Studiu: Rapelurile vaccinurilor anti-COVID-19 sunt utile, dar efectul lor durează puţin

    0
    495
    6328009 09.09.2020 A prepares to administer the Russian coronavirus vaccine developed by the Gamaleya Scientific Research Institute of Epidemiology and Microbiology to a volunteer during the third phase of the post-registration clinical trials at a clinic, in Moscow, Russia. On August 11, Russia became the first country in the world to register a vaccine against COVID-19. Vladimir Pesnya / Sputnik

    Rapelurile vaccinurilor anti-COVID-19 consolidează protecţia oferită împotriva formelor grave de boală, inclusiv în faţa celor provocate de variantele recente ale noului coronavirus, însă acest efect scade rapid, potrivit unui studiu francez publicat marţi, informează AFP.

    „Dozele de rapel au permis consolidarea protecţiei oferite împotriva riscului de spitalizare, însă această protecţie rămâne limitată în timp”, au concluzionat autorii unui studiu realizat în Franţa sub coordonarea Agenţiei naţionale pentru siguranţa medicamentelor (ANSM) şi a companiei de asigurări medicale Assurance Maladie.

    Noul studiu, care nu a fost încă publicat într-o revistă ştiinţifică, reprezintă cel mai recent episod al unor cercetări care au examinat eficienţa vaccinurilor anti-COVID-19 de la introducerea lor pe piaţă pentru populaţia generală la începutul anului 2021, potrivit Agerpres.

    Vaccinarea anti-COVID-19, care s-a bazat în Franţa majoritar pe vaccinurile dezvoltate de Pfizer-BionTech şi de Moderna, şi-a demonstrat eficacitatea împotriva formelor grave ale bolii, însă a redus mai puţin riscul de reinfectare pe termen mediu şi lung.

    Cu toate acestea, chiar şi împotriva riscului de spitalizare, eficienţa tinde să scadă de-a lungul timpului, fapt care le-a făcut pe autorităţile sanitare franceze să organizeze campanii de rapel, în care erau administrate a treia, a patra şi, apoi, a cincea doză de vaccin.

    Lipseau, totuşi, datele despre beneficiile reale aduse de aceste rapeluri succesive, mai ales după apariţia variantei Omicron. Aceasta din urmă, care a dezvoltat apoi mai multe subvariante, ocoleşte mai uşor reacţia imunitară.

    Studiul, realizat sub coordonarea medicului epidemiolog Mahmoud Zureik, s-a concentrat pe cazurile de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19 între iunie 2022 şi octombrie 2022. Cercetătorii francezi au comparat statutul lor vaccinal cu cel al unui grup de persoane care nu au fost spitalizate, o procedură denumită „grup martor”.

    Mai întâi, a reieşit că vaccinurile şi-au păstrat o bună eficienţă împotriva riscului de spitalizare, chiar şi faţă de varianta Omicron.

    Este cazul persoanelor care nu au primit decât primele două doze, însă această protecţie este sporită de rapeluri: eficienţa împotriva riscului de spitalizare a fost estimată la 45% după prima vaccinare, la 56% după a treia doză şi la 75% după a patra sau a cincea doză.

    Însă efectul acestor rapeluri scade odată cu trecerea timpului. După şase luni, există puţine diferenţe în raport cu persoanele care s-au vaccinat o singură dată.

    Aceste rezultate implică, deci, o coordonare adecvată a campaniilor de vaccinare în raport cu valurile de COVID-19, o dificultate sporită însă de faptul că ele sunt mai frecvente şi mai neregulate decât cele provocate de gripa sezonieră.

    Articolul precedentPlatforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, indisponibilă pentru lucrări de mentenanţă
    Articolul următorO parte din acoperişul Sanatoriului Marila s-a prăbuşit. 27 de pacienți, transferați la Spitalul Orăşenesc Oraviţa