22.6 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Au fost detectate 35 de infectări cu un nou virus de origine animală în China

    Un studiu ştiinţific a relevat detectarea în două provincii chineze a 35 de contagieri la oameni cu un virus de origine animală de tip Henipavirus, a anunţat marţi presa de stat chineză, citată de agenţia EFE.

    Cazurile descoperite – niciunul dintre ele nu este grav – sunt în provinciile Shandong (estul Chinei) şi Henan (centrul Chinei), scrie ziarul Global Times, făcând referire la un articol publicat de cercetători chinezi şi singaporezi în New England Journal of Medicine, una dintre publicaţiile medicale cele mai prestigioase.

    Virusul, pentru care la ora actuală nu există vaccinuri sau tratamente, a fost detectat prin probe prelevate din gâtul pacienţilor care au avut contact recent cu animale şi este asociat cu simptome precum febră, oboseală, tuse, lipsa poftei de mâncare, greaţă, dureri de cap şi dureri musculare, potrivit Agerpres.

    Cercetările ulterioare au arătat că 26 din cei 35 de pacienţi purtători ai Henipavirus au dezvoltat aceste simptome clinice, la care se adaugă iritabilitate şi stări de vomă.

    Potrivit portalului public chinez de ştiri The Paper, Henipavirusul este una dintre principalele cauze emergente ale saltului bolilor de la animale la oameni (proces denumit zoonoză) în regiunea Asia-Pacific.

    Unul dintre vectorii de transmitere a virusului sunt liliecii de fructe, consideraţi gazde naturale a două dintre Henipavirusurile cunoscute: virusul Hendra (HeV) şi virusul Nipah (NiV).

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) semnalează că virusul Hendra provoacă la om infecţii care merg de la cele asimptomatice până la infecţii respiratorii acute şi encefalite grave, cu o rată de deces estimată între 40% şi 75%, care ”poate varia în funcţie de capacităţile locale de cercetare epidemiologică şi gestionare clinică”.

    Nu a fost dovedită deocamdată existenţa unei transmiteri de la om la om, deşi cercetări anterioare au semnalat că acest tip de contagiere nu este exclus.

    ”Coronavirusul nu va fi ultima boală contagioasă care să provoace o pandemie, întrucât noi boli vor avea un impact tot mai mare în viaţa omului”, a declarat directorul adjunct al departamentului de boli infecţioase al spitalului Huashan.

    MS: 9.864 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 43 decese, de la ultima raportare. 295 de pacienți, la ATI

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.864 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 5.175 mai multe față de ziua anterioară. 1.996 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 382 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.077 cu 222 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 295 persoane, cu 21 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 295 pacienți internați la ATI, 257 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 605 sunt minori, 601 fiind internați în secții, cu 53 mai puțini față de ziua anterioară și 4 la ATI, cu 1 mai mult față de ziua anterioară.

    Până astăzi, 66.236 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 08.08.2022 (10:00) – 09.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 43 decese (20 bărbați și 23 femei), dintre care 2 decese raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 43 decese, 11 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 14 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani și 18 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 11 erau vaccinați.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.703 teste RT-PCR ( 3.492 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.211 la cerere) și 26.500 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.351.483 teste RT-PCR și 10.915.766 teste rapide antigenice.

    MO: Modificări și completări ale normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist și de moașă

    Ordinul pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.454/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial Nr. 784/8.VIII.2022:

    Art. I. – Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

    „(5) Structura funcţională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr. 8.”

    2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

    3. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 5. – (1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoţit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr. 9.

    (2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administraţia financiară menţionată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr. 10.

    (3) După obţinerea codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condiţiile prevăzute la alin. (4).

    (4) Avizul anual pentru asistenţii medicali generalişti, asistenţi medicali şi moaşe care îşi exercită profesia ca persoană fizică independentă se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unităţi sanitare/instituţii/alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

    4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.”

    5. La articolul 14 alineatul (1), literele b) -e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

    c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu al activităţii, în copie;

    d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;

    e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”.

    6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

    „(11) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.”

    7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:

    „(4) În acelaşi spaţiu nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete de practică independentă şi numai dacă au aceeaşi specialitate.

    (5) În acelaşi spaţiu cu destinaţie de cabinet de practică independentă poate funcţiona şi o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat şi ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condiţiile legii.

    (6) Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităţilor locale, prin punerea la dispoziţie a spaţiilor cu destinaţia de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective şi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii.”

    8. La articolul 15 alineatul (2), literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

    c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie;

    . . . . . . . . . .

    e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”.

    9. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

    „(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.”

    10. La articolul 16, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoţit de avizul anual şi, după caz, certificatele de membru ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor, asistenţilor medicali, salariaţilor, în copie;”.

    11. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 18. – (1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative au obligaţia să solicite avizul de înfiinţare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1).

    (2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

    a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;

    b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenţi medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali.

    (3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale.

    (4) Dispoziţiile art. 1-3, art. 6 alin. (2), art. 7, 11, 13, 15, 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin. (2) şi (3).”

    12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

    13. La articolul 25, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu;

    . . . . . . . . . .

    c) în unităţi sanitare/instituţii/şi alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

    14. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 28. – Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

    15. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „b) trusa de prim ajutor:

    – set căi orofaringiene;

    – balon Ruben cu măşti de diferite mărimi;

    – foarfeci cu vârfuri boante;

    – garou 50 cm;

    – trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;

    – mănuşi de examinare;

    – atele din material plastic;

    – feşe din tifon;

    – vată hidrofilă;

    – leucoplast;

    – alcool sanitar – 200 ml;

    – comprese sterile;

    – rivanol soluţie 1 la mie – 200 ml;

    – apă oxigenată sau perogen;

    – alcool iodat 200 – ml;”.

    16. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

    „b1) medicaţia de urgenţă:*

    • – soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);
    • – aspirină;
    • – algocalmin, paracetamol;
    • – adrenalină;
    • – atropină;
    • – hemisuccinat de hidrocortizon;
    • – beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, ventolin);
    • – glucoză 33%;
    • – nitroglicerină spray sau tablete sublingual;
    • – captopril, furosemid;
    • – metoclopramid.

    * Se administrează doar la indicaţia medicului.”

    17. După anexa nr. 7 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ANEXA Nr. 1
    (Anexa nr. 8 la norme)
    STRUCTURA FUNCŢIONALĂ a cabinetelor de practică independentă
    Art. 1. -(1) În vederea funcţionării, cabinetele de practică independentă individuale, asociate, precum şi cele prevăzute la art. 18 din norme, înfiinţate şi organizate în condiţiile legii, trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.

    (2) În cazul cabinetelor asociate şi punctelor de lucru aflate în locaţii diferite se eliberează câte o autorizaţie sanitară de funcţionare separată pentru fiecare punct de lucru.

    Art. 2. – Autorizaţia sanitară de funcţionare se eliberează la cererea reprezentantului legal al cabinetului de practică independentă.

    Art. 3. – Inspecţia sanitară de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică periodic respectarea condiţiilor igienico-sanitare şi a structurii spaţiilor funcţionale prevăzute, în funcţie de profilul de activitate.

    Art. 4. – Spaţiile destinate activităţii cabinetelor de practică independentă pot suferi modificări structurale, de circuite şi acces la utilităţi, în vederea asigurării unei cât mai bune adaptări funcţionale, cu respectarea prevederilor legale privind siguranţa în construcţii şi în măsura posibilităţilor tehnico-constructive oferite de spaţiu. Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti consiliază reprezentanţii legali ai cabinetelor privind circuitele funcţionale şi avizează proiectele de modificări.

    Art. 5. – Cabinetul de practică independentă va avea în componenţă minimă spaţiile prevăzute în art. 10-17, în funcţie de profilul de activitate. Aceste spaţii cuprind încăperi unde se desfăşoară activitatea medicală şi încăperi anexă necesare desfăşurării activităţii (sală de aşteptare, grupuri sanitare, vestiare, spaţii de depozitare a materialelor, boxă de materiale de curăţenie, boxă de deşeuri etc.).

    Art. 6. – Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi medicale se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:

    a) pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru vor fi lavabile, rezistente la dezinfectante, rezistente la decontaminări radioactive (după caz), rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz), negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer, fără asperităţi care să reţină praful; îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave, rotunjite;

    b) este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi;

    c) este interzisă mochetarea pardoselilor.

    Art. 7. – Amenajarea încăperilor anexă se va face cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

    a) sala de aşteptare – fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă de 1/1,5 mp/persoană;

    b) grupul sanitar pentru pacienţi să fie cu acces din sala de aşteptare, separat de cel destinat personalului sanitar. În cazul cabinetelor de practică independentă din mediul rural, acolo unde nu există posibilitatea racordării la reţeaua publică de canalizare, grupul sanitar va fi racordat la o fosă septică de beton vidanjabilă;

    c) pentru personalul medico-sanitar va fi asigurat un spaţiu cu destinaţie de vestiar; numărul vestiarelor şi desemnarea spaţiului destinat acestora vor fi în funcţie de numărul personalului care desfăşoară activitate concomitentă;

    d) încăperile cu profil administrativ vor fi separate de cele în care se desfăşoară activităţi medicale.

    Art. 8. – Cabinetele de practică independentă vor asigura accesul în incinta lor pentru persoanele cu handicap motor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

    Art. 9. – Următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele de practică independentă, indiferent de profil:

    a) asigurarea cu apă potabilă;

    b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile);

    c) deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;

    d) asigurarea unui microclimat corespunzător;

    e) asigurarea iluminării naturale şi artificiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii medicale şi de medicină dentară;

    f) asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor de practică independentă;

    g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;

    h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător;

    i) asigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

    j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

    Art. 10. – (1) Cabinetul de practică independentă pentru profesia de asistent medical generalist/moaşă va avea în componenţa minimă sală de aşteptare, sală de tratamente, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal şi spaţii de depozitare.

    (2) Sala de tratamente, cu o suprafaţă minimă de 9 mp, va fi special amenajată şi dotată cu o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă.

    Art. 11. – (1) În cabinetele de practică independentă în care au loc prelevări de produse biologice în vederea diagnosticului de laborator va fi desemnată o încăpere subcompartimentată în spaţiu pentru recoltarea sângelui şi spaţiu pentru recoltarea produselor patologice pentru microbiologie.

    (2) Aceste spaţii vor fi dotate cu mobilier adecvat prelevării de probe (canapea sau scaun cu spătar extensibil, cu accesorii pentru susţinerea antebraţului sau, după caz, alt mobilier specific specialităţii medicale şi tipului de prelevare, dulap pentru instrumentarul steril, măsuţă pentru pregătirea prelevării probei, măsuţă pentru depozitarea temporară a fluidelor prelevate), sursă de apă şi racord la sistemul de canalizare.

    (3) Transportul în siguranţă al probelor recoltate se va face la o unitate autorizată, în containere speciale, închise, cu pereţi impermeabili, uşor transportabile, din materiale care să permită decontaminarea, curăţarea şi dezinfecţia.

    Art. 12. – În scopul efectuării sterilizării şi păstrării sterilităţii instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare, la organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe (spălare, decontaminare, împachetare şi stocare) se vor avea în vedere:

    a) respectarea circuitelor funcţionale şi utilizarea spaţiilor anume desemnate;

    b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;

    c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile legale în vigoare privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;

    d) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care se face sterilizarea;

    e) caietul de sterilizare care atestă efectuarea sterilizării cuprinde:

    – numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;

    – data şi ora de debut şi de sfârşit ale ciclului;

    – temperatura la care s-a efectuat sterilizarea;

    – rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;

    – numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea;

    f) cabinetele de practică independentă asigură sterilizarea instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare şi pe baza contractelor încheiate cu unităţi specializate şi autorizate în acest sens.

    Art. 13. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Igienă va avea în structură: spaţiul de aşteptare prevăzut cu: 1-2 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul, grupuri sanitare, spaţiu de depozitare, după caz.

    Art. 14. – (1) În funcţie de specificul serviciilor şi de activităţile efectuate, spaţiul cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Laborator trebuie compartimentat astfel:

    a) după caz, pentru punctul de recoltări probe biologice:

    (i) sală de aşteptare;

    (ii) cameră pentru recoltare;

    (iii) grup sanitar destinat pacienţilor;

    b) pentru laboratorul de analize:

    (i) încăpere pentru recepţia probelor;

    (ii) încăpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dacă nu există o încăpere disponibilă, eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera de recepţie a probelor, dar în alt interval orar, afişat la sediul laboratorului de analize medicale şi disponibil pentru pacienţi;

    (iii) încăpere de lucru pentru laborator unde pot coexista hematologia, biochimia şi imunologia;

    (iv) încăpere pentru examenul de urină;

    (v) încăpere pentru microscopie;

    (vi) spaţii anexe:

    1. spaţiu pentru depozitarea separată a materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substanţelor toxice şi precursorilor de droguri; se vor depozita separat materialele sterile de cele nesterile;

    2. spaţiu pentru depozitarea deşeurilor;

    3. vestiar şi sală de repaus pentru personal;

    4. grup sanitar destinat personalului, separat de grupul sanitar destinat pacienţilor.

    (2) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct şi controlat. Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de „Pericol biologic”.

    (3) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi să fie astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

    (4) Mobilierul trebuie să fie de tip modular, confecţionat din materiale rezistente la dezinfectante. Dulapurile vor fi dispuse de preferinţă suspendate sau pe suporţi cu o înălţime de circa 15 cm, astfel încât să permită curăţarea cu uşurinţă a podelei. Scaunele vor fi de preferinţă rotative, confecţionate din materiale lavabile, rezistente la agenţi de curăţare şi dezinfecţie.

    (5) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu energie electrică dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi consumatori din clădire, precum şi de sursă neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică pentru echipamentele la care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.

    (6) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu apă rece şi caldă. Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu baterie acţionată de preferinţă cu pedală.

    (7) Spaţiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie ventilat corespunzător, natural sau artificial, prin folosirea instalaţiei de aer condiţionat, cu respectarea condiţiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează calitatea analizelor, acestea trebuie să fie controlate şi înregistrate. Când spaţiul este ventilat natural, ferestrele trebuie prevăzute cu plase pentru împiedicarea pătrunderii insectelor.

    (8) În spaţiile de lucru sunt interzise perdele, draperii şi ghivece cu flori.

    Art. 15. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Balneofizioterapie (BFT) este prevăzut cu vestiar şi grup sanitar pentru personal, depozit pentru lenjerie murdară, depozit pentru lenjerie curată, boxă pentru materiale de curăţenie.

    (2) În vederea aplicării procedurilor specifice, pentru procedurile de electroterapie, spaţiile necesare sunt: o sală compartimentată în boxe de câte un pat. Procedurile cu curenţi de înaltă frecvenţă se izolează în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.

    (3) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună într-o sală mare, încălzită şi ventilată corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, grup sanitar şi duşuri pentru pacienţi. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

    (4) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

    (5) Compartimentul de masoterapie se divizează în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:

    a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie;

    b) unitatea pentru masaj uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri, cu grup sanitar şi duş.

    (6) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere compartimentată în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

    Art. 16. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Radiologie va avea în componenţa minimă: sală de aşteptare, cameră RX, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal.

    (2) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară intraorală, cu tensiune de maximum 70 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2.

    (3) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară panoramică, cu tensiune de maximum 90 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2.

    (4) În cabinetele de practică independentă cu profil radiologic sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare. În aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotecţie şi control individual al expunerii prevăzute de legislaţia în vigoare.

    Art. 17. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Nutriţie şi dietetică va avea în structură: sală de aşteptare, cabinet de consiliere, grup sanitar pentru pacienţi şi grup sanitar pentru personal.

    Ministerul Sănătății, precizări despre distribuirea pastilelor de iodură de potasiu

    Ministerul Sănătăţii a transmis că distribuirea de pastile de iodură de potasiu se face în scopul administrării la populaţia de până în 40 de ani numai în caz de expunere după un incident nuclear.

    Sursa citată subliniază că este contraindicată administrarea preventivă a comprimatelor.

    „Încă de la începutul conflictului din Ucraina, Ministerul Sănătăţii s-a preocupat de procurarea pastilelor de iod şi a iniţiat o campanie de informare a populaţiei referitoare la modul de utilizare a acestora. Distribuţia către populaţie se face în mod gratuit pe baza prescripţiei eliberată de către medicul de familie. Aceasta nu este o noutate, ordinul de ministru care reglementează activitatea este în vigoare încă din 23 iunie 2022”, arată Ministerul Sănătății.

    Pastilele de iod se eliberează în peste 2.500 de farmacii, lista acestora regăsindu-se pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

    Prima ședință a grupului tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri necesare reformării asistenței medicale primare

    sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

    Ministerul Sănătății informează că luni a avut loc prima ședință a grupului tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri necesare reformării asistenței medicale primare.

    Potrivit sursei citate, dezvoltarea serviciilor de asistență medicală primară, atât preventive cât și curative, creșterea accesului populației la acest tip de servicii, reducerea birocrației și o politică pe termen mediu privind dezvoltarea resurselor umane în asistența medicală primară reprezintă condiția esențială pentru asigurarea accesului universal la servicii de sănătate.

    ”Prima ședință a fost condusă de ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, iar grupul tehnic este coordonat de doamna secretar de stat conf. dr. Adriana Pistol și include, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicină de Familie, ai comisiei consultative de medicină de familie a Ministerului Sănătății, reprezentanți ai organizațiilor pacienților cu boli cronice sau cu activitate relevantă în activitățile de prevenție”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

    Grupul de lucru se va întruni săptămânal pentru a analiza documentele realizate pentru fiecare din obiectivele menționate și va apela în funcție de necesități și la alte organizații sau persoane cu expertiză în domeniu, arată sursa citată.

    FNPMF, reacție după ce ministrul Sănătății i-a îndemnat pe români să se prezinte ”cât mai repede” la medicul de familie pentru prescripția comprimatelor de iod

    Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a transmis, luni, că este posibil ca pacienții cu ”probleme de sănătate curente să aştepte câteva zile sau săptămâni până vor putea obține o programare pentru o consultație la medicul de familie”. Reacția FNPMF vine după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, i-a îndemnat pe românii cu vârsta până la 40 de ani ”să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia pentru pastile de iod”.

    ”Având în vedere anunţul ministrului Sănătăţii cu privire la prezentarea imediată a persoanelor eligibile cu vârsta sub 40 de ani la medicul de familie, pentru eliberarea prescripţiei cu iodură de potasiu, aducem la cunoştință pacienţilor cu probleme de sănătate curente că este posibil să aştepte câteva zile sau săptămâni până vor putea obține o programare pentru o consultație la medicul de familie”, precizează Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, într-un comunicat.

    Medicii de familie afirmă că ”au prioritate urgenţele medico-chirurgicale şi, conform indicațiilor ministrului Sănătăţii de astăzi (luni – n.r.), persoanele sănătoase cu vârsta sub 40 de ani care doresc rețeta pentru iodura de potasiu, pe care o vor ridica ulterior din cele 2.500 de farmacii din lista afişată pe siteul ministerului”.

    FNPMF atenționează și că aceste rețete nu pot fi trimise online, fiind necesară prezența fizică la cabinet:

    ”Atenţionăm că reţetele nu pot fi trimise pe Whatsapp, e-mail, fiind necesară prezența fizică la cabinet. Semnalăm că şi Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS funcționează cu întreruperi de astăzi dimineață, astfel încât pot să apară întârzieri şi pentru consultaţiile programate”, potrivit comunicatului citat.

    ”Ne cerem scuze pacienţilor noştri pentru situația în care am fost puşi din nou de ministrul Sănătăţii”, încheie Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie.

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, luni, că sistemul de distribuţie a pastilelor de iodură de potasiu este ”perfect funcţional”.

    ”Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională. Îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara, listele se regăsesc la Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică, de unde îşi pot ridica gratuit aceste pastile. Este un sistem perfect funcţional. Este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reuşit să îl punem la punct”, a afirmat Alexandru Rafila.

     

     

     

    Ministrul Rafila: Dacă școlile asigură condiţii de igienă la grupurile sanitare, dezinfectanți, lucrurile pot fi ținute sub control

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă folosirea măştii de protecţie în şcoli, precizând că „dacă şcolile asigură condiţii de igienă în zona grupurilor sanitare, copiii să se poată spăla pe mâini, să meargă în siguranţă la ore, să aibă acces la dezinfectanţi, (…) lucrurile pot fi ţinute sub control”.

    „Eu sunt convins că şi şcolile acum sunt mult mai bine pregătite, ştiu ce au de făcut, masca va fi recomandată în mod evident şi în şcoli, nu la ora de sport, ca să nu existe astfel de întrebări care nu îşi au locul în acest moment. Dar, sigur că, cel puţin în prima lună, când vremea va permite acest lucru, să recomandăm foarte insistent aerisirea sălilor de clasă, a spaţiilor în care copiii îşi desfăşoară activitatea şi orele de sport se pot efectua în aer liber. Aşa că, dacă şcolile respectă aceste condiţii şi asigură condiţii de igienă în zona grupurilor sanitare, copiii să se poată spăla pe mâini, să meargă în siguranţă la ore, să aibă acces la dezinfectanţi, cred că lucrurile pot fi ţinute sub control”, a precizat ministrul Sănătății.

    „Să vedem evoluţia din următoarele două săptămâni şi să putem peste două săptămâni să avem o apreciere şi legată de evoluţia din septembrie. Sigur că orice activitate care înseamnă o creştere a interacţiunilor sociale semnificativă, pentru că începerea şcolilor reprezintă o intensificare a circulaţiei în mijloacele de transport în comun, interacţiune între grupuri de persoane care nu au trecut prin boală sau nu au fost vaccinate. Sigur că există o anumită creştere, depinde să vedem de la ce nivel plecăm spre sfârşitul lunii august ca să putem să facem o apreciere a evoluţiei”, a adăugat Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătății, despre evoluția pandemiei: Nu putem să facem predicţii extrem de sigure, dar, în mod evident, trendul este descendent

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, luni, că se observă o reducere cu circa 5.000 a numărului total de cazuri de COVID-19 înregistrate într-o săptămână.

    Ministrul a precizat că există posibilitatea ca una sau două săptămâni să existe o „anumită fază de platou”, după care scăderea cazurilor de infectări cu SARS-CoV-2 să se reia.

    „Cifrele demonstrează cu destul de multă fidelitate proiecţia pe care Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică o oferit-o. Avem o reducere a numărului total de cazuri înregistrate într-o săptămână cu circa 5.000 şi am ajuns de la o medie zilnică săptămâna trecută de circa 8.400 de cazuri la circa 7.400 de cazuri în această săptămână. O scădere semnificativă. Sperăm ca acest trend să continue şi să intrăm într-o perioadă de scădere a numărului de cazuri în săptămânile următoare. E posibil să existe o anumită fază de platou, o săptămână sau două, după care scăderea să se reia”, a precizat Alexandru Rafila.

    Potrivit ministrului, nu se pot face predicţii „extrem de sigure” privind situaţia cazurilor de COVID-19.

    „Rămâne de văzut tendinţa din următoarea perioadă. Nu putem să facem predicţii extrem de sigure, dar, în mod evident, trendul este descendent şi ne bucură acest lucru pentru că previne supraaglomerarea spitalelor”, a adăugat Alexandru Rafila.

    MS: 14 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 274 de persoane

    4.689 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 1.171 mai multe faţă de ziua anterioară, a anunţat, luni, Ministerul Sănătăţii (MS).

    Conform ministerului, 905 dintre cazurile noi înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

    Cele mai multe cazuri noi de COVID sunt în Bucureşti – 577 şi în judeţele Hunedoara – 374, Cluj – 330, Braşov – 278.

    Rata de infectare înregistrată la 14 zile, la nivel naţional, este de 4,22 cazuri la mia de locuitori.

    Cea mai mare incidenţă este în Bucureşti – 9,77, Sibiu – 7,47, Ilfov – 7,37 Braşov – 6,64.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.024 teste RT-PCR (1.482 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 542 la cerere) şi 13.013 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.345.780 teste RT-PCR şi 10.889.266 teste rapide antigenice.

    În total, pe teritoriul României, au fost înregistrate până în prezent 3.120.681 de cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 192 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Potrivit sursei citate, 4.299 de persoane cu COVID sunt internate în unităţile sanitare de profil, cu 305 mai multe faţă de ziua anterioară.

    La ATI sunt trataţi 274 de pacienţi, cu zece mai mulţi faţă de ziua anterioară, dintre care 238 sunt nevaccinaţi anti-COVID.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 657 sunt minori, 654 fiind internaţi în secţii, cu 102 mai mulţi faţă de ziua anterioară, şi trei la ATI, cu unul mai puţin faţă de ziua anterioară.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 14 decese în rândul pacienţilor cu COVID (nouă bărbaţi şi cinci femei).

    Dintre cele 14 decese, şase au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani şi opt la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi şi trei erau vaccinaţi anti-COVID.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 66.193 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

    30 de cazuri de variola maimuței, raportate până acum în România. Nouă dintre acestea, diagnosticate în ultima săptămână

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat, luni, că în ultima săptămână au fost raportate nouă cazuri de infecţie cu variola maimuţei.

    Numărul total de persoane infectate cu variola maimuţei în România este de 30.

    Potrivit ministrului, cei infectaţi cu acest virus sunt bărbaţi cu vârste cuprinse între 22 şi 44 de ani. Starea acestora este bună şi se află în izolare.

    Dintre aceştia, şapte sunt din Bucureşti, unul din Ilfov şi unul din Cluj.

    De asemenea, ministrul Sănătății a anunțat că România va primi o donație de câteva mii de doze de vaccin împotriva variolei maimuței din partea Comisiei Europene

    Aceste doze reprezintă „o resursă pentru vaccinarea contacților apropiați ai persoanelor bolnave, nimic altceva”, a precizat ministrul Sănătății.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.