Ministerul Sănătăţii informează că, în săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie, au fost înregistrate 2.707 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere faţă de săptămâna precedentă, când au fost 3.077 cazuri noi.
În aceeași perioadă, au fost raportate 27 de decese în rândul pacienţilor cu COVID-19.
Săptămâna trecută au fost efectuate 14.560 teste RT-PCR şi 60.324 teste rapide antigenice.
Un număr de 601 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt la pacienţi reinfectaţi.
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, luni, că numărul mamelor minore din România ar putea fi diminuat doar dacă acestea vor merge la şcoală, iar educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, „adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă”.
„Accesul la educaţie şi la educaţie sexuală sunt principalele probleme. Şi ar trebui să evităm să rămânem cantonaţi exclusiv în această zonă, a educaţiei sexuale. (..) Sunt convins că o să putem să găsim o soluţie astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc ilegal la vârste extrem de tinere şi ca urmare au copii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la lansarea unui studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Ministrul Sănătății susţine că, în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale şi sociale, se poate interveni în parteneriat cu autoritatea locală, acolo unde există multe comunităţi în care procentul mamelor tinere este mare.
„Am reînfiinţat, după foarte mult timp, o structură care să se ocupe de sănătatea mamei şi copilului. Informaţia legată de contracepţie este importantă. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare şi trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educaţie, educaţie pentru sănătate şi facilitarea accesului la servicii medicale”, a adăugat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece accesează doar medicina de familie pe durata sarcinii, arată un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia „Salvaţi Copiii” implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”.
Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) încurajează populația din România să raporteze reacțiile adverse suspectate ale medicamentelor, în cadrul unei campanii globale care se desfășoară în această săptămână și în țara noastră.
”Fiecare raport de reacție adversă transmis către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) contribuie la utilizarea în siguranță a medicamentelor de către toți pacienții”, potrivit unui comunicat de presă, transmis de ANMDMR.
Aflată la a șaptea ediție, campania globală #MedSafetyWeek se desfășoară în perioada 7-13 noiembrie și încurajează populația să raporteze reacțiile adverse suspectate la medicamente.
Campania, care se desfășoară la nivel global, implică autoritățile de reglementare a medicamentelor din 81 de țări și se concentrează pe rolul-cheie al fiecărui pacient, aparținător sau profesionist din domeniul sănătății, care raportează o reacție adversă suspectată și astfel, contribuie la utilizarea în siguranță a medicamentelor.
”Având în vedere faptul că toate medicamentele pot provoca reacții adverse la unii pacienți, există etape implementate în vederea monitorizării continue a siguranței medicamentelor, după ce acestea au fost puse pe piață. Scopul monitorizării siguranței este colectarea mai multor informații despre reacțiile adverse cunoscute, precum și identificarea unor reacții adverse noi. Autoritățile de reglementare utilizează sisteme pentru detectarea și evaluarea acelor reacții adverse și pentru prevenirea efectelor nedorite la viitori pacienți”, se arată în comunicatul citat.
În România, sistemul de raportare a reacțiilor adverse implementat de ANMDMR colectează și analizează rapoartele de reacții adverse suspectate. Din momentul implementării, sistemul de
raportare a ajutat la identificarea mai multor probleme de siguranță, care nu erau cunoscute anterior.
„Fiecare raport de reacție adversă transmis de un pacient sau profesionist din domeniul sănătății joacă un rol-cheie în obținerea mai multor informații despre beneficiile și riscurile medicamentelor aflate în circuitul terapeutic și permite luarea de măsuri în vederea reducerii la minimum a riscurilor. Raportarea reacțiilor adverse suspectate către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România ajută la îmbunătățirea siguranței medicamentelor pentru toți pacienții și, în anumite situații, duce la oferirea unor informații de prescriere mai bine adaptate, ceea ce determină îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților. Dacă dumneavoastră sau un pacient al dvs. experimentați o reacție adversă urmare a administrării unui medicament, asigurați-vă că ne raportați reacția adversă suspectată cu promptitudine”, a declarat farm. dr. Răzvan Prisada, președintele ANMDMR.
Orice persoană poate raporta reacțiile adverse suspectate către ANMDMR, accesând pagina web a agenției, secțiunea Raportează o reacție adversă.
sursa foto: Spitalul Victor Babeş Timișoara/Facebook
Boala bronșiectazică este o afecțiune cronică ce poate fi tratată, dar nu poate fi vindecată, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara. ”Netratată corect, boala alterează profund calitatea vieții devenind invalidantă”, avertizează medicii.
”Boala bronșiectazică (BB) este o afecțiune pulmonară cronică ce se definește prin coexistența alterării anatomice la nivel pulmonar cu o simptomatologie clinică specifică. Alterarea anatomică se referă la dilatarea anormală, permanentă și evolutivă a bronhiilor de calibru mediu”, a declarat prof. dr Voicu Tudorache, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Spitalului ”Victor Babeş” din Timişoara.
Potrivit sursei citate, din punct de vedere al simptomelor vorbim despre:
Incidența este de pană la 566 de cazuri la 100.000 de locuitori cu o creștere de 40% in ultimul deceniu, a subliniat prof. dr Voicu Tudorache.
”Managementul BB urmărește reducerea exacerbărilor (acutizărilor), reducerea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții și reducerea riscului de complicații viitoare, cum ar fi declinul funcției pulmonare și exacerbările severe. Netratată corect, boala alterează profund calitatea vieții devenind invalidantă. Căutarea unei cauze de bază, care poate fi susceptibilă de o intervenție țintită pentru a preveni deteriorarea continuă, este primordială, dar rămâne adesea zadarnică. Terapia se concentrează rapid către tratamente empirice pentru a preveni exacerbările infecțioase și a întârzia progresia bolii”, a afirmat prof. dr Voicu Tudorache.
Sursa citată arată că boala bronșiectazică înglobează leziuni pulmonare cauzate de o varietate mare de procese patogenice care răspund diferit la terapia cu antibiotice inhalatorii. Bolnavii cu bronșiectazii au adesea infecții cronice polimicrobiene.
Comisia europeană a aprobat un tratament preventiv pentru bronşiolită, în contextul unei epidemii puternice care afectează mai mult ţări europene, au anunţat, vineri, companiile farmaceutice AstraZeneca şi Sanofi, producătoare ale medicamentului, informează AFP.
Tratamentul – Nirsevimab – a primit autorizație de introducere pe piața din Uniunea Europeană ”pentru prevenirea infecţiilor cu Virusul respirator sinciţial (VRS) la bebeluşi”, a precizat grupul francez Sanofi într-un comunicat.
VRS este unul dintre virusurile care declanşează bronşiolita, afecţiune ce afectează în special nou-născuţii şi care, chiar dacă în general nu este gravă, provoacă deseori simptome grave şi necesită câteodată spitalizare.
Deocamdată nu există un vaccin împotriva acestei boli, aflată în prezent la originea unei epidemii de o amploare fără precedent în ultimii ani în Franţa şi în alte ţări europene.
Nirsevimab nu este un vaccin propriu-zis, însă acţionează cu o intenţie preventivă similară: administrat printr-o injecţie, vizează împiedicarea declanşării bronşiolitei.
Este vorba despre un tratament pe bază de anticorpi de sinteză care furnizează organismului în mod direct armele pentru lupta împotriva maladiei, pe când un vaccin determină organismul să producă singur astfel de anticorpi.
Autorizarea acestui tratament marchează o premieră importantă în lupta pentru combaterea bronşiolitei, chiar dacă nu va fi distribuit suficient de rapid pentru a influenţa epidemia din acest sezon.
Este primul medicament capabil să prevină formele grave de bronşiolită în rândul bebeluşilor. Un alt tratament preventiv, produs de grupul suedezo-birtanic AstraZeneca, există deja, dar este indicat doar pentru copiii cu risc sau prematuri.
Alte tratamente de acest tip urmează să fie produse. Circa 30 de tratamente – vaccinuri sau anticorpi monoclonali – sunt în prezent în faza de studiu clinic.
Compania americană Pfizer a anunţat, de asemenea, în această săptămână rezultate pozitive pentru un vaccin anti-VRS, ceea ce deschide calea unei viitoare autorizări.
Peste 200 de persoane, multe dintre acestea lideri de opinie din sănătatea românească, au participat la cel mai important și amplu proiect dedicat informării și conștientizării asupra problematicii accidentului vascular cerebral, lansat de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).
Medici, autorități, jurnaliști, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și ai societății civile au fost alături de ALIA la evenimentul NOI pentru EI, organizat în contextul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral.
Proiectul și-a propus să contribuie la crearea unei platforme de discuție și a unei comunități pentru a genera schimb de idei și realizarea de politici publice pe problematica AVC.
”Ca jurnalist, am aflat și am văzut dramele unor pacienți cu AVC sau ale aparținătorilor acestor pacienți. România, din păcate, nu are în prezent o politică clară în privința AVC și aici mă refer la o politică de resurse umane, pentru a avea profesioniști care să intervina la timp în AVC, pentru că în AVC timpul înseamnă viață, dar nici strategii de politici publice pentru ceea ce reprezintă recuperarea pacientului care a supraviețuit unui AVC. ALIA este un integrator între societatea civilă, profesioniștii din sănătate și nevoile pacientului cu AVC sau ale rudelor acestuia. La acest eveniment, ALIA a reprezentat o voce comună a medicilor, a jurnaliștilor, dar și a liderilor de opinie, pentru că doar împreună NOI putem lupta pentru EI. Și dacă vorbim de luptă, acesta fiind un cuvânt din denumirea ALIA, da, declar public că sunt și voi fi o luptătoare pentru pacientul cu AVC. Acest eveniment mi-a demonstrat că vocea societății civile este puternică, mi-a demonstrat că, dacă suntem uniți, putem realiza proiecte care să genereze o schimbare atat de necesară în abordarea AVC”, a declarat Liliana Curea, președintele Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).
Potrivit unui comunicat de presă, accidentul vascular cerebral apare atunci când o arteră din creier se blochează cu un cheag de sânge sau se rupe. În acel moment, creierul începe să moară.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în țările aflate în curs de dezvoltare, AVC este principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de mortalitate.
Un minut de AVC netratat înseamnă moartea a 1,9 milioane de neuroni. O oră de AVC netratat înseamnă pierderea numărului de neuroni echivalent cu 3,6 ani din viață.
Potrivit estimărilor, anual, în România, un număr de 55.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral ischemic, 7.500 de persoane un AVC hemoragic și 1.500 o hemoragie subarahnoidiană.
Cele mai emoționante mesaje din cadrul proiectului NOI pentru Ei au fost transmise de pacienți care au suferit un AVC, ,,oameni care s-au confruntat cu minusurile sistemului de sănătate, oameni care speră în schimbarea pe care NOI putem să o producem pentru EI”, a subliniat Liliana Curea (ALIA).
,,Sunt Oana, am 29 de ani și în 2020 am avut un AVC, urmat de afazie și paralizie pe partea dreaptă (față, mână și picior). Fericirea, când am mers pentru prima oară, nu se compară cu nimic. Când am mâncat pizza fără să îmi mușc limba, când am mângâiat o pisică cu mâna mea rănită și când am pronunțat ,,mami” m-au adus din nou în viață. Și, mai ales, mă bucur că nu am uitat gramatica limbii române. Am început în scaun cu rotile, cu afazie totală și acum sunt aici, stând pe picioarele mele și ținând discursul acesta. Și cel mai mult vreau să îi mulțumesc familiei mele mari, sistemul meu de suport și de iubire necondiționată. Unii pot spune că sunt norocoasă. Că sunt încă aici. Dar când ai AVC, nu vrei să speri la noroc. Vrei să suni la 112 și cel de la telefon să te trimită de urgență la spital. La camera de gardă vrei un doctor care să recunoască rapid semnele de AVC. Kinetoterapeutul și logopedul trebuie să existe încă din spital pentru că recuperarea ta e esențială. Când ai AVC vrei o rețea de oameni care să te ajute rapid. Așa că, vă rog, azi, aici să construim împreună această rețea și să lăsăm norocul să lucreze în altă parte”, spune Oana Cernătescu, pacient.
O altă poveste emoționantă, a precizat Liliana Curea (ALIA) este cea a jurnalistului Cătălin Striblea: „Se fac 10 ani în curând, 10 ani de la momentul în care viața mea s-a schimbat. Nu doar că eu am avut un AVC și trăiesc cu sechele de 10 ani, dar ultimii 10 ani au însemnat pentru mine să merg aproape în fiecare zi într-un centru de recuperare. Nu este zi în care să nu fi văzut un om care să nu fi făcut un AVC. În unele zile văd chiar mai mulți bolnavi”.
La evenimentul NOI pentru EI, organizat de ALIA, au participat reprezentanți ai: Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Departamentului pentru Situații de Urgență, Comisiilor de specialitate din Parlamentul României, Colegiului Medicilor din România și Colegiului Medicilor din Municipiul București, Serviciului de Ambulanță București – Ilfov, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, reprezentanți ai unora dintre Universitățile tradiționale de Medicină și Farmacie din România, precum și jurnaliști și pacienți.
Managementul evenimentului a fost asigurat de Sănătatea Press Group.
Lansarea primei faze a unui studiu asupra unui vaccin candidat pe bază de ARN mesager (ARNm), care combină protecţia contra gripei şi a COVID-19, a fost anunțată, joi, de producătorul farmaceutic american Pfizer şi partenerul său german BioNTech, transmite AFP.
Cele două laboratoare au dezvoltat deja unul dintre cele mai bine vândute vaccinuri anti-COVID-19 din lume.
Un vaccin combinat care utilizează tehnologia ARNm „ar putea simplifica practicile de vaccinare împotriva acestor doi agenţi patogeni respiratori, ceea ce ar putea duce la o mai bună acoperire vaccinală pentru ambele boli”, a declarat Annaliesa Anderson, director ştiinţific la Pfizer, citată într-un comunicat.
Pfizer şi BioNTech se alătură altor laboratoare care încearcă, de asemenea, să dezvolte un vaccin combinat: Moderna a dat startul primei faze a unui studiu asupra unui vaccin împotriva gripei şi COVID-19, a confirmat compania americană, joi, în marja anunţării rezultatelor sale trimestriale.
La jumătatea lunii octombrie, laboratorul american de biotehnologie Novavax a anunţat „rezultatele pozitive ale studiului clinic de faza 1 şi 2” a unui vaccin candidat de acest tip.
Până în 2020, BioNTech şi Pfizer au reuşit să creeze rapid şi cu succes primul vaccin din lume aprobat împotriva COVID-19, care a generat venituri de miliarde de dolari pentru ambele companii.
BioNTech va fi responsabilă de testarea siguranţei, a răspunsului sistemului imunitar şi a dozei optime a unui vaccin candidat combinat, prin recrutarea a 180 de voluntari sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani în Statele Unite, potrivit unui comunicat. Perioada de monitorizare a fiecărui participant va fi de şase luni.
Tehnologia ARNm permite transmiterea unei comenzi către celulele umane pentru ca acestea să producă proteinele prezente în virus cu scopul de a „antrena” sistemul imunitar să îl recunoască şi să îl neutralizeze.
Faza de testare va avea drept scop descoperirea „potenţialului vaccinurilor mARN care vizează mai mult de un agent patogen”, a declarat Ugur Sahin, CEO şi cofondator al BioNTech, citat în comunicat.
Ministerul Sănătății (MS) demarează acțiunea de depistare activă a tuberculozei în județele Botoșani, Constanța, Galați, Iași, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea, Vaslui, în cadrul Programului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, suma necesară pentru depistarea precoce și tratarea tuberculozei (3,5 milioane de euro) este nerambursabilă și provine de la Fondul Global.
”Scopul programului este reprezentat de identificarea precoce a cazurilor posibile de tuberculoză (TB), pentru stabilirea diagnosticului de certitudine și asigurarea tratamentului adecvat. Depistarea precoce reduce transmiterea tuberculozei în gospodărie, la locul de muncă, la școală sau mediu comunitar. Prin realizarea acestui proiect, cresc șansele de vindecare ale pacienților și scade probabilitatea de a suferi complicații sau sechele ale TB, implicit consecințele sociale și economice asociate tuberculozei”, se arată în comunicatul citat.
Programul este destinat persoanelor de peste 18 ani, cu factori de risc pentru tuberculoză, indiferent de statutul de asigurat și se va realiza în comunități la risc, prin echipe mobile organizate și coordonate de către direcțiile de sănătate publică județene.
”Persoanele depistate ca fiind suspecte de TB, inclusiv cetățenii străini, sunt trimise la dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale și beneficiază de tratament și alte drepturi prevăzute de legislația în vigoare, indiferent de naționalitate sau de statutul de asigurat”, potrivit sursei citate.
România continuă să înregistreze cele mai multe cazuri de tuberculoză dintre toate statele din Uniunea Europeană.
”În timpul pandemiei de COVID-19, cazurile de tuberculoză s-au redus cu aproximativ o treime, dar această scădere este posibil să fie cauzată de lipsa depistării și a reticenței la accesarea serviciilor medicale în această perioadă”, conform MS.
200 de centre medicale comunitare integrate au fost selecate de Minsiterul Sănătății pentru a beneficia de finanţare nerambursabilă, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Aceste obiective de investiții vor include construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea centrelor comunitare integrate, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.
O listă de rezervă include alte 100 de obiective similare care vor fi finanțate, în cazul în care nu va fi atins plafonul de buget al programului. Cererile de finanțare pot fi depuse până la data de 15 decembrie, urmând ca până la 30 decembrie să fie semnate contractele cu beneficiarii.
„Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila s-a întâlnit ieri, 02 noiembrie 2022, cu primarii unor comune din județul Botoșani (…) , pentru a găsi cele mai bune soluții pentru implementarea rapidă a acestor proiecte. În aceste localități există mai multe cabinete de medicină de familie care s-au înscris în programul de reabilitare și dotare a acestui tip de investiții”, se arată în comunicatul citat.
Investiția pentru centrele comunitare integrate are un buget total de 40.200.000 euro iar pentru medicina de familie, 180.000.000 de euro.
„Centrele comunitare integrate au ca scop sporirea accesului la asistență medicală de calitate pentru populație și, în special, pentru grupurile vulnerabile, pentru că acestea reunesc toate serviciile medicale într-un singur loc”, conform sursei citate.
Potrivit unui nou studiu realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Queensland, SARS-CoV-2 poate activa acelaşi răspuns inflamator la nivelul creierului ca boala Parkinson și Alzheimer, inducând un potenţial risc de afecţiuni neurodegenerative în viitor, relatează Xinhua.
„Am studiat efectul virusului asupra celulelor imune ale creierului, ‘microglia’, care sunt celulele cheie implicate în progresia bolilor cerebrale precum Parkinson şi Alzheimer”, a declarat Trent Woodruff, coautor şi profesor de farmacologie la Universitatea din Queensland.
Folosind sânge de la un donator uman, cercetătorii au crescut microglia în laborator şi au infectat celulele cu virusul SARS-CoV-2. Ei au descoperit că celulele „au devenit efectiv ‘furioase’, activând aceeaşi cale pe care proteinele Parkinson şi Alzheimer o pot activa în boală, inflamazomii”, a adăugat Woodruff.
Potrivit studiului publicat în revista Molecular Psychiatry din portofoliul Nature, proteina spike a virusului SARS-CoV-2 a fost suficientă pentru a activa şi declanşa inflamazomul, care ar putea începe un proces cronic şi susţinut de ucidere a neuronilor.
„Deci, dacă cineva este deja predispus la boala Parkinson, a avea COVID-19 ar putea fi ca şi cum s-ar turna mai mult combustibil pe acel ‘foc’ din creier”, a avertizat Woodruff.
Woodruff a declarat că echipa este interesată să continue investigaţiile asupra diferitelor variante ale proteinei spike pe microglia, deoarece consideră că „unele variante mai noi ar putea avea un răspuns şi mai puternic”.
Examinarea impactului pe termen lung al unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2 asupra creierului este, de asemenea, următoarea ţintă pentru cercetători.
„Suntem interesaţi să infectăm şoareci cu virusul, să îi lăsăm să se recupereze şi apoi să monitorizăm şoarecii pentru simptomele motorii şi cognitive pe măsură ce îmbătrânesc. De asemenea, putem induce boala Parkinson la şoareci pentru a vedea dacă aceştia au un răspuns exacerbat după recuperarea după infecţie”, a mai spus omul de ştiinţă.
