Turiștii prezenți în cinci stațiuni de pe litoral sunt așteptați, în perioada 15-20 august, la screening-ul gratuit oferit de 26 de medici dermatologi şi endocrinologi în cadrul campaniei de prevenţie „Asumă-ţi să fii sănătos!”, derulată, pentru al doilea an consecutiv, de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Campania este realizată în parteneriat cu Societatea Română de Endocrinologie (SRE) şi Societatea Română de Dermatologie (SRD), cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa şi al Ministerului Apărării Naţionale.
„Campania (…) va beneficia de voluntariatul medicilor rezidenți și specialiști, precum și de suportul coordonatorilor principali ai acestui eveniment: Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector al U.M.F.C.D., Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană, Prorector al U.M.F.C.D. și Președinte al S.R.E., Dr. Alin Nicolescu, Secretar General S.R.D., Conf. Univ. Dr. Magda Constantin, precum și Ec. Cristina Ecaterina Schipor, Director Executiv al D.S.P. Constanța”, potrivit unui comunicat al Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
În cadrul primei ediții a campaniei de prevenție, au fost acordate 2.066 de consultații medicale, dintre care 913 de dermatologie pentru screening melanom. În specialitatea endocrinologie, s-au realizat 709 consultații pentru screening sindrom metabolic și 444 pentru screening osteoporoză.
“În contextul în care prima ediție a campaniei de prevenție a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila -Asumă-ți să fii sănătos!- a înregistrat, anul trecut, un interes crescut din partea turiștilor aflați la malul Mării Negre, aceștia beneficiind, în mai puțin de o săptămână, de peste 2.000 de consultații gratuite în specialitățile dermatologie și endocrinologie am decis, împreună cu cele două societăți medicale de profil, să repetăm experiența din 2021 și am convingerea că și această a doua ediție va contabiliza, la finalul său, rezultate cel puțin similare celor anterioare, iar pentru realizarea acestui important proiect țin să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri și în mod special celor 26 de medici care s-au implicat în acest program de voluntariat” a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rector al Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.
Pe parcursul celor șase zile ale Campaniei – Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2022, turiștii care doresc să beneficieze gratuit de consultații dermatologice și endocrinologice vor putea apela la cei 26 de medici (rezidenți și specialiști), prezenți în cele cinci puncte de lucru special amenajate (corturi spațioase ale M.Ap.N. pe care vor fi afișate bannere ale campaniei) în următoarele stațiuni: Costinesti, Neptun, Saturn, Mangalia și Olimp.
Consultațiile se vor face în perioada 15-20 august în intervalele orare 09.00 – 12.00 si 15.00 – 18.00, cu excepția zilei de 20 august, când programul de screening se va derula doar în cursul dimineții.
Corturile vor fi amplasate lângă următoarele repere:
- Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Neptun
- Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor – plajă Mangalia
- Plaja Phoenicia Blue View – Olimp
- Containere Smurd-ISU- plajă Costinești
- Containere Smurd-ISU- plajă Saturn
SRD: 8% din popuație suferă de o afecțiune cutanată cu potențial precanceros
Societatea Română de Dermatologie (SRD) continuă seria campaniilor de prevenție Euromelanoma, oferind în cadrul Campaniei consultații medicale dermatologice turiștilor aflați pe litoralul românesc în perioada 15-20 august.
“De altfel, de-a lungul celor 8 ani de la debutul campaniei Euromelanoma, peste 15.000 de români au beneficiat de consultații dematologice gratuite, iar alte câteva zeci de mii de persoane au fost informate în detaliu asupra riscurilor la care își pot expune pielea, dar și cum se poate preveni apariția unei afecțiuni cutanate. Cel mai recent studiu clinic realizat de către grupul internațional Euromelanoma relevă faptul că 8% din popuație suferă de o afecțiune cutanată cu potențial precanceros. Această amplă analiză științifică a fost realizată în urma unui screening în masă al populației , iar în urma examinării clinice a unui număr de 394.681 de persoane a rezultat o prevalență de 8,2% a keratozei actinice (o afecțiune precanceroasă a pielii care, dacă este lăsată netratată, se poate transforma în carcinom scuamocelular)“, potrivit comunicatului citat.
Studiul Euromelanoma, realizat în perioada 2009-2018, a arătat că între 4,4% și 13,5% (prevalența totală de 8,2%) dintre persoanele din cele 32 de țări participante au fost diagnosticate cu keratoză actinică, vărsta medie a acestora fiind de 47 de ani. Keratozele actinice pot să apară fie singure, fie grupate. De obicei, au aspectul unor pete de mici dimensiuni (de obicei 1-2 cm), de culoarea pielii, albe, roz sau într-o combinație de culori, acoperite de scuame. Unele leziuni pot fi foarte mici sau practic invizibile, dar pot fi identificate prin textura lor aspră.
De asemenea, studiul clinic Euromelanoma a identificat factorii de risc semnificativi și independenți pentru dezvoltarea keratozei actinice în Europa: sexul masculin, vârsta, pielea deschisă la culoare, arsuri solare în copilărie/adolescență, lipsa aplicării de protecție solară, petrecerea mai mult de un an într-o țară mai însorită, vacanțe însorite, istoric familial de melanom, antecedente personale de cancer de piele non-melanom, prezența leziunilor de daună solară și a leziunilor cutanate suspecte.
SRD: Alunițele atipice nu sunt melanom
Nevii displazici sunt alunițe care au o forma mai mare și neregulată decât o aluniță obisnuită, o culoare neuniformă, cu centru maro închis și margini mai deschise, neuniforme.
Persoanele cu nevi displazici pot avea mai mult de 100 de alunițe și risc mai mare de a dezvolta melanom. Melanomul poate să se dezvolte dintr-o aluniță atipică.
Potrivit sursei citate, alunițele atipice se pot forma oriunde pe corp, inclusiv pe scalp, sâni sau picioare, dar apar adesea în zonele care au fost expuse frecvent la soare. Deși nu toate alunițele atipice sunt alunițe precanceroase, pot deveni alunițe canceroase sau melanom.
“Prima ediție a campaniei “Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2021” ne-a demonstrat încă odată că rolul medicinei de prevenție este unul fundamental pentru integritatea sănătății fiecăruia dintre noi și mai mult de-atât, că alegerea oamenilor de a conștientiza importanța prevenției nu este doar una pur teoretică, ci și practică, chiar și atunci când se află în perioada concediilor de odihnă ceea ce este extrem de îmbucurător pentru noi cei implicați în derularea actului medical, iar în eficiența dovedită a campaniei precedente putem adăuga și faptul că anumiți turiști consultați pe litoral au necesitat ulterior investigații mai ample în clinici de specialitate, dar extrem de utile în prevenirea unor afecțiuni ce ar fi putut deveni grave ” a declarat Dr. Alin Nicolescu- Secretar General al SRD.
De asemenea, medicii dermatologi estimează că impactul pandemiei COVID-19 a fost unul distructiv și în sfera dermatologiei, aproximativ o cincime (21%) din melanoame nu au fost diagnosticate și o treime (33,6%) dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza pandemiei.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, din care 232 de cazuri în România.
“Cancerul de piele este o problemă importantă de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer în populația albă. Incidența lui a crescut de 3-4 ori în ultimele decade și se află în continuă creștere, în contextul creșterii duratei de viață, îmbătrânirii populației și continuării comportamentelor de expunere la soare. Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate. Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul și Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat și este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%). Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate în cazurile avansate. Depistarea precoce este principala modalitate de reducere a morbidității, mortalității și costurilor economice și sociale ale cancerelor cutanate“, arată sursa citată.
SRE: Peste un milion de femei și bărbați din România cu vârsta de peste 50 de ani suferă de osteoporoză, având un risc major de fracturi osoase de fragilitate
Societatea Română de Endocrinologie (SRE) va oferi, în cadrul campaniei de prevenție de pe litoral, un nou program de screening pentru osteoporoză si sindrom metabolic.
În cadrul acestei evaluări, cei 15 medici endocrinologi și rezidenți care vor participa la campania de screening vor urmări:
- stabilirea riscului de fractură majoră osteoporotică și a fracturii de șold, calculat cu ajutorul unui instrument numit FRAX, precum și utilizarea chestionarului IOF (International Osteoporosis Foundation) pentru stabilirea riscului de osteoporoză și al fracturilor de fragilitate.
- în cadrul campaniei de screening pentru sindromul metabolic se vor măsura: înălțimea, greutatea, indicele de masă corporală, circumferința abdominală, tensiunea arterială, glicemia.
„Osteoporoza este o problemă de sănătate publică în continuă creştere, cu consecinţe majore asupra stării de sănătate a populaţiei vârstnice, care are un important impact asupra calităţii vieţii pacienţilor pe de o parte, dar şi impact considerabil social şi economic, pe de altă parte. Aceasta afectiune este a doua problemă de sănătate din lume, după afecţiunile cardiovasculare, estimează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Campania de screening pe care o derulăm este importantă pentru a aduce pacientul la medic și pentru a ajuta un număr de persoane interesate de starea de sănătate, să își poată evalua riscul de osteoporoză si sindrom metabolic. În cazul persoanelor care vor fi identificate cu risc crescut de osteoporoza sau pentru sindrom metabolic, acestea vor rămâne în contact cu medicii din campanie, pentru a fi îndrumate pe mai departe”, a declarat Prof. Dr. Cătălina Poiană, Președintele Societății Române de Endocrinologie.
Conform sursei citate, numită și „boala oaselor fragile”, osteoporoza este în general, o boală „tăcută”, care poate evolua fără simptome până la apariția celei mai grave consecințe a acesteia, fractura de fragilitate. Osteoporoza se caracterizează prin scăderea densității minerale osoase, si alterarea microarhitecturii țesutului osos, ceea ce antrenează scăderea rezistenței osoase și creșterea fragilității oaselor, cu creșterea consecutiva a riscului de fractură.
În România, la nivelul anului 2013, peste un milion de persoane sufereau de osteoporoză. Potrivit SRE, povara economică estimată îngrijirii facturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025. Pe lângă un cost semnificativ pentru societate, fracturile de fragilitate presupun, pentru cei afectați: durere, suferință și dizabilități semnificative, și chiar deces.
“Osteoporoza este incă o boală subdiagnosticată si subtratată! Un management adecvat al acestei boli pe tot traseul pacientului, printr-un diagnostic precoce dar și prin soluții terapeutice inovative personalizate, poate crește calitatea vieții pacienților și poate reduce costurile asociate acestei boli. Toate acestea pot fi realizate prin prioritizarea acestei afecțiuni de către toți factorii interesați și prin asumarea și implementarea unui Plan Național de Management al Osteoporozei”, a mai spus Prof. Dr. Cătălina Poiană.
Potrivit sursei citate, sindromul metabolic reprezintă un complex de factori de risc cardiovasculari și metabolici și este caracterizat prin prezența hiperglicemiei/rezistenței la insulină, a obezității și a dislipidemiei.
“Înțelegerea sindromului metabolic este relevantă pentru identificarea pacienților care prezintă un risc ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice și diabet zaharat de tip 2 și facilitează realizarea studiilor clinice și epidemiologice care ne pot ajuta să determinăm abordările optime privind modificarea stilului de viață și abordările farmacologice care vizează prevenția complicațiilor asociate“, potrivit comunicatului citat.
Cauzele care stau la baza sindromului metabolic includ: obezitatea, rezistența la insulină, inactivitatea fizică, factori genetici și înaintarea în vârstă, arată SRE.
“Pacienții cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicații, inclusiv boli de inimă, stenoză aortică, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și chiar boală tromboembolică. În prezent, dovezile par să indice că riscul unui accident vascular cerebral ischemic este mult mai mare la pacienții cu sindrom metabolic decât se credea anterior.6 În plus, alte probleme asociate sindromului metabolic includ riscul apariției malignităților la rinichi, vezică biliară, colon și chiar la nivelul prostatei. Sindromul metabolic poate crește și riscul de eclampsie și poate afecta performanța cognitivă. De asemenea, acești pacienți se confruntă și cu facturi medicale mai mari, au șanse mai mari de a avea venituri reduse și pot avea accesul la asistență medicală îngreunat“, se arată în comunicat.
