22.3 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Studiu: Ponderea francezilor afectaţi de obezitate a continuat să crească în ultimii ani, mai ales în rândul adulţilor tineri

    Ponderea francezilor afectaţi de obezitate a continuat să crească în ultimii ani, cu o creştere semnificativă înregistrată în rândul celor mai tineri adulţi, potrivit cercetătorilor care au realizat un studiu de referinţă în legătură cu acest subiect, relatează AFP.

    Obezitatea cunoaşte o „creştere semnificativă în rândul celor mai tinere grupe de vârstă”, a rezumat Annick Fontbonne, epidemiolog la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală (Inserm), în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Agerpres.

    Cercetătoarea a detaliat un studiu realizat în 2020 privind proporţia de adulţi obezi sau supraponderali din Franţa.

    Potrivit acestui studiu, realizat prin sondaj în rândul a circa 10.000 de persoane, aproape jumătate dintre francezi – 47% – cântăresc prea mult în comparaţie cu recomandările medicale.

    Dintre aceştia, 17% ar fi obezi, adică un nivel de greutate considerat nesănătos.

    Acest studiu este unul de referinţă pe tema obezităţii şi a excesului de greutate în Franţa, deoarece este realizat cu regularitate de la sfârşitul anilor 1990.

    Este, deci, interesant pentru evaluarea evoluţiei obezităţii şi a excesului de greutate. Totuşi, dacă aceasta din urmă tinde să se stabilizeze sau chiar să scadă în ultimii zece ani, obezitatea continuă să afecteze un număr tot mai mare de francezi.

    Aceste rezultate, publicate anul trecut de Liga împotriva Obezităţii, au apărut în prezent în revista „Journal of Clinical Medicine”, iar, între timp, cercetătorii au reuşit să-şi detalieze concluziile.

    Prin urmare, ei au observat că această creştere a obezităţii îi afectează mai ales pe tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani. Aceştia din urmă sunt, în termeni absoluţi, cea mai puţin afectată grupă de vârstă, cu o zecime – 9,2% – obezi, însă această pondere s-a dublat de patru ori în ultimii douăzeci de ani.

    O altă concluzie notabilă, obezitatea este mai mult sau mai puţin frecventă în funcţie de regiune: ea afectează peste 20% dintre persoanele chestionate în Hauts-de-France, în regiunea pariziană, sau în Grand Est. Aceasta distribuţie geografică corespunde în special realităţilor socio-economice, regiunile cele mai sărace tinzând să fie mai afectate.

    „Oamenii nu sunt ‘dependenţi’ de mâncarea de proastă calitate, dar sunt încurajaţi să o cumpere pentru că este mai ieftină”, a afirmat Fontbonne. „Alimentele de bună calitate, despre care se spune că sunt sănătoase, sunt în general mai scumpe”, a mai spus ea.

    Asociația ”Dăruieşte Viaţă” şi trei organizaţii de pacienţi solicită decontarea unei analize pentru leucemie mieloidă

    Asociaţia „Dăruieşte Viaţă”, alături de trei organizaţii de pacienţi, a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate decontarea în regim de urgenţă a unei analize pentru leucemie mieloidă cronică (LMC).

    În România, pacienţii diagnosticaţi cu leucemie mieloidă cronică sunt obligaţi să-şi acopere din fonduri proprii costurile analizei folosite pentru diagnostic şi monitorizare boală, potrivit unui comunicat de presă.

    Astfel, Asociația „Dăruieşte Viaţă”, alături de ARCrare (Asociaţia Română de Cancere Rare), Asociaţia Imunis, Alianţa Naţională pentru Boli Rare şi numeroşi pacienţi diagnosticaţi cu leucemie mieloidă cronică (LMC), solicită, printr-un memoriu depus la CNAS, Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor, decontarea în regim de urgenţă a analizei BCR-ABL, testul de care depinde viaţa pacienţilor cu această boală.

    BCR-ABL este o analiză genetică de bază în LMC, folosită pentru diagnostic, dar mai ales pentru a urmări evoluţia bolii. Analiza se face trimestrial şi ajută cadrele medicale să decidă cursul tratamentului şi să împiedice progresul bolii.

    Potrivit sursei citate, analiza nu este inclusă în lista analizelor decontate de CNAS, deşi este menţionată în protocoalele şi ghidurile terapeutice internaţionale ca fiind indispensabilă.

    În România, conform unor surse independente, sunt aproximativ 148 de cazuri noi de LMC anual şi 2.000 de pacienţi înregistraţi cu leucemie.

    „Statul român decontează tratamentul, însă nu decontează şi analiza care îţi spune ce tratament să urmezi”, explică organizaţiile.

    Doar două laboratoare sunt acreditate în ţară pentru a face testarea BCR-ABL, iar costul ei variază de la 700 până la 2.000 de lei.

    „Autorităţile statului român nu le oferă pacienţilor cu LMC nicio şansă să lupte pentru viaţa lor. Este inadmisibil să vorbim despre o boală rară pentru care avem decontat tratamentul, dar nu şi analiza prin care ştii ce tratament trebuie să urmezi. Aceşti pacienţi au de dus cea mai grea luptă, iar sistemul medical ar trebui să le ofere măcar posibilitatea de a urmări evoluţia bolii, ca să nu mai menţionăm de sprijin psihologic sau infrastructura necesară de tratament”, a declarat Oana Gheorghiu, fondatoare „Dăruieşte Viaţă”.

    „În sistemul medical românesc auzim de multe ori nu-se-poate. Însă pentru pacienţii cu LMC, care luptă pentru viaţa lor, acesta nu este un răspuns acceptabil, atunci când vine vorba de o analiză de bază în diagnosticarea şi monitorizarea evoluţiei bolii lor. CNAS trebuie să deconteze această analiză şi să le respecte acestora dreptul la viaţă. Dreptul de a lupta pentru viaţa lor”, a precizat Carmen Uscatu, fondatoare Dăruieşte Viaţă.

    Preşedinte ARCrare, Dorica Dan, a menționat că tratamentul LMC este un exemplu de succes, pacienţii cu acest cancer rar putând să intre în remisie completă, să-şi continue viaţa şi să contribuie activ dacă sunt monitorizaţi periodic.

    Memoriul redactat de cele patru ONG-uri şi reprezentanţii pacienţilor a fost trimis la începutul lunii februarie către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor.

    „Pentru pacienţii cu LMC, absenţa monitorizării prin testarea BCR-ABL face imposibilă administrarea şi gestionarea unui tratament cu adevărat eficient, ceea ce îi expune la riscul de progresie accelerată a bolii şi, în cele din urmă, la deces”, se mai arată în comunicat.

    O parte din acoperişul Sanatoriului Marila s-a prăbuşit. 27 de pacienți, transferați la Spitalul Orăşenesc Oraviţa

    O parte din acoperişul Sanatoriului Marila s-a prăbuşit, marţi, fără să fie consemnate victime. 27 de pacienţi internaţi în sanatoriu au fost transferaţi la Spitalul Orăşenesc Oraviţa, de care aparţine unitatea medicală.

    Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Caraş-Severin, la faţa locului au fost mobilizate două echipaje cu maşini pentru transport victime multiple, pentru a sprijini acţiunea de transfer a bolnavilor.

    „Acţiunea se desfăşoară, în mod preventiv, ca urmare a prăbuşirii a unei părţi din acoperişul spitalului (sanatoriului, n.r.). Potrivit conducerii spitalului, în unitate sunt internate circa 60 de persoane. Echipajele sunt solicitate pentru a sprijini transferul a 27 de persoane. Celelalte persoane vor fi transferate cu mijloace ale Primăriei”, a precizat ISU Caraş-Severin.

    Pacienţii sunt mutaţi la Spitalul Orăşenesc Oraviţa.

    Nu sunt persoane rănite, a mai precizat ISU Caraş-Severin.

    Studiu: Rapelurile vaccinurilor anti-COVID-19 sunt utile, dar efectul lor durează puţin

    0

    Rapelurile vaccinurilor anti-COVID-19 consolidează protecţia oferită împotriva formelor grave de boală, inclusiv în faţa celor provocate de variantele recente ale noului coronavirus, însă acest efect scade rapid, potrivit unui studiu francez publicat marţi, informează AFP.

    „Dozele de rapel au permis consolidarea protecţiei oferite împotriva riscului de spitalizare, însă această protecţie rămâne limitată în timp”, au concluzionat autorii unui studiu realizat în Franţa sub coordonarea Agenţiei naţionale pentru siguranţa medicamentelor (ANSM) şi a companiei de asigurări medicale Assurance Maladie.

    Noul studiu, care nu a fost încă publicat într-o revistă ştiinţifică, reprezintă cel mai recent episod al unor cercetări care au examinat eficienţa vaccinurilor anti-COVID-19 de la introducerea lor pe piaţă pentru populaţia generală la începutul anului 2021, potrivit Agerpres.

    Vaccinarea anti-COVID-19, care s-a bazat în Franţa majoritar pe vaccinurile dezvoltate de Pfizer-BionTech şi de Moderna, şi-a demonstrat eficacitatea împotriva formelor grave ale bolii, însă a redus mai puţin riscul de reinfectare pe termen mediu şi lung.

    Cu toate acestea, chiar şi împotriva riscului de spitalizare, eficienţa tinde să scadă de-a lungul timpului, fapt care le-a făcut pe autorităţile sanitare franceze să organizeze campanii de rapel, în care erau administrate a treia, a patra şi, apoi, a cincea doză de vaccin.

    Lipseau, totuşi, datele despre beneficiile reale aduse de aceste rapeluri succesive, mai ales după apariţia variantei Omicron. Aceasta din urmă, care a dezvoltat apoi mai multe subvariante, ocoleşte mai uşor reacţia imunitară.

    Studiul, realizat sub coordonarea medicului epidemiolog Mahmoud Zureik, s-a concentrat pe cazurile de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19 între iunie 2022 şi octombrie 2022. Cercetătorii francezi au comparat statutul lor vaccinal cu cel al unui grup de persoane care nu au fost spitalizate, o procedură denumită „grup martor”.

    Mai întâi, a reieşit că vaccinurile şi-au păstrat o bună eficienţă împotriva riscului de spitalizare, chiar şi faţă de varianta Omicron.

    Este cazul persoanelor care nu au primit decât primele două doze, însă această protecţie este sporită de rapeluri: eficienţa împotriva riscului de spitalizare a fost estimată la 45% după prima vaccinare, la 56% după a treia doză şi la 75% după a patra sau a cincea doză.

    Însă efectul acestor rapeluri scade odată cu trecerea timpului. După şase luni, există puţine diferenţe în raport cu persoanele care s-au vaccinat o singură dată.

    Aceste rezultate implică, deci, o coordonare adecvată a campaniilor de vaccinare în raport cu valurile de COVID-19, o dificultate sporită însă de faptul că ele sunt mai frecvente şi mai neregulate decât cele provocate de gripa sezonieră.

    Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, indisponibilă pentru lucrări de mentenanţă

    Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate va fi indisponibilă marţi, până la ora 14,30, în vederea efectuării unor lucrări de mentenanţă, a anunţat CNAS.

    Ca urmare, serviciile prestate se pot înregistra offline.

    „În data de 21.02.2023, între orele 8,00 – 14,30, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate va fi indisponibilă, în vederea efectuării unor lucrări de mentenanţă. Furnizorii pot înregistra serviciile prestate în aplicaţiile proprii în modul offline”, a transmis CNAS.

    Un nou caz oficial de vindecare de HIV după un transplant de măduvă osoasă

    Un nou caz oficial de vindecare de HIV după un transplant de măduvă osoasă: „pacientul de la Düsseldorf” nu mai are nicio urmă de virus în organism, potrivit unui studiu publicat în Nature Medicine, relatează AFP.

    Doar două cazuri de vindecare similare au fost descrise până acum în publicaţii ştiinţifice: pacientul din Berlin în 2009 şi pacientul din Londra în 2019, potrivit Agerpres.

    Alte două cazuri de vindecare au fost detaliate anul trecut la conferinţe ştiinţifice, dar nu au fost elaborate încă publicaţii oficiale.

    Acest al treilea pacient, un bărbat monitorizat la Düsseldorf, a primit un transplant de celule stem pentru a trata o formă de leucemie, apoi a putut să-şi întrerupă tratamentul antiretroviral împotriva HIV, a explicat consorţiul internaţional IciStem, al cărui partener este Institutul Pasteur în acest studiu.

    În analizele lor, cercetătorii nu au găsit particule virale, nici rezervor viral activabil, nici răspunsuri imune împotriva virusului în corpul acestei persoane, în pofida încetării tratamentului timp de 4 ani.

    Pacienţii vindecaţi au toţi în comun o situaţie foarte particulară. Ei sufereau de cancer de sânge şi au beneficiat de un transplant de celule stem care le-a reînnoit profund sistemul imunitar.

    Donatorul lor a avut o mutaţie rară a unei gene numite CCR5, o mutaţie genetică cunoscută că împiedică HIV să pătrundă în celule.

    „În timpul unui transplant de măduvă osoasă, celulele imune ale pacientului sunt complet înlocuite cu cele ale donatorului, ceea ce face posibil ca marea majoritatea celulelor infectate sa dispară”, a explicat unul dintre autorii studiului.

    „Este o situaţie excepţională când toţi aceşti factori coincid pentru ca acest transplant să fie un dublu succes în vindecarea leucemiei şi a HIV”, a precizat cercetătorul.

    25 de decese la pacienți cu COVID-19, în ultima săptămână. La ATI sunt trataţi 115 de pacienţi

    Ministerul Sănătăţii informează că, în perioada 13 – 19 februarie, au fost înregistrate 4.126 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Potrivit sursei citate, 1.205 dintre cazurile înregistrate în ultima săptămână au fost la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 243 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.335.131 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,26.

    În ultima săptămână, au fost efectuate 10.623 de teste RT-PCR şi 62.958 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.766.001 de teste RT-PCR şi 12.837.808 teste rapide antigenice.

    971 de pacienţi cu COVID-19, internaţi în spitale. 25 de decese, în ultima săptămână

    Totodată, 971 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil.

    La ATI sunt trataţi 115 de pacienţi, dintre care 95 nu sunt vaccinaţi anti-COVID.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 90 sunt minori, 89 fiind internaţi în secţii, iar unul la ATI.

    În ultima săptămână (13-19 februarie), au fost raportate de către INSP 25 de decese (16 bărbaţi şi 9 femei).

    Decesele au fost înregistrate astfel: două la categoria de vârstă 50-59 de ani, 8 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 4 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 11 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii prezentau comorbidităţi şi 11 dintre aceştia erau vaccinaţi.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.675 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

    Proiectul de Ordin privind pachetele de servicii și noul Contract-cadru, publicat în transparență decizională

    Proiectul noului contract-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a fost publicat în transparență decizională de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În proiectul de act normativ sunt cuprinse reglementări sunt aplicabile începând cu data de 1 iulie 2023.

    Este a doua variantă a contractului-cadru elaborată de CNAS, după ce un prim proiect a fost prezentat în decembrie 2022.

    Noua variantă prevede “întărirea rolului medicului de familie în sistemul de sănătate, mai ales în depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populației, prin acordarea de consultaţii preventive tuturor persoanelor înscrise pe lista acestuia”, menționează CNAS.

    De asemenea, proiectul își propune să stimuleze intrarea în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a unui număr mai mare de medici de familie, prin modificarea numărului optim de persoane înscrise pe listele acestora.

    Potrivit CNAS, alte prevederi vizează:

    • Creşterea accesului persoanelor defavorizate din mediul rural la servicii de asistenţă medicală primară prin extinderea stimulării financiare a medicilor de familie care aleg să practice în acest mediu;
    • Lărgirea accesului persoanelor la servicii medicale oferite în sistem ambulatoriu şi de spitalizare de zi, pentru a reduce presiunea asupra spitalelor;
    • Posibilitatea acordării la distanţă a unor consultaţii pentru monitorizarea bolilor cronice;
    • Completarea pachetului de îngrijiri medicale la domiciliu pentru pacienții care au suferit un atac vascular cerebral;
    • Introducerea dispozitivelor compresive în lista dispozitivelor decontate din bugetul CNAS;
    • Reglementarea schemei de adopție a produselor biosimilare la 50% din pacienții aflaţi în terapie cu medicamente biologice, pentru creșterea accesului la tratamente decontate din bugetul CNAS (De exemplu, această reglementare ar permite tratarea a încă 5 pacienți faţă de cei aflați în prezent în terapia celulara oncologică CAR-T);
    • Renunţarea la limitarea teritorială a acordării îngrijirilor medicale la domiciliu si a celor paliative, astfel încât pacientul să primească serviciile medicale la locația declarată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidență, având în vedere faptul că de multe ori pacienții imobilizați la pat sunt nevoiți să locuiască în perioada respectivă împreună cu rudele, într-un alt judeţ.

    “Prin intermediul proiectului noului Contract –cadru supus dezbaterii publice propunem introducerea unor măsuri care stimulează segmentul de prevenţie în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate, măsuri care vor reaşeza şi reorienta preocupările de menţinere a sănătăţii şi depistare precoce a bolilor, atât ale furnizorilor cât şi ale populaţiei”, a declarat președintele CNAS, conf. univ. dr. Adela Cojan, citată într-un comunicat de presă.

    Persoanele interesate pot transmite observații şi propuneri referitoare la proiectul de act normativ până la 26 februarie 2023., iar ulterior vor fi organizate consultări și negocieri cu organismele reprezentative din domeniul medical.

    Potrivit CNAS, în prima parte a lunii martie 2023 va fi publicat și proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru.

    Proiectul noului contract-cadru poate fi consultat AICI

    Câte persoane au fost vaccinate în ultima săptămână. Datele INSP

    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică informează că, în săptămâna 13 – 19 februarie, au fost vaccinate anti-COVID 600 de persoane, dintre care 501 cu Pfizer Omicron, adaptat noilor tulpini de coronavirus.

    Potrivit sursei citate, au mai fost administrate 99 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.918.464 de doze de vaccin anti-COVID.

    Un număr de 8.130.174 de persoane au primit schema completă, 2.665.876 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.100 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.247 de tip local şi 17.853 de tip general.

    Studiu: Bacteriile orale pot crește riscul de boli de inimă

    Infecția cu o bacterie care provoacă afecțiuni ale gingiilor și respirație urât mirositoare poate crește riscul de boli de inimă, potrivit unui nou studiu.

    Studiul sugerează un alt factor de risc potențial pe care medicii l-ar putea examina pentru a identifica persoanele cu risc de boli de inimă. De asemenea, poate indica faptul că tratamentele pentru colonizarea sau infecția cu bacteria orală Fusobacterium nucleatum pot ajuta la reducerea riscului de boli de inimă.

    O combinație de factori de risc genetici și de mediu contribuie la bolile de inimă, care sunt responsabile pentru aproximativ o treime din toate decesele din întreaga lume. O acumulare de placă în arterele care alimentează inima cu sânge cauzează boala coronariană – cel mai frecvent tip de boală cardiacă – și poate duce, de asemenea, la blocaje care provoacă atacuri de cord. Studiile anterioare au legat anumite infecții de un risc crescut de formare a plăcii.

    „Deși s-au făcut progrese enorme în înțelegerea modului în care se dezvoltă boala coronariană, înțelegerea noastră a modului în care infecțiile, inflamația și factorii de risc genetici contribuie este încă incompletă”, spune autorul principal al studiului, Flavia Hodel. „Am vrut să contribuim la completarea unor lacune în înțelegerea noastră despre bolile coronariene, luând o privire mai cuprinzătoare asupra rolului infecțiilor”.

    Cercetătorii au analizat informații genetice, date de sănătate și mostre de sânge de la un subset de 3.459 de persoane care au participat la Studiul CoLaus|PsyCoLaus. Din cei 3.459 de participanți, aproximativ 6% au suferit un atac de cord sau un alt eveniment cardiovascular dăunător în perioada de urmărire de 12 ani. Echipa a testat probele de sânge ale participanților pentru prezența anticorpilor împotriva a 15 virusuri diferite, șase bacterii și un parazit.

    Odată ce autorii au ajustat rezultatele pentru factorii de risc cardiovascular cunoscuți, au descoperit că anticorpii împotriva F. nucleatum, un semn de infecție anterioară sau actuală cu bacterie, au fost legați de un risc ușor crescut de apariție a unui eveniment cardiovascular.

    „F. nucleatum ar putea contribui la riscul cardiovascular prin creșterea inflamației sistemice din cauza prezenței bacteriene în gură sau prin colonizarea directă a pereților arteriali sau a plăcii care căptușesc pereții arteriali”, explică Hodel.

    Dacă studiile viitoare confirmă legătura dintre F. nucleatum și bolile de inimă, autorii spun că aceasta poate duce la noi abordări pentru identificarea celor expuși riscului sau prevenirea evenimentelor cardiovasculare.

    „Studiul nostru se adaugă la dovezile tot mai mari că inflamația declanșată de infecții poate contribui la dezvoltarea bolilor coronariene și poate crește riscul unui atac de cord”, explică autorul principal al studiului, Jacques Fellay.

    „Rezultatele noastre pot duce la noi modalități de identificare a persoanelor cu risc ridicat sau pot pune bazele pentru studiile de intervenții preventive care tratează infecțiile cu F. nucleatum pentru a proteja inima”, a precizat acesta.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.