Studiu clinic de fază I: Un vaccin împotriva cancerului de sân a generat în siguranță un răspuns imunitar puternic

Un vaccin împotriva cancerului de sân, aflat în faza experimentală, a generat în siguranță un răspuns imunitar puternic la o proteină cheie a tumorii, într-un studiu clinic de fază I, au descoperit cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității din Washington (UW), din SUA.

Cercetarea, publicată în revista JAMA Oncology, sugerează că vaccinul ar putea fi capabil să trateze diferite tipuri de cancer de sân.

„Deoarece acesta nu a fost un studiu clinic randomizat, rezultatele ar trebui considerate preliminare, dar sunt suficient de promițătoare încât vaccinul împotriva cancerului de sân să fie evaluat acum într-un studiu clinic randomizat mai mare”, a spus dr. Mary „Nora” L. Disis, autoare principală și profesor de medicină în Divizia de Oncologie Medicală a UW și directoare a Cancer Vaccine Institute.

Studiul de fază I a fost conceput pentru a evalua siguranța unui vaccin care vizează o proteină numită receptorul 2 al factorului de creștere epidermic uman (HER2) și pentru a vedea dacă a fost generat un răspuns imunitar la proteină.

HER2 se găsește pe suprafața multor celule, dar în până la 30% dintre cancerele de sân, HER2 este supraprodus până la de 100 de ori mai mult decât cantitatea observată în celulele normale. Aceste cancere „HER2-pozitive” tind să fie mai agresive și mai susceptibile de a recidiva după tratament, dar supraproducția de HER2 declanșează și o reacție imunitară care poate fi benefică.

Mai exact, pacienții cu cancer de sân HER2-pozitiv care creează un tip de răspuns imunitar numit imunitate citotoxică (sau ucidere a celulelor) au șanse mai mici de recidivă după tratament și au o supraviețuire generală mai lungă decât cei care nu au un astfel de răspuns imunitar.

Pentru a stimula acest tip de răspuns, dr. Disis și colegii ei au creat un vaccin ADN. Spre deosebire de vaccinurile proteice, care conțin de obicei o proteină sau o parte dintr-o proteină pe care se dorește să o țintească sistemul imunitar, vaccinurile ADN conțin instrucțiunile ADN pentru proteina țintă.

Cum funcționează vaccinul împotriva cancerului de sân?

Odată injectat, acest ADN este preluat de celule la locul injectării, care apoi încep să producă proteina codificată în instrucțiunile ADN-ului vaccinului. Celulele vor prezenta apoi proteina sistemului imunitar, un proces mai probabil să genereze un răspuns imunitar citotoxic puternic.

Vaccinul utilizat în acest studiu conține instrucțiunile ADN pentru o parte a HER2 care este de obicei localizată în interiorul celulei. Se știe că această porțiune intracelulară provoacă răspunsuri imunitare citotoxice mai puternice.

În studiu au fost înrolate 66 de femei care au avut cancer metastatic. Toate femeile au urmat o terapie standard și au obținut fie o remisiune completă, fie le-au rămas tumori doar în os, care tind să crească lent.

Participantele la studiu au fost împărțite în trei grupuri, fiecare participantă primind trei injecții. Un grup a primit trei injecții cu doză mică (10 mcg) de vaccin, un grup a primit trei injecții cu o doză intermediară, de 100 mcg, iar al treilea grup, trei injecții cu o doză mare, 500 mcg. Ele au primit și medicamentul stimulator de imunitate numit factor de stimulare a coloniilor granulocite-macrofage (GM-CSF), care favorizează imunitatea citotoxică.

Participantele au fost apoi urmărite timp de 3 până la 13 ani (urmărirea mediană a fost de aproape 10 ani). O urmărire lungă a fost importantă deoarece HER2 se găsește pe multe alte tipuri de celule. Cercetătorii au vrut să se asigure că vaccinarea nu a declanșat, în timp, un răspuns autoimun împotriva altor țesuturi sănătoase care poartă HER2.

„Rezultatele au arătat că vaccinul împotriva cancerului de sân este foarte sigur. De fapt, cele mai frecvente efecte secundare pe care le-am văzut la aproximativ jumătate dintre paciente au fost foarte asemănătoare cu ceea ce vedeți cu vaccinurile COVID: roșeață și umflare la locul injectării și poate ceva febră, frisoane și simptome asemănătoare gripei”, a spus dr. Disis.

De asemenea, vaccinul a stimulat cu succes răspunsul imunitar citotoxic dorit, fără a declanșa efecte secundare severe, cel mai puternic răspuns imunitar apărând la pacienții care au primit doza medie.

Deși studiul nu a fost conceput pentru a vedea dacă vaccinul ar putea încetini sau preveni progresia cancerului, cercetătorii au remarcat că participantele s-au descurcat mult mai bine decât ar fi fost de așteptat de la pacienți cu stadii similare de cancer de sân (50% dintre aceștia au o speranță de viață după tratament de 5 ani).

„Acum le-am urmărit pe aceste femei timp de 10 ani și 80% dintre ele sunt încă în viață”, a menționat dr. Disis.

„Dacă rezultatele noului studiu de fază II randomizat-controlat al vaccinului sunt pozitive, va fi un semnal puternic pentru noi să trecem rapid la un studiu definitiv de fază III. Am mari speranțe că suntem aproape de a avea un vaccin care poate trata eficient pacienții cu cancer de sân”, a spus dr. Disis.

Un test de sarcină bazat pe salivă va ajunge în farmacii de la începutul anului viitor

0

Un test de depistare a sarcinii la domiciliu, bazat pe salivă şi dezvoltat în Israel, urmează să fie lansat în Europa şi în alte pieţe începând de anul viitor, au anunţat reprezentanţii producătorului, citaţi de DPA.

Acesta este primul test rapid din lume pentru depistarea sarcinii cu ajutorul salivei.

Noul test va ajunge în farmaciile din Europa, Africa de Sud şi Israel în primul trimestru al anului 2023.

„Produsul este foarte simplu, uşor de folosit şi oferă rezultate precise în doar câteva minute”, au declarat reprezentanţii companiei producătoare.

Producătorii spun că acesta este singurul test din lume pentru depistarea timpurie a sarcinii la domiciliu cu ajutorul salivei, în loc să folosească urina, aşa cum se întâmplă în cazul testelor tradiţionale. Noul test reuşeşte acest lucru prin depistarea în salivă a unui hormon de sarcină.

Potrivit producătorului său, testul poate fi utilizat încă din prima zi de întârziere a ciclului menstrual.

Conform datelor preliminare, testul are o sensibilitate de 95% şi o specificitate de 97%. Sensibilitatea arată cât de bine detectează testul o sarcină. Specificitatea se referă la cât de multe femei care nu sunt gravide sunt recunoscute ca atare de un test.

Premieră: Sânge creat în laborator, transfuzat la om

Cercetătorii britanici au realizat, în premieră, transfuzii de celule roșii din sânge care au fost crescute în laborator.

Pentru prima dată, celulele roșii din sânge cultivate în laborator au fost transfuzate la doi voluntari în cadrul primului test clinic din lume, deschizând calea unor tratamente inovatoare pentru pacienţii cu grupe de sânge rare sau cu anemie gravă. Testul are ca scop studierea duratei de viaţă a celulelor cultivate în laborator în comparaţie cu infuziile de globule roşii standard de la acelaşi donator.

Se preconizează că celulele sanguine cultivate în laborator vor funcţiona mai bine decât celulele roşii donate standard.

„Celulele de sânge crescute în laborator sunt toate proaspete, așa că echipa de studiu se așteaptă ca acestea să aibă rezultate mai bune decât o transfuzie similară de celule roșii standrad donate, care conține celule de diferite vârste”, potrivit unui comunicat al  Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Regatul Unit.

În cadrul studiului de cercetare, doi voluntari au primit echivalentul a 1 până la 2 lingurițe din așa-numitul sânge „fabricat” în labortaor.

„Sperăm că globulele noastre roşii cultivate în laborator vor dura mai mult decât cele care provin de la donatorii de sânge. Dacă studiul nostru, primul de acest gen din lume, va avea succes, va însemna că pacienții care au nevoie în prezent de transfuzii regulate de sânge pe termen lung vor avea nevoie de mai puține transfuzii în viitor, ceea ce va ajuta la schimbarea îngrijirii lor”, a declarat dr. Cedric Ghevaert, profesor în medicina transfuzională şi hematolog consultant la Universitatea din Cambridge şi la NHS Blood and Transplant (NHSBT).

Pacienţii au fost monitorizaţi îndeaproape şi nu au fost raportate efecte secundare neplăcute. Ei sunt sănătoşi şi se simt bine, au declarat cercetătorii.

„Acest studiu provocator şi interesant este un pas uriaş pentru fabricarea de sânge din celule stem”, a declarat Ashley Toye, profesor de biologie celulară la Universitatea din Bristol şi director al Unităţii NIHR de sânge şi transplant în domeniul produselor din celule roşii.

Donatorii din baza de donatori de sânge a NHSBT au donat sânge pentru acest studiu, iar celulele stem au fost separate din sângele lor. Aceste celule stem au fost apoi cultivate pentru a produce globule roşii într-un laborator din cadrul Unităţii de Terapii Avansate a NHSBT din Bristol.

Cei care au primit sângele sunt membri sănătoşi ai National Institute for Health and Care Research (NIHR) BioResource.

Se aşteaptă ca cel puţin 10 voluntari să primească două mini-transfuzii la un interval de cel puţin patru luni, care vor include una de celule roşii donate standard şi una de celule roşii cultivate în laborator. Acest lucru le va permite oamenilor de ştiinţă să studieze dacă celulele roşii tinere produse în laborator durează mai mult decât celulele produse în organism.

„Pacienţii care au nevoie de transfuzii de sânge regulate sau intermitente pot dezvolta anticorpi împotriva unor grupe sanguine minore, ceea ce face mai dificilă găsirea de sânge de la donatori care să poată fi transfuzat fără riscul unei reacţii care ar putea pune viaţa în pericol”, a declarat Dr. Farrukh Shah, directorul medical de transfuzii al NHSBT.

„Această cercetare de vârf la nivel mondial pune bazele fabricării de globule roşii care pot fi folosite în siguranţă pentru transfuzia persoanelor cu tulburări precum cele cu celule secerătoare. Nevoia de donaţii normale de sânge pentru a furniza marea majoritate a sângelui va rămâne. Dar potenţialul ca această lucrare să fie benefică pentru pacienţii greu de transfuzat este semnificativ”, au mai spus cercetătorii.

Sunt necesare mai multe teste înainte de utilizarea sa clinică la pacienţi. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au explicat că această cercetare a reprezentat un pas important spre viitorul utilizării globulelor roşii fabricate pentru a îmbunătăţi tratamentele la pacienţii cu grupe de sânge rare sau la persoanele cu nevoi complexe de transfuzie.

Monitorul Oficial: Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului în România

Monitorul Oficial a publicat, marți, Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului în România. Actul normativ va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Potrivit actului normativ, Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătății publice, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea
tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023—2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național.

”Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene. Îndeplinirea tuturor obiectivelor și a măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului constituie o obligație a tuturor autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice”, se precizează în lege.

Potrivit legii, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului, după cum urmează:

  • a) servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului;
  • b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;
  • c) servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate;
  • d) servicii sociale și indemnizații lunare de hrană.

Conform legii, Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se finanțează în principal de către Ministerul Sănătății de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanțarea planului național reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

”Sumele alocate Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România necheltuite în anul în curs sau în perioada de implementare se reportează pentru anul următor, respectiv pentru următorul plan național de prevenire și combatere a cancerului. Sumele alocate Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România nu pot face obiectul unor rectificări negative, cu excepția unei situații de forță majoră ce impune suplimentarea sumelor destinate exclusiv tratamentului curativ de cancer”, mai prevede legea.

Fondurile pentru decontarea serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România se stabilesc și se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naționale curative sau de prevenție.

”Ministerul Finanțelor creează și finanțează un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății. În scopul implementării Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România, Ministerul Sănătății și unitățile din subordine și coordonare, precum și ministerele care au rețea medicală proprie pot colabora cu asociații și fundații de profil, naționale și internaționale”, potrivit actului normativ.

Conform actului normativ, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii și de implementare a Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătății împreună cu fiecare minister care are rețea medicală.

Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România poate fi consultat AICI

 

Acțiune de depistare activă a tuberculozei în județe cu risc crescut. Ordinul, în Monitorul Oficial

Ordinul pentru organizarea și desfășurarea unei acțiuni de depistare activă a tuberculozei în județe cu risc crescut a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1075 din 08 noiembrie 2022:

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) În cadrul Programului 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” se va desfăşura o amplă acţiune de depistare activă a tuberculozei, începând cu luna octombrie 2022.

(2) Acţiunea de depistare activă prevăzută la alin. (1) se va desfăşura cel puţin în următoarele judeţe: Botoşani, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea şi Vaslui.

Art. 2. -Acţiunea de depistare activă prevăzută la art. 1 alin. (1) are ca scop identificarea precoce a cazurilor posibile de tuberculoză, denumită în continuare TB, din populaţie şi direcţionarea lor cu prioritate către Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei, denumit în continuare PNPSCT, pentru realizarea diagnosticului de certitudine şi asigurarea tratamentului adecvat, astfel încât acestor pacienţi să le crească şansele de vindecare şi să le scadă probabilitatea de a suferi complicaţii sau sechele ale TB şi, implicit, consecinţe sociale şi economice adverse asociate tuberculozei. În plus, depistarea reduce transmiterea TB în gospodărie, la locul de muncă, la şcoală sau alt mediu comunitar, prin tratarea persoanelor cu boală prevalentă şi scurtarea duratei infecţiozităţii.

Art. 3. -În acţiunea de depistare activă a TB se vor respecta următoarele principii generale susţinute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii:

a) principiul 1: depistarea activă a persoanelor cu TB se continuă cu asigurarea asistenţei medicale adecvate pentru persoanele care sunt pozitive, asistenţă care include diagnosticare şi tratament de înaltă calitate;

b) principiul 2: depistarea activă vizează cu prioritate persoanele cu cel mai mare risc de a dezvolta TB, inclusiv grupurile cu risc ridicat şi comunităţile cu o prevalenţă ridicată a TB;

c) principiul 3: depistarea activă urmează principiile etice stabilite pentru screeningul pentru boli infecţioase, inclusiv obţinerea consimţământului informat voluntar, conform anexei nr. 1 la prezentul ordin. Consimţământul informat este un drept de bază şi un mijloc important de respectare a autonomiei unei persoane;

d) principiul 4: în urma unui rezultat pozitiv al testului de depistare activă, diagnosticul de TB trebuie confirmat înainte de începerea tratamentului TB;

e) principiul 5: depistarea activă va fi sinergizată, în măsura posibilului, cu furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor persoanelor beneficiare;

f) principiul 6: acţiunea de depistare activă va fi monitorizată cu regularitate şi va fi ajustată în funcţie de rezultatele obţinute pe parcurs, în sensul reprioritizării grupurilor de risc şi a comunităţilor de desfăşurare, al utilizării eficiente a resurselor şi al adaptării la rezultatele de etapă.

CAPITOLUL II
Organizare

Art. 4. -(1) Acţiunea de depistare activă a TB este coordonată la nivel central de Ministerul Sănătăţii, prin Unitatea de planificare şi implementare de politici ale Programului ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, iar la nivel judeţean, de direcţiile judeţene de sănătate publică.

(2) Fundaţia Romanian Angel Appeal, partener al Ministerului Sănătăţii în implementarea Grantului 1762 ROU-T-MoH şi subpartener principal, va sprijini implementarea acţiunii de depistare activă a TB la nivelul comunităţilor.

(3) Unităţile medicale din PNPSCT, precum şi toţi furnizorii de servicii medicale din judeţele de intervenţie (spitale, dispensare de pneumoftiziologie, medici de familie, asistenţi medicali comunitari, inclusiv mediatori sanitari etc.) au responsabilitatea de a contribui la desfăşurarea în bune condiţii a depistării active a tuberculozei în comunităţile selectate.

(4) În realizarea activităţii de depistare activă, Ministerul Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene vor solicita sprijin din partea consiliilor judeţene şi locale, a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, a autorităţilor publice locale şi a serviciilor publice de asistenţă socială.

Art. 5. -Acţiunea de depistare activă a TB este destinată persoanelor în vârstă de peste 18 ani, cu factori de risc pentru tuberculoză, cu prioritate persoanelor care vin din Ucraina, precum şi cetăţenilor români, indiferent de statutul de asigurat.

Art. 6. -(1) Acţiunea de depistare activă a TB se va realiza în comunităţi cu risc, prin echipe mobile organizate şi coordonate de către direcţiile de sănătate publică judeţene.

(2) Prin comunitate cu risc se înţelege o localitate sau un subgrup populaţional delimitat pe criterii de tip geografic, etnic, socioeconomic, cu apartenenţă la un anumit operator sau sector economic, care predispun sau determină factori favorabili pentru apariţia TB, de exemplu, dar fără a se limita la aceştia: comunităţi urbane sau rurale sărace, grupuri de persoane fără adăpost, comunităţi din zone îndepărtate sau izolate, migranţi/refugiaţi din Ucraina, alte grupuri vulnerabile sau marginalizate cu acces limitat la asistenţă medicală.

Art. 7. -Toate persoanele suspecte de TB ca rezultat al acţiunii de depistare activă, inclusiv cetăţenii ucraineni, sunt trimise la dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale şi beneficiază de drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare, indiferent de naţionalitate sau de statutul de asigurat.

Art. 8. -Serviciile medicale furnizate în cadrul acestei acţiuni se vor realiza cu consimţământul informat al persoanelor beneficiare.

Art. 9. -Etapele acţiunii de depistare activă sunt următoarele:

a) etapa de pregătire a depistării active (octombrie- noiembrie 2022);

b) etapa de depistare activă în teren (noiembrie 2022- februarie 2023);

c) etapa de diagnostic de certitudine, monitorizare şi tratament – începe concomitent cu depistarea activă şi se derulează în cadrul PNPSCT.

Art. 10. – În etapa de pregătire a depistării active se vor desfăşura cel puţin următoarele activităţi:

a) desemnarea echipelor judeţene pentru depistarea activă a TB, prin emiterea unei decizii de către directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene, inclusiv contractarea personalului prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. c) şi instruirea acestuia;

b) realizarea formalităţilor administrative pentru primirea fondurilor alocate prin Programul ROU-T-MoH pentru depistarea activă la nivelul comunităţilor;

c) achiziţia materialelor şi a echipamentelor necesare de către direcţiile de sănătate publică judeţene;

d) identificarea laboratoarelor de bacteriologie BK cu echipamente GeneXpert, care vor prelucra probele de spută;

e) identificarea dispensarelor de pneumoftiziologie teritoriale unde vor fi trimise persoanele pozitive. În funcţie de numărul de persoane depistate ca fiind pozitive, lista acestor dispensare se actualizează de către direcţiile de sănătate publică judeţene;

f) identificarea comunităţilor în care se va realiza depistarea activă;

g) dezvoltarea colaborării cu autorităţile centrale, judeţene şi locale, precum şi cu organizaţii ale societăţii civile şi orice alte entităţi care sprijină acţiunea de depistare activă, cum ar fi: operatori economici, culte etc.;

h) identificarea entităţilor din comunitate care vor contribui la acţiunea de depistare activă, cum ar fi: medic de familie, serviciul public de asistenţă socială, asistent/lucrător social, asistent medical comunitar, mediator sanitar, alţi lideri ai unor grupuri vulnerabile, reprezentanţi ai cultelor etc.;

i) identificarea spaţiilor în care se va realiza depistarea activă;

j) planificarea vizitelor în comunităţi;

k) informarea populaţiei.

Art. 11. – În etapa de depistare activă în teren se vor realiza cel puţin următoarele activităţi:

a) informarea şi mobilizarea populaţiei;

b) efectuarea vizitelor în teren;

c) informarea şi înregistrarea persoanelor participante la depistarea activă;

d) completarea unui chestionar de triaj şi prelevarea probelor de spută;

e) transportul probelor de spută la laboratoarele de bacteriologie BK desemnate, identificate conform art. 10 lit. d);

f) monitorizarea rezultatelor probelor de spută;

g) comunicarea rezultatelor către participanţi, după caz, şi trimiterea persoanelor pozitive la dispensare de pneumoftiziologie pentru diagnostic de certitudine şi tratament;

h) comunicarea cu entităţile din comunităţi, prevăzute la art. 10 lit. h), pentru facilitarea accesului persoanelor pozitive la dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale, realizarea efectivă a examenelor de specialitate pentru diagnosticul de certitudine şi, după caz, planul de tratament;

i) monitorizarea depistării active.

Art. 12. – Pentru realizarea acţiunii de depistare activă a TB, direcţia de sănătate publică judeţeană poate încheia acorduri de colaborare cu autorităţile publice locale din comunităţile vizate.

Art. 13. – (1) Etapa de depistare activă se va desfăşura conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

(2) La prezentarea în comunitate pentru acţiunea de depistare activă, echipele mobile prevăzute la art. 15 alin. (2) vor parcurge următoarele etape:

a) informarea persoanei căreia i se efectuează testul, urmată de semnarea formularului de consimţământ informat, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin;

b) înregistrarea beneficiarilor cu un set minim de date într-un tabel centralizator, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul ordin;

c) completarea chestionarului de triaj, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul ordin;

d) completarea formularului de însoţire a probei, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul ordin;

e) recoltarea de spută;

f) transportul probelor de spută la laboratoarele de bacteriologie BK desemnate conform art. 10 lit. d).

Art. 14. – Procedura de recoltare a probelor de spută este prevăzută în anexa nr. 6 la prezentul ordin.

Art. 15. – (1) La nivelul fiecărui judeţ se constituie, prin decizie a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică, echipa judeţeană pentru depistarea activă a TB, formată din următoarele categorii de personal:

a) un coordonator judeţean al acţiunii de depistare activă de la nivelul direcţiei de sănătate publică judeţene;

b) un responsabil financiar pentru activităţile aferente depistării active;

c) medici epidemiologi, pneumologi sau din alte specialităţi, asistenţi medicali cu abilităţi în recoltarea de probe de spută, personal care realizează înregistrarea beneficiarilor şi completarea formularisticii, şoferi, conform art. 21 alin. (1) lit. a).

(2) Personalul prevăzut alin. (1) lit. c) se organizează, de regulă, în două echipe mobile, potrivit art. 21 alin. (1) lit. i), care se vor deplasa în comunităţile identificate de direcţiile de sănătate publică judeţene, şi va realiza informarea şi înregistrarea beneficiarilor, aplicarea chestionarelor de triaj, recoltarea probelor de spută şi transportul acestora la laboratoarele de bacteriologie BK, completarea formularelor necesare desfăşurării şi monitorizării depistării active.

Art. 16. – (1) La nivel local, coordonatorul judeţean de depistare activă a TB, în colaborare cu autoritatea publică locală (APL), identifică profesionişti din comunitate, cum ar fi: medic de familie, asistent/lucrător social, asistent medical comunitar, mediator sanitar, alt personal angajat al APL, care vor contribui la informarea şi mobilizarea populaţiei pentru depistarea activă.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) sprijină acţiunea de depistarea activă a TB în comunitate.

Art. 17. – (1) Personalul prevăzut la art. 15 va fi remunerat în condiţiile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv se va acorda majorarea salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, în funcţie de numărul de ore lucrate, în baza raportului lunar de activitate, sau pe bază de contract de prestări servicii, după caz. Stabilirea procentului de majorare la salariul de bază se va face cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

(2) Personalul prevăzut la art. 16 alin. (1) implicat efectiv în mobilizarea populaţiei pentru depistarea activă şi în urmărirea accesului persoanelor pozitive la serviciile PNPSCT va fi remunerat în funcţie de situaţia de la nivel local, fie în condiţiile art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu o indemnizaţie de încadrare de până la 50% din salariul de bază, în funcţie de numărul de ore lucrate, în baza raportului lunar de activitate, fie pe bază de contract de prestări servicii, după caz, pentru un număr de maximum 5 zile, la un venit brut pe zi echivalent cu tarifele din orientările generale POCU, în funcţie de calificarea şi profilul persoanelor implicate.

Art. 18. – În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, Ministerul Sănătăţii, prin Unitatea de planificare şi implementare de politici ale Programului ROU-T-MOH, are următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) coordonează acţiunea de depistare activă a TB de la nivel central;

b) stabileşte cadrul general de desfăşurare a depistării active a TB în judeţele prevăzute la art. 1 alin. (2);

c) asigură, din Programul 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, resursele financiare pentru achiziţia materialelor şi a echipamentelor necesare pentru desfăşurarea acţiunii de depistare activă a TB, pentru deplasarea în teren (combustibil şi, după caz, cazare) şi pentru plata personalului desemnat să participe la acţiunea de depistare activă;

d) asigură informarea autorităţilor publice centrale şi locale şi a populaţiei;

e) iniţiază colaborarea cu autorităţile publice centrale, judeţene şi locale pentru realizarea depistării active a TB;

f) monitorizează permanent acţiunea de depistare activă a TB de la nivel central;

g) asigură sprijin direcţiilor de sănătate publică judeţene în implementarea acţiunii de depistare activă a TB la nivelul judeţelor;

h) asigură testele GeneXpert pentru realizarea testării probelor de spută, prin Programul 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.

Art. 19. – În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” are următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) mobilizează coordonatorii judeţeni ai PNPSCT şi personalul din reţeaua de pneumoftiziologie pentru realizarea acţiunii de depistare activă şi pentru primirea şi managementul clinic şi terapeutic al persoanelor clasificate ca pozitive la depistarea activă;

b) asigură suportul ştiinţific şi clinic pentru toate etapele acţiunii de depistare activă a TB;

c) contribuie la identificarea laboratoarelor de bacteriologie BK care primesc şi prelucrează probele de spută colectate din judeţe;

d) sprijină Ministerul Sănătăţii în activitatea de monitorizare a accesului la PNPSCT al persoanelor depistate pozitiv.

Art. 20. – În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, direcţiile de sănătate publică judeţene au următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) coordonează acţiunea de depistare activă a TB de la nivelul judeţului;

b) desemnează coordonatorul judeţean al acţiunii de depistare activă a TB din cadrul personalului de specialitate din direcţia de sănătate publică;

c) desemnează echipa judeţeană pentru depistarea activă a TB, prin decizie a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică;

d) efectuează demersurile legale pentru primirea finanţării de la Ministerul Sănătăţii, din fondurile alocate Programului 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”;

e) realizează achiziţia materialelor şi a echipamentelor necesare pentru depistarea activă a TB şi asigură deplasarea în teren şi plata personalului desemnat să participe la acţiunea de depistare activă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare aplicabile;

f) identifică şi desemnează laboratoarele de bacteriologie BK cu echipamente GeneXpert, care vor prelucra probele de spută, conform art. 10 lit. d);

g) identifică şi desemnează dispensarul/dispensarele de pneumoftiziologie unde vor fi trimise persoanele pozitive, conform art. 10 lit. e);

h) identifică comunităţile în care se va realiza acţiunea de depistare activă a TB, luând în considerare criterii de tipul: localităţi tranzitate/care găzduiesc persoane din Ucraina, numărul de cazuri de TB notificate în anul 2021, agregarea de factori de risc socioeconomici, disponibilitatea autorităţii publice locale de a contribui la organizarea şi desfăşurarea depistării active a TB, fezabilitatea acţiunii în comunitate;

i) asigură colaborarea cu autorităţile de la nivel judeţean şi local pentru realizarea acţiunii de depistare activă a TB;

j) identifică spaţiile în care se va realiza acţiunea de depistare activă a TB, în colaborare cu autorităţile publice locale;

k) planifică şi coordonează efectuarea vizitelor în comunităţi;

l) asigură mijloacele de deplasare a echipelor mobile în comunităţi;

m) monitorizează acţiunea de depistare activă la nivel judeţean;

n) asigură informarea autorităţilor judeţene şi locale şi a populaţiei.

Art. 21. – (1) În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, coordonatorii judeţeni ai depistării active a TB din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene au următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) propun directorului direcţiei de sănătate publică personalul care să facă parte din echipele judeţene de depistare activă a TB, pe baza desemnărilor primite de la spitale/dispensare de pneumoftiziologie şi de la autorităţile publice locale;

b) avizează demersurile legale pentru primirea fondurilor alocate, precum şi solicitările transmise de direcţia de sănătate publică judeţeană către Ministerul Sănătăţii şi documentele justificative pentru decontarea activităţilor de depistare activă a TB, în conformitate cu art. 20 lit. d);

c) monitorizează realizarea achiziţiei materialelor şi a echipamentelor necesare pentru depistarea activă a TB, în conformitate cu art. 20 lit. e);

d) desemnează laboratoarele de bacteriologie BK care vor prelucra probele de spută cu echipamente GeneXpert, în conformitate cu art. 20 lit. f);

e) desemnează dispensarul/dispensarele de pneumoftiziologie unde vor fi trimise persoanele pozitive, în conformitate cu art. 20 lit. g);

f) identifică comunităţile în care se va realiza depistarea activă, în conformitate cu art. 20 lit. h);

g) coordonează colaborarea cu autorităţile de la nivel judeţean şi local pentru realizarea acţiunii de depistare activă, în conformitate cu art. 20 lit. i);

h) identifică spaţiile în care se va realiza acţiunea de depistare activă, în colaborare cu autorităţile publice locale, în conformitate cu art. 20 lit. j);

i) planifică şi coordonează efectuarea vizitelor în comunităţi, în conformitate cu art. 20 lit. k), şi stabilesc componenţa echipelor mobile în acest sens;

j) monitorizează acţiunea de depistare activă a TB la nivel judeţean, în conformitate cu art. 20 lit. m);

k) primesc de la laboratoarele de bacteriologie BK rezultatele probelor de spută;

l) coordonează comunicarea cu echipele mobile, cu dispensarele de pneumoftiziologie şi cu profesioniştii din comunităţi, pentru trimiterea persoanelor pozitive la examene de specialitate pentru confirmarea diagnosticului;

m) coordonează informarea autorităţilor publice judeţene şi locale şi a populaţiei de pe raza judeţului;

n) transmit periodic Ministerului Sănătăţii situaţii centralizatoare privind beneficiarii acţiunii de depistare activă a TB, rezultatele chestionarelor de triaj şi ale probelor de spută, date privind persoanele pozitive la dispensarele de pneumoftiziologie şi diagnosticul de certitudine al acestora;

o) comunică operativ cu Ministerul Sănătăţii.

(2) În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, responsabilul financiar prevăzut la art. 15 alin. (1) lit. b) din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică are următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) iniţiază demersurile legale pentru primirea fondurilor alocate pentru depistarea activă a TB de la Ministerul Sănătăţii, prin Programul 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”;

b) întocmeşte şi transmite solicitările de finanţare către Ministerul Sănătăţii;

c) întocmeşte documentele financiar-contabile pentru realizarea acţiunii de depistare activă a TB, în conformitate cu prevederile legale privind fondurile externe nerambursabile;

d) verifică şi transmite Ministerului Sănătăţii documente justificative pentru decontarea activităţilor de depistare activă a TB, în conformitate cu art. 20 lit. e);

e) realizează demersurile necesare pentru plata personalului din echipa judeţeană pentru depistarea activă a TB.

Art. 22. – În realizarea acţiunii de depistare activă a TB, coordonatorii tehnici judeţeni ai PNPSCT au următoarele responsabilităţi, fără a se limita la acestea:

a) identifică personal care să facă parte din echipa judeţeană pentru depistarea activă a TB şi transmit propunerile coordonatorului judeţean al acţiunii de depistare activă a TB din direcţia de sănătate publică respectivă;

b) colaborează cu coordonatorul judeţean pentru depistarea activă a TB din direcţia judeţeană de sănătate publică pentru organizarea şi monitorizarea vizitelor de depistare activă de pe raza judeţului;

c) monitorizează activitatea laboratoarelor de bacteriologie BK care vor prelucra probele de spută;

d) primesc de la laboratoarele de bacteriologie BK rezultatele probelor de spută;

e) comunică cu direcţia judeţeană de sănătate publică şi cu profesioniştii din comunitate, prevăzuţi la art. 16 alin. (1), pentru primirea persoanelor pozitive la dispensarul sau dispensarele de pneumoftiziologie de pe raza judeţului în vederea confirmării diagnosticului de TB;

f) monitorizează adresabilitatea persoanelor declarate pozitive la depistarea activă a TB către dispensarele de pneumoftiziologie;

g) colaborează cu autorităţile de la nivel judeţean şi local pentru realizarea acţiunii de depistare activă a TB;

h) colaborează cu direcţia judeţeană de sănătate publică pentru informarea autorităţilor şi a populaţiei.

CAPITOLUL III
Finanţarea

Art. 23. – Finanţarea acţiunii de depistare activă se realizează din fondurile externe nerambursabile prevăzute cu această destinaţie în cadrul Programului 1762 ROU-T-MoH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, prin transferuri de la Ministerul Sănătăţii la direcţiile de sănătate publică din judeţele Botoşani, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea şi Vaslui.

Art. 24. – (1) Pentru etapa de pregătire a acţiunii de depistare activă, fiecare direcţie de sănătate publică judeţeană va primi un avans în valoare de 50% din suma estimată de către aceasta, în scopul acoperirii cheltuielilor de pregătire şi implementare a acţiunii de depistare activă a TB, respectiv: achiziţia de materiale sanitare, combustibil, cazare, după caz, şi plata personalului din echipa judeţeană pentru depistarea activă a TB pentru prima lună de activitate.

(2) Direcţiile de sănătate publică judeţene vor transmite ulterior Ministerului Sănătăţii documentele justificative aferente fiecărei plăţi efectuate, cum ar fi facturi, state de plată, extrase de cont, precum şi orice alte documente solicitate.

(3) Întocmirea documentelor financiar-contabile pentru depistarea activă a TB se va face cu respectarea prevederilor legale privind fondurile externe nerambursabile şi a prevederilor din Acordul de grant dintre Ministerul Sănătăţii şi Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei nr. SP 1799 din 14.02.2019 „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” – Grantul 1762 ROU-T-MoH.

Art. 25. – Finanţarea ulterioară a cheltuielilor eligibile se va realiza în baza solicitărilor direcţiilor de sănătate publică judeţene, ţinând cont de avansul primit şi cu încadrarea în limita bugetului aprobat.

Art. 26. – Plata personalului din echipele judeţene pentru depistarea activă a TB se realizează pe bază de raport de activitate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul ordin.

Art. 27. – Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 28. – Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile judeţene de sănătate publică din judeţele prevăzute la art. 1 alin. (2), Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, coordonatorii tehnici judeţeni ai PNPSCT şi persoanele nominalizate în echipele judeţene pentru depistarea activă a TB vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 29. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Costurile cu energia electrică şi gazele în spitale au crescut cu peste 50% în trimestrul trei

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marți, că în lunile iulie, august şi septembrie, costurile cu energia eletrică şi cu gazele în spitale au crescut cu peste 50% şi a atras atenția că în sezonul rece aceste facturi ar putea crește şi mai mult.

„Sunt lunile iulie, august, septembrie. La energie electrică, în aceste trei luni spitalele au plătit mai mult cu 45% în iulie, 45% în august şi 47% în septembrie. Pentru gaze naturale au plătit mai mult cu 72% în iulie, cu 106% în august şi 78% în septembrie. Situaţia cumulată costuri total energie şi gaze 50% iulie, 53% august, 55% septembrie. Sunt cifrele pentru trimestrul trei. Acum intrăm în sezonul rece şi evident aceste decalaje pot să crească”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a declarat că Ministerul Sănătăţii va face o propunere în acest sens Guvernului, astfel încât bugetele spitalelor să se echilibreze.

„O să facem o propunere concretă Guvernului României, vom prezenta câteva soluţii pe care le vedem noi de la Ministerul Sănătăţii”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Prof. univ. dr. Alexandru Rafila a explicat că, dacă una dintre cele trei componente legate de cheltuielile unui spital se dezechilibrează, atunci ar putea fi afectate achiziţiile pentru medicamente şi materiale sanitare.

„Cheltuielile unui spital au trei componente importante. Este vorba de componenta de personal care este cea mai mare şi care, conform legii, nu ar trebui să depăşească 70% din cheltuielile spitalului. Există componenta legată de utilităţi şi mai există o componentă care este foarte importantă pentru că oferă materialele sanitare şi medicamentele pentru pacienţi. Dacă una dintre aceste componente se dezechilibrează, mă refer la cea pentru utilităţi, evident că la salarii nu ai cum să reduci cheltuielile, în mod evident sunt afectate cheltuielile materiale pentru medicamente şi materiale sanitare. Am făcut această evaluare pentru a evita o situaţie care ar putea să fie periculoasă în ceea ce priveşte aprovizionarea corespunzătoare a spitalelor şi o să înaintăm Guvernului o propunere în acest sens”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Când va ajunge în România vaccinul anti-COVID adaptat la noile variante ale SARS-CoV-2. Precizările ministrului Sănătății

Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marți, că vaccinul adaptat la noile variante ale virusului SARS-CoV-2 va ajunge în România până la finalul lunii noiembrie

„Ajunge târziu în România pentru că eu am o responsabilitate faţă de banii publici. Pentru că a fost un proces lung de negociere, de reducere a cantităţii. (…) Noi în acest an trebuia să cumpărăm peste 19 milioane de doze de vaccin de Pfizer. Atunci, având deja 6 milioane de doze expirate sau în curs de exipirare, având frigiderele pline, m-am gândit că totuşi nişte sute de milioane de euro ar trebui să rămână pentru pacienţii din România – adulţi sau copii. Din aceste 19 milioane de doze am vândut 7,5 milioane, am negociat cu cei de la compania producătoare şi de la Comisia Europeană să reducem cantitatea restantă de 11,2 milioane la 3 milioane. În acest moment suntem foarte aproape să semnăm o comandă pentru 3 milioane de doze care vor ajunge în scurt timp adică în această lună pentru pacienţii din România. (….) Până la sfârşitul lunii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă.

Potrivit ministrului, România a făcut o economie de 300 de milioane de euro, prin revânzarea a 7,5 milioane de doze de vaccin şi prin reducerea cantităţii în urma negocierilor.

„Atunci când am vândut 7,5 milioane de doze am făcut o economie de circa 150 de milioane de euro. Mai facem încă o economie de peste 150 de milioane de de euro prin reducerea cantităţii. La nivelul acestui an cred că putem să discutăm despre o economie de cel puţin 300 milioane euro în ceea ce priveşte vaccinul COVID”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Totodată, ministrul a precizat că se va imuniza cu cea de-a patra doză de vaccin.

Şi eu o să mă vaccinez cu doza a patra atunci când va fi disponibilă noua variantă a vaccinului împotriva infecţiei cu COVID 19″, a afirmat ministrul.

Ministerul Sănătății a semnat contractul de proiectare pentru Spitalul Regional din Craiova

Ministerul Sănătăţii a semnat, marţi, contractul de proiectare pentru Spitalul Regional din Craiova, care urmează să fie realizată de un consorțiu turco-român.

„Astăzi trecem la semnarea acestui contract deosebit de important. (…) Este cel de-al treilea contract pe care îl semnăm în această perioadă de un an de zile (…). Primul spital pentru care a fost semnat acordul de proiectare a fost Spitalul din Iaşi, ulterior Spitalul Regional din Cluj şi acum Craiova. (…) O să încercăm chiar printr-o procedură accelerată, dacă va fi posibil, să demarăm licitaţia pentru construcţia efectivă a acestor spitale. (…) În PNRR sudul ţării a fost neglijat şi nu există proiecte care să se dezvolte infrastructura medicală spitalicească în sudul României. Ne pare bine că avem unul dintre spitalele regionale la Craiova. Sperăm că în noiembrie 2023 să putem să începem, eu sper să putem să începem chiar înainte de finalizarea proiectului licitaţia pentru construcţie”, a spus ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

Totodată, ministrul a prezentat stadiul celor trei spitale regionale:

  • Spitalul Regional Iași – a fost semnat în decembrie 2021 contractul de proiectare, cu termen de finalizare în martie 2023
  • Spitalul Regional Cluj – în aprilie a fost semnat contractul, cu finalizare în mai 2023
  • Spitalul Regional Craiova – finalizarea contractului de proiectare în noiembrie 2023

Spitalul va avea şapte niveluri – cinci etaje, parter şi subsol, cu o amprentă de 32.800 de metri pătraţi. Suprafaţa desfăşurată va fi de 165.000 de metri pătraţi.

Spitalul va avea 807 paturi, plus 60 paturi de urgenţă, bloc operator cu 19 săli de operaţie, oncologie de zi, 52 de cabinete pentru medicina ambulatorie de specialitate şi 23 de unităţi de imagistică medicală.

În afară de spaţiile pentru asistenţă medicală şi unităţi de primiri urgenţe, spitalul va avea aproape 5.000 metri pătraţi pentru spaţii de învăţământ, sală virtuală, sală de resuscitare, săli pentru training computerizat.

Valoarea contractului de proiectare este de 25,7 milioane de lei fără TVA. Durata contractului este de 12 luni pentru proiectare, după care vor urma 60 de luni de suport tehnic pentru timpul construcţiei efective şi încă 60 de luni perioada de garanţie.

Potrivit estimărilor, lucrările de construcţie vor dura maximum 48 de luni, iar spitalul regional ar urma să fie funcţional la finalul anului 2027.

Valoarea estimată iniţială este de circa 603 milioane de euro.

Câte secvențieri ale SARS-CoV-2 au fost raportate în ultima săptămână. Datele INSP

În săptămâna 31 octombrie – 6 noiembrie, au fost raportate 112 secvenţieri ale SARS-CoV-2 la care s-a detectat varianta Omicron, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Cele 112 secvenţieri au fost raportate de INCDMM Cantacuzino (67) şi INBI Balş (45).

Potrivit INSP, până pe 6 noiembrie au fost confirmate 9.546 cazuri cu varianta Omicron.

Dintre acestea, la 2.973 a fost detectată subvarianta BA.2 (31%).

Dintre raportările de săptămâna trecută, la un caz a fost detectată sub-varianta BA.4, iar la 106 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5.

Până în prezent, la 3.136 de cazuri a fost detectată subvarianta BA.5 (33%).

Conform INSP, până la data de 6 noiembrie au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 17.892 secvenţieri.

8 noiembrie – Ziua internaţională a radiologiei

Ziua internaţională a radiologiei, marcată în fiecare an la 8 noiembrie, este dedicată, în 2022, rolului esenţial pe care îl are radiologia în diagnosticarea precoce.

În 2022, Ziua internaţională a radiologiei are scopul de a creşte gradul de conştientizare a rolului pe care radiologia îl are în îngrijirea sigură a pacienţilor şi în îmbunătăţirea şi înţelegerea publică a rolului esenţial pe care îl joacă radiologii şi radiografii în zona asistenţei medicale. Se insistă, de asemenea, pe rolul esenţial pe care îl joacă radiologia în diagnosticarea precoce, informează site-ul www.internationaldayofradiology.com.

Radiologia este o ramură a medicinei care examinează corpul uman cu ajutorul razelor X, în vederea stabilirii diagnosticelor sau a tratării şi gestionării bolilor vizualizate. Printre tehnologiile imagistice utilizate de radiologi se numără: ultrasonografia, tomografia computerizată (CT), medicina nucleară, tomografia prin emisie de pozitroni, rezonanţa magnetică nucleară (RMN). Cea mai cunoscută subspecialitate a radiologiei este cea folosită cu scopul diagnosticării, în acest sens radiografia sau roentgenografia fiind una dintre cele mai frecvente aplicaţii imagistice folosite.

În afară de radiologia de diagnosticare, există şi radiologia intervenţională, care utilizează imaginea ghidată obţinută cu ajutorul razelor X pentru efectuarea de proceduri minim-invazive, în scop de diagnostic şi tratament pentru numeroase boli ale diverselor organe. Este folosită cu efecte foarte bune în proceduri precum angioplastia, embolizarea, regresarea leziunilor vasculare, dilatarea şi stentarea la nivelul vaselor de sânge.

Tehnicile utilizate în radiologia intervenţională (RI) oferă noi opţiuni de tratament pentru multe afecţiuni, permiţând pacienţilor să fie trataţi cu un risc mai mic şi să reducă timpul de spitalizare. Procedurile RI pot fi utilizate în aproape toate sistemele de organe, iar lista afecţiunilor care pot fi diagnosticate şi tratate folosind tehnici ghidate de imagine este în continuă creştere, conform Societății de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România.

Marcarea zilei de 8 noiembrie ca zi internaţională a radiologiei este o iniţiativă a Societăţii Europene de Radiologie, a Societăţii Radiologice a Americii de Nord şi a Colegiului American de Radiologie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare în ceea ce priveşte importanţa acestei specialităţi medicale.

2022 este cel de-al 11-lea an în care se marchează Ziua internaţională a radiologiei. În 2021, evenimentul a a vut ca temă”Radiologia Intervenţională – Grijă activă pentru pacient”.