din Franţa, relatează AFP.

În urma creşterii numărului de persoane infectate cu acest virus în multe ţări situate în afara zonelor africane endemice, Agenţia naţională pentru siguranţă sanitară (ANSES) din Franţa a fost sesizată de urgenţă în legătură cu posibilitatea transmiterii bolii la animale de companie.

Potrivit cunoştinţelor ştiinţifice actuale, lagomorfele – un ordin de mamifere rozătoare din care fac parte iepurii de casă şi iepurii de câmp – sunt receptive şi sensibile în condiţii experimentale la acţiunea acestui virus, în special puii lor.

Sciuridele, rozătoare din care fac parte veveriţele şi câinii-de-preerie, constituie o familie receptivă şi sensibilă, prezentând un posibil risc de infectare chiar mai mare decât riscul care există pentru oameni.

Rozătoarele de companie, precum şobolanul cenuşiu, şoarecii, cobaii şi hamsterii, par însă puţin receptive la vârstă adultă, dar ar putea fi receptive în cazul exemplarelor tinere.

Datele medicale lipsesc deocamdată pentru dihori şi câini. În ceea ce le priveşte pe pisici, doar un singur studiu serologic a fost efectuat şi acesta a avut rezultate negative. În acest stadiu, niciun caz clinic nu a fost raportat pentru aceste trei specii.

Ţinând cont de aceste date, atunci când o persoană este infectată cu virusul variolei maimuţei, ANSES recomandă „să se evite la maximum contactele dintre animal şi persoana infectată, ideal lăsând animalul în îngrijirea unei alte persoane pe durata perioadei de izolare a pacientului”. Înaintea fiecărui contact cu animalul de companie, specialiştii de la ANSES recomandă „spălarea mâinilor, purtarea mănuşilor de plastic şi a măştii sanitare de unică folosinţă”.

În aşteptarea datelor suplimentare despre sensibilitatea şi receptivitatea animalelor de companie, „cea mai mare vigilenţă” a fost de asemenea recomandată pentru medicii veterinari care primesc spre consultare animale de companie ai căror proprietari sunt simptomatici.

Până la sfârşitul anului 2022, o nouă expertiză va completa aceste prime recomandări. Ea va viza evaluarea riscurilor de transmitere a virusului către fauna peridomestică (mai ales rozătoare). O evaluare a riscului ca oamenii să „importe” virusul de la animale infectate va fi de asemenea realizată.

Modificări privind organizarea şi desfăşurarea examenului de grad principal pentru asistenţi medicali generalişti și moaşe

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională Proiectul de ordin pentru modificarea şi completarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de grad principal pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe, asistenţi medicali, surori medicale şi oficianţi medicali, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1.137/2018, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit referatului de aprobare a proiectului de ordin, noile reglementări sunt necesare întrucât s-au adus o serie de modificări în metodologia actuală, ca urmare a intervenirii unor modificări legislative, a necesitații corelării cu prevederile Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal precum și pentru o mai buna reglementare a modalității de organizare a examenului de grad principal.

Potrivit proiectului, modificările propuse au ca scop reglemenatrea, în principal, a următoarelor aspecte:

  • reglementarea posibilității de anonimizare a numelui și a prenumelui candidaților, ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal;
  • desemnarea de observatori la examenul de grad principal la nivelul filialelor OAMGMAMR;
  • modificarea termenului de analiza a dosarelor de înscrire a candidaților ( dela trei la cinci zile);
  • modificarea perioadei de exercitare a profesiei în regim de voluntariat care se va lua în calcul la stabilirea experienței profesionale, de la cinci ani la maxim un an;
  • modificarea duratei de desfășurare a testului grilă (de la două ore la trei ore);
  • introducerea unui model de cerere pentru înscrirea la examenul de grad principal;
  • încasarea taxei de participare la examen de către filialele OAMGMAMR.

 

Coronavirus: Vaccinurile Moderna şi Pfizer, recomandate de experții americani pentru copiii cu vârste de peste şase luni

Un pas crucial a fost făcut miercuri în Statele Unite către vaccinarea sugarilor şi a copiilor mici împotriva COVID-19, odată cu recomandarea favorabilă a experţilor americani, care au decis să autorizeze vaccinurile Moderna şi Pfizer începând de la vârsta de şase luni, informează AFP.

Membrii unui comitet consultativ din cadrul Agenţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA) au trecut în revistă toate datele medicale obţinute în urma studiilor clinice, realizate pe copii cu vârste cuprinse între şase luni şi patru ani pentru vaccinul Pfizer, respectiv între şase luni şi cinci ani pentru vaccinul Moderna.

La fel ca în multe ţări, aceasta era ultima grupă de vârstă care nu avea încă acces la protecţia oferită prin vaccinarea anti-COVID-19.

În timpul celor două proceduri de votare, cei 21 de experţi din acest comitet al FDA au considerat, în unanimitate, că beneficiile aduse de vaccinarea sugarilor şi copiilor cu serurile Moderna şi Pfizer prevalează în faţa riscurilor.

„Ştiu că numeroşi părinţi care ne ascultă sunt foarte uşuraţi astăzi”, a declarat Jay Portnoy, un membru al comitetului.

În baza acestui aviz pozitiv, FDA, ale cărei decizii sunt considerate o veritabilă referinţă în lumea întreagă, poate de acum să emită autorizaţia sa oficială.

Aproximativ 10 milioane de doze de vaccinuri pediatrice anti-COVID-19 vor putea fi trimise imediat în toate zonele ţării, înainte ca alte milioane să fie livrate în săptămânile următoare, a anunţat administraţia americană.

Vaccinările vor putea să înceapă încă de marţea viitoare, după ce Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) va emite la rândul său aprobarea oficială. Experţii CDC se vor reuni vineri şi sâmbătă.

Pfizer în trei doze

Dozajul celor două vaccinuri a fost adaptat: el reprezintă o pătrime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Moderna (25 micrograme, comparativ cu 100 de micrograme pentru adulţi) şi o zecime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Pfizer (3 micrograme, comparativ cu 30 de micrograme pentru adulţi).

Principala diferenţă dintre cele două seruri este numărul de injecţii necesare: vaccinul Moderna va fi administrat tot în două doze, la un interval de o lună. O reprezentantă a companiei Moderna a declarat totuşi că sunt prevăzute deja alte studii ce privesc şi administrarea dozei de supra-rapel.

Serul Pfizer prevede încă de la început trei injecţii, întrucât primele două doze nu au generat o reacţie imunitară suficient de puternică din cauza dozajului slab. Primele două injecţii cu vaccinul Pfizer vor fi realizate la un interval de trei săptămâni, iar cea de-a treia va fi administrată la opt săptămâni după a doua doză.

Mai mulţi experţi au subliniat că este important ca părinţii să ştie că bebeluşii şi copiii lor nu vor fi corect protejaţi după doar două doze Pfizer şi ar trebui să aştepte finalizarea schemei cu trei doze – deci mai multe luni – înainte ca protecţia să devină eficientă.

Cele două vaccinuri sunt sigure şi eficiente, potrivit FDA, care a publicat la sfârşitul săptămânii trecute propria analiză despre studiile clinice realizate de Moderna şi Pfizer, pentru a oferi astfel o bază de discuţie experţilor săi.

Potrivit unei estimări preliminare, vaccinul dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech s-a dovedit eficient în procent de 80% împotriva formelor simptomatice ale bolii. Însă această cifră este bazată pe un număr foarte redus de cazuri pozitive, a nuanţat FDA.

Vaccinul Moderna s-a arătat eficient în procent de 51% la bebeluşii din grupa de vârstă 6 luni – 2 ani şi de 37% pentru copiii din grupa 2-5 ani. Aceste cifre sunt concordante cu eficienţa observată la adulţi în faţa variantei Omicron, potrivit FDA. Or, vaccinul Moderna continuă să asigure o protecţie bună împotriva cazurilor grave de COVID-19.

În ceea ce priveşte efectele secundare, aproximativ un sfert dintre copiii mici care au primit vaccinul Moderna au dezvoltat febră, mai ales după cea de-a doua doză. Febra a dispărut în general după o zi.

În cazul serului Pfizer, rata observată de episoade febrile la copiii care au primit vaccinul a fost comparabilă cu cea înregistrată la copiii care au primit un placebo.

În timp ce unii dintre părinţi aşteaptă cu nerăbdare momentul în care vor putea să îşi vaccineze copiii, alţii s-au declarat sceptici. Potrivit unui sondaj din luna mai, doar o cincime dintre părinţii care au copii cu vârste sub cinci ani (18%) doresc să îi vaccineze pe aceştia cât mai curând posibil.

Deşi copiii sunt mai puţin vulnerabili în faţa COVID-19 şi riscurile medicale sunt pentru ei mai mici, 480 de copii cu vârste mai mici de patru ani au murit în Statele Unite din cauza acestei boli.

În plus, ratele de spitalizare au crescut puternic pentru această grupă de vârstă în timpul valului epidemiologic cauzat de varianta Omicron. În total, circa 45.000 de copiii mai mici de cinci ani au fost spitalizaţi în Statele Unite de la începutul pandemiei, din care un sfert au trebuit să fie internaţi la terapie intensivă.

La fel ca adulţii, copii infectaţi cu noul coronavirus pot să dezvolte simptome pe termen lung (COVID de lungă durată). În situaţii rare, ei pot să dezvolte şi cazuri grave de sindrom inflamator multisistemic pediatric.

Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei

Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei, a declarat, miercuri, biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a exprimat preocuparea în legătură cu riscul apariţiei de noi cazuri, relatează AFP.

”Europa rămâne epicentrul acestui val în plină creştere, cu 25 de ţări raportând peste 1.500 de cazuri, sau 85% din totalul la nivel global”, a declarat într-o conferinţă de presă Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele din Asia Centrală.

Pentru instituţia ONU, prioritatea este combaterea transmiterii bolii.

”Amploarea acestei epidemii prezintă un risc real: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât îşi va răspândi mai mult raza de acţiune şi cu atât boala va apărea mai mult în ţările neendemice”, a avertizat Hans Kluge.

Circulând de obicei în Africa Centrală şi de Vest, virusul este, în afara Europei, prezent de acum în Australia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud, însumând peste 1.600 de cazuri.

Cunoscută la om din 1970, variola maimuţei sau ”simian orthopoxvirosis” este o boală considerată rară, cauzată de un virus transmis omului de către animale infectate.

Boala începe cu febră mare şi evoluează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Cel mai adesea benignă, boala se vindecă de obicei spontan după două până la trei săptămâni.

Circulaţia virusului, care se transmite în special prin contact prelungit, nu ar trebui să ducă la anularea evenimentelor cu public prevăzute pentru această vară.

”Aceste evenimente sunt şanse mari de a sensibiliza oameni tineri, activi din punct de vedere sexual şi foarte mobili”, a spus Kluge, menţionând că sunt ”o oportunitate de a (…) stimula angajamentul nostru”.

În acest moment, OMS nu recomandă vaccinarea în masă. Autorităţile sanitare europene au comandat marţi peste 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei aprobat în Statele Unite pentru variola maimuţei şi considerat eficient împotriva acestui virus.

Seminar despre efectele poluării aerului asupra sănătății, organizat de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului

Efectele poluării aerului asupra sănătății populației au fost dezbătute, miercuri, la Paltul Parlamentului, în cadrul seminarului ”Poluarea aerului și sănătatea”, organizat de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului.

”Necesitatea unui astfel de seminar a devenit din ce în ce mai evidentă după ce mai multe studii au arătat clar că ceea ce respirăm ne afectează, mai devreme sau mai târziu, sănătatea şi chiar viaţa, cu costuri financiare şi sociale mari. Este nevoie de mult mai multe mecanisme pentru a determina cauzele poluării, pentru a avea date şi adopta măsuri care în final să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii noastre”, a declarat deputatul Oana Cambera, inițiatoarea unei propuneri legislative pentru modificarea legii calităţii aerului.

Ultimele date şi studii efectuate de UE si OMS arată că poluarea aerului este responsabilă pentru 29% dintre decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale şi 43% dintre decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. În plus, o serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului şi afecţiuni grave precum demenţă şi boli cardiovasculare.

În ceea ce priveşte România, cel mai recent raport publicat de Agenţia Europeană a Mediului din 2020 subliniază situaţia îngrijorătoare din capitala României, unde locuitorii pierd în medie aproape 2 ani din viaţă din cauza nerespectării limitelor de poluare.

”Din cauza expunerii la foarte multe noxe, avem, din păcate, o foarte mare încărcătură a sistemului de sănătate, datorită unor boli cronice evitabile”, a declarat minsitrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit statisticilor, unul din zece decese la copiii sub 5 ani s-ar datora poluării aerului, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

”Un copil are de zece ori mai multe șanse să fie afectat prin calitatea aerului pe care o respiră. (…) Există o inegalitate în ceea ce privește calitatea aerului care se adâncește între țările bogate și țările sărace. Un impact major asupra stării de sănătate a adultului, boli cardio-vasculare, boli cerebrale și nu numai, care vor duce până la urmă la scurtarea vieții și, nu în ultimul rând asupra copiilor, care se nasc cu probleme medicale, se nasc înainte de vreme, au șanse de a dezvolta o patologie neuro-psihică importantă. Se estimează că poluarea aerului omoară anual aproximativ 500.000 de copii în lume, evident că această poziționare fiind regăsită în țările foarte sărace, iar poluarea aerului a fost considerată a patra cauză principală de risc de mortalitate prematură în 2019. Copiii sunt mult mai sensibili decât adulții, prin imaturitatea pulmonară, cerebrală și a sistemului imun. Pe de altă parte, ei respiră mai mult aer dacă ne raporatăm la kilogram/greutate corporală și nu în ultimul rând au mari consecințe în ceea ce înseamnă inhalarea, ingestia sau chiar dobândirea unor toxice încă din viața intrauterină. (…) Merită să menționez că impactul este devastator asupra nașterilor premature, decesului sugarului, bolilor respiratorii, cardiace și asupra dezvoltării neuro-psihice. Subliniez și importanța pe care această poluare o are asupra plămânilor copiilor, care restricționează creșterea adecvată a plămânului și dezvoltarea alveolelor. Tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sunt fenomene frecvent regăsite la vârste mici, care din nefericire se vor transforma de-a lugul anilor în tulburări funcționale de tip obstructiv, restrictiv. De asemenea, a crescut incidența bolilor cardiovasculare când vine vorba despre copii care trăiesc în mediu poluant”, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

Respirația înseamnă viață, iar aerul pe care îl respirăm este extrem de important, a subliniat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

”Noi, medicii, trebuie să avem grijă de respirația dumneavoastră, de frecvența ei, de calitatea ei, dar nu putem să avem grijă de calitatea aerului pe care îl respirăm.(…) Persoanele care trăiesc în apropierea unor străzi circulate au un risc de două ori mai mare de a dezvolta simptome respiratorii și crize de astm. Într-un studiu efectuat în Europa de Nord, se observă că aceste persoane au simptomatologie respiratorie – dacă femeile sunt mai impactate de tuse, bărbații acuză spută și respirație șuierătoare. (…) Mucoasa respiratorie este protejată de niște cili vibratili, care au o mișcare de curățare către exterior a particulelor. În momentul în care suntem expuși la fum care rezultă din arderea, de exemplu, a incendiilor de pădure, în 10 minute la nivelul cililor vibratili apar leziuni severe, iar în 30 de minute aceștia devin imobili. În ceea ce privește fumul de țigară și impactul pe care acesta îl are, trebuie să spun că după fiecare țigară acești cili devin imobili pentru 30 de minute. De aceea, fumătorul dimineața tușește, pentru că acești cili devin din nou funcționali și permit curățarea tractului respirator”, a declarat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

Organizația Mondială a Sănătății a aproximat, în 2016, că peste 400.000 de decese sunt cauzate de astm și în lume sunt 24 de milioane de persoane care suferă de astm, a atras atenția șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

”Dacă vorbim de alte gaze, nu de particule de materie, se pare că peste 4 milioane din cazurile noi de astm sunt atribuite dioxidului de azot, reprezentând aproximativ 13% din incidența totală a cazurilor de astm. Sigur, avem schimbări climatice, avem schimbări care vor duce la creșterea poluării.(…) Temperatura globală crescută modifică rata și lungimea sezonului de alergii și modifică distribuția geografică a plantelor. Nu în ultimul rând, fenomenele climatice extreme favorizează creșterea umidității, creșterea mucegaiurilor. Avem deja cazuri de astm legate de furtună, cazuri de pacienți care, în momentul în care apar modificări meteorologice, au și crize de astm. (…) Poluarea aerului contribuie major la sănătatea publică, în special la sănătatea plămânilor, ea provoacă efecte acute și cronice asupra sănătății pe parcursul vieții, iar inegalitățile sociale în ceea ce privește riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului rezultă din inegalitățile sociale în ceea ce privește expunerea și susceptabilitatea. Prin urmare, abordarea efectelor poluării aerului asupra sănătății impune acțiuni îndrăznețe pentru un aer de calitate”, a mai precizat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

Poluarea generează o reacție în lanț la nivelul organismului, care, din păcate, va fi încununată cu apariția diferitelor forme de cancer, a afirmat șef lucr. dr. Radu Țincu.

”Există și anumite populații vulnerabile să dezvolte cancer: vârstnicii, cei care fumează, cei care sunt expuși la radiții – fie ultraviolete, fie ionizante – , cei sedentari cu obezitate, boli pulmonare cronice, expunerea profesională la diferite alte noxe, și nu în ultimul rând istoricul familial de a dezvolta anumite forme de cancer. Sunt factori care în mod invariabil vor crește riscul de a dezvolta anumite tumori atunci când ne expunem la aer poluat. Avem și o relație doză-efect, de aceea este important ca astăzi să oprim poluarea sau să o încetinim. (…) Organismul are anumite capacități de apărare. Dacă în primele faze în care apare inflamația, cu o scădere a capacității de apărare antitoxică, mai putem face ceva, în momentul în care apare mutația genetică nu se mai poate face nimic. Deja, de aici, evoluția celulelor tumorale va fi una invariabilă”, a explicat șef lucr. dr. Radu Țincu.

Poluarea aerului scade calitatea vieții, duce la o pierdere, în medie, de 6-8 ani din viața noastră, iar pentru societate o populație bolnavă, în special de boli pulmonare, este o populație incapabilă să susțină o evoluție normală, sănătoasă a societății, a mai transmis șef lucr. dr. Radu Țincu.