22.3 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Programul de testare a hepatitelor virale: Aproape 3.000 de pacienţi din sudul țării, depistaţi cu hepatita B sau C,

    Aproape 3.000 dintre pacienţii testaţi până în prezent în cadrul programului de screening pentru depistarea hepatitelor virale LIVE(RO)2-SUD au fost depistaţi cu virusul hepatitic B sau C.

    Prin programul gratuit de screening pentru depistarea hepatitelor virale, LIVE(RO)2-SUD, lansat în ultimele 19 luni în mai multe judeţe din sudul ţării, au fost testate până acum peste 137.000 de persoane.

    La acest program sunt afiliaţi 350 de medici din 10 judeţe, prin campaniile de screening derulate fiind depistaţi având infecţia cu virusul hepatitic B sau C un număr de 2.967 pacienţi.

    Dintre persoanele depistate având infecţia, până în prezent aproximativ 2.200 de pacienţi au beneficiat de investigaţii medicale specifice şi analize medicale într-unul dintre centrele de prevenţie înfiinţate prin proiect, respectiv Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova.

    „Prin eforturile considerabile ale partenerului oficial al proiectului, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS) şi al echipelor medicale complexe din cadrul Centrelor de Prevenţie de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalului Clinic de Urgenta Craiova au beneficiat de investigaţii şi analize medicale de specialitate 2.186 de pacienţi din cei 2.967 depistaţi pozitiv în cadrul programului de screening”, potrivit unui comunicat de presă.

    Campaniile de testare s-au derulat în judeţele Argeş, Dolj, Olt, Dâmboviţa, Mehedinţi, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Vâlcea şi Ialomiţa, atât în cabinetele de medicină de familie afiliate, dar şi în cadrul unor campanii locale de testare în zone greu accesibile sau în zone în care nu există medici de familie afiliaţi.

    Pacienţilor testaţi pozitiv care nu au reuşit să ajungă în centrele de prevenţie li se oferă posibilitatea continuării investigaţiilor medicale specifice în cadrul Caravanelor de Stadializare şi Testare.

    În luna martie proiectul va fi lansat şi în judeţele Gorj şi Călăraşi.

    În cadrul proiectului au fost testate 85.674 de femei şi 51.768 de bărbaţi, peste jumătate dintre cei testaţi având vârste de peste 54 de ani. Totodată, 76% dintre persoanele testate locuiesc în mediul rural.

    În ce priveşte prevalenţa raportată la numărul persoanelor testate, pe primul loc se situează judeţul Vâlcea (3,27%), urmat de Dâmboviţa (2,45%) , iar cea mai scăzută este în judeţele Ialomiţa (1,69%), Giurgiu (1,79%) şi Prahova (1,88%).

    Proiectul „LIVE(RO)2-SUD: Program regional de prevenire, screening şi diagnostic al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C” este implementat de Institutul Clinic Fundeni, în parteneriat cu Asociaţia Română Anti SIDA – ARAS şi este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

    Spitalele Colentina şi Colţea, dotate cu echipamente medicale în valoare totală de 4,61 milioane de lei

    Spitalele Colentina și Colțea, care împreună deservesc anual peste 300.000 de pacienți, au beneficiat de investiții în echipamente medicale de ultimă generație. Cele două unități sanitare au fost dotate cu sterilizatoare cu abur și cu plasmă, toate de mare capacitate, în valoare totală de 4,61 milioane de lei.

    „De asemenea, Spitalul Colțea a achiziționat mai multe aparate mobile de radiologie de ultimă generație, o platformă de sigilare vasculară (electrochirurgie), o trusă de videoendoscopie terapeutică, un sistem complet de videostroboscopie, un sistem de chirurgie minim invazivă ORL, 4 aparate de anestezie cu monitor inclus, un sistem complet pentru analiză citogenetică și hibridizare in situ fluorescentă, o autosanitară tip A2 și multe alte echipamente care îmbunătățesc substanțial nivelul de îngrjire și tratament asigurat pacienților”, a scris Nicușor Dan, primarul Capitalei, pe pagina sa de Facebook.

    Pentru aceste achiziţii au fost alocați, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, aproximativ 25 de milioane de lei.

    Raport Curtea de Conturi: Nu a fost construită nicio unitate sanitară nouă cu paturi

    Peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de 100 de ani, se arată într-un raport de audit realizat anul trecut de Curtea de Conturi a României.

    Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanței privind managementul resurselor umane și a dezvoltării infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătății.

    Potrivit unui comunicat de presă, obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătății a asigurat, în cele 58 de unități sanitare spitalicești aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar și infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficiență și eficacitate.

    „În ceea ce privește managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori față de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenților medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialități medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică și balneologie, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie”, se arată în comunicatul citat.

    Potrivit sursei citate, la nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităților sanitare spitalicești din subordinea Ministerului Sănătății a condus la următoarele concluzii:

    • peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având și peste 100 de ani;
    • aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic;
    • două unități sanitare (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur;
    • 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, deficiențele importante regăsite la majoritatea unităților sanitare controlate vizând: funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu;
    • neasigurarea echipării construcțiilor cu mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu sau nefuncționarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activității de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienților care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici și asistente), în special din turele de noapte;
    • 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din rețeaua Ministerului Sănătății au fost pentru achiziția de aparatură medicală și doar 25% dintre acestea au fost pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
    • alocarea fondurilor pentru investiții nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.

    Nu s-a construit niciun spital nou 

    Potrivit raportului Curții de Conturi, în România nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepția reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iași. Construcția Institutului Regional de Oncologie Timișoara, de la data înființării ca obiectiv de investiții în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătății (anul 2009) și până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.

    „Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgență (Iași, Cluj și Craiova) pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021”, potrivit raportului citat.

    Potrivit sursei citate, cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătății este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziții centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziții centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităților sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv și incubatoare medicale pentru nou născuți.

    România nu are un Centru de arși și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe

    O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe.

    „În prezent există doar 37 de paturi în opt unități sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există și un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele județene și municipale din întreaga țară, dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătățiri. În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unitățile sanitare publice cu compartimente de arși, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocați de Ministerul Sănătății prin transferuri de capital și 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale și mai puțin pentru construcția/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arșii (19,4 mil. lei)ț, arată sursa citată.

    Cu privire la dotarea unităților sanitare cu echipamente medicale de imagistică, raportul Curții de Conturi arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că dețin echipamente de imagistică medicală (CT și/sau RMN).

    În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităților sanitare care dețin echipamente de tip CT și/sau RMN, cât și numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%).

    „Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înființării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real și să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialități, cu acces pe nivel de competență. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenți care au finalizat pregătirea în rezidențiat și s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidențiat. Auditorii publici externi recomandă identificarea și implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenți, în colaborare cu ministerele care au în subordine unități sanitare cu rețea proprie, cu autoritățile publice locale și cu universitățile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceștia să-și continue activitatea în spitalele unde sunt încadrați pe post”, precizează sursa citată.

    În ceea ce privește gestionarea infrastructurii spitalicești, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competență, care să cuprindă evidența echipamentelor de imagistică medicală și care să constituie baza analizei investițiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiții să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.

    Noutățile privind managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile, prezentate la cea de-al XII-lea Congres Bolile Cronice Netransmisibile

    Teme de actualitate la cel mai important eveniment științific multidisciplinar adresat medicilor, dedicat bolilor cronice netransmisibile.

    Ajuns la cea de-a XII-a ediție, Congresul Bolile Cronice Netransmisibile, organizat de Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a devenit o manifestare de tradiție în peisajul evenimentelor medicale din România.

    Astfel, pentru cel de-al douăsprezecelea an consecutiv, Congresul Bolile Cronice Netransmisibile, desfășurat în format fizic, în perioada 24-25 februarie, a adus în prim-plan noutățile cu privire la managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile cu un impact major din punctul de vedere al sănătății populaționale la nivel global.

    Și în acest an, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a pregătit un program științific complex, care să vină în întâmpinarea nevoilor de informație științifică relevantă pentru practica clinică.

    Pe parcursul a două zile, în cadrul evenimentului au fost prezenți lectori de prestigiu, iar știința s-a îmbinat armonios cu networking-ul știintific.

    Cea de-a XII-a ediție a Congresului Bolile Cronice Netransmisibile a adus un update științific pe diverse afecțiuni și a pus în prim plan sesiuni interactive centrate pe:

    • Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
    • Cardiologie
    • Oncologie
    • Neurologie
    • Pneumologie

    Printre temele abordate s-au numărat:

    • Healthier Together EU Non-Communicable Diseases Initiative
    • Sănătatea mentală – o nouă dimensiune a bolilor cronice netransmisibile
    • Planul național de combatere a cancerului
    • Prevenția în insuficiența cardiacă : update 2023
    • Hipertensiunea arteriala la pacientul cu cancer
    • Obezitatea – problemă majoră și prioritară. Forumul Român de Obezitate FORO – misiune
    • Stategii în managementul ponderal
    • Perspective în tratamentul obezității
    • Suferinţa cardio-vasculară și renală la pacienții cu disfuncție metabolică asociată steatozei
    • Abordarea practică a bolii hepatice cronice metabolice – rolul specialiștilor în diabet, nutriție,obezitate
    • Preventia diabetului zaharat tip 2 in Romania – de la concept la realitate
    • Astmul: de la ghiduri la practica
    • Cancerul pulmonar : de la o afectiune incurabila la o maladie cronica
    • Sarcopenia si impactul ei asupra bolilor respiratorii cronice

    Managementul logistic al evenimentului a fost asigurat de Sănătatea Press Group.

     

    Planul Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025, publicat în transparență decizională

    Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025 a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii.

    „Având în vedere atât contextul epidemiologic internaţional şi naţional, cât şi faptul că proiectele spitalelor regionale se estimează a fi finalizate după anul 2025, se propune menţinerea numărului actual de 119.579 paturi la nivel naţional pentru perioada 2023-2025”, se arată în nota de fundamentare.

    Proiectul prevede pentru perioada 2023-2025 un număr total de 119.579 de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum şi cu sanatoriile şi preventoriile, din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare.

    „Numărul total de paturi aprobat la nivel naţional prevăzut nu include numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, numărul de paturi din penitenciarele spital, precum şi numărul de paturi pentru îngrijiri paliative”, se arată în proiect.

    A fost promulgată Legea privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR), precum şi pentru modificarea unor acte normative.

    Potrivit expunerii de motive, intervenţiile legislative vizează completarea domeniului de activitate al ANMDMR cu activităţile privind autorizarea investigaţiilor clinice pentru dispozitive medicale, evaluarea performanţei pentru dispozitive medicale de diagnostic in vitro, autorizarea studiilor clinice pentru medicamentele de uz uman şi monitorizarea siguranţei medicamentelor de uz uman prin activitatea de farmacovigilenţă, precum şi clarificarea unor aspecte privind structura organizatorică.

    Actul normativ, care a fost adoptat iniţial de Senat şi de Camera Deputaţilor în 2022, a fost reexaminat la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului a cerut reexaminarea din mai multe considerente, printre acestea fiind faptul că menţionarea companiei UNIFARM, în mod explicit, ca fiind exclusă de sub incidenţa dispoziţiilor Legii privind achiziţiile publice nr.98/2016, care transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice, creează un tratament juridic diferenţiat faţă de cel aplicabil celorlalte companii active pe piaţa concurenţială, potrivit Agerpres.

    Astfel, a fost eliminată prevederea conform căreia „ANMDMR întreprinde demersurile legale în vederea prevenirii sau atenuării deficitului în aprovizionarea de medicamente prin compania Ministerului Sănătăţii -UNIFARM, prin excepţie de la prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazuri urgente şi justificate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi prin alte modalităţi legale”.

    De asemenea, a fost eliminată prevederea conform căreia, „pentru a asigura protecţia adecvată a dreptului la viaţă al pacienţilor cu afecţiuni medicale cu opţiuni terapeutice limitate sau inexistente, cererile de autorizare a unui studiu clinic sau de evaluare a amendamentului la studiul clinic depuse la ANMDMR conform prevederilor legale se validează/invalidează de ANMDMR în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii cererii de autorizare”.

    „Inspecţiile de supraveghere a caracterului adecvat al desfăşurării studiilor clinice pentru care au fost depuse cereri de autorizare la CNBMDM sau ANMDMR se exercită de către personalul împuternicit din cadrul ANMDMR cu o frecvenţă adecvată, în funcţie de risc, ori de câte ori este nevoie”, este o altă prevedere eliminată după reexaminare.

    OMS: O femeie a murit la aproximativ fiecare două minute în 2020 din cauze care puteau fi prevenite legate de sarcină şi de naştere

    O femeie a murit la aproximativ fiecare două minute în 2020 din cauze care puteau fi prevenite legate de sarcină şi de naştere, se arată într-un raport realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de alte organisme ale ONU, potrivit DPA.

    Raportul, publicat joi, a precizat că în 2020 „un număr de femei estimat la 287.000 la nivel mondial au murit în urma unei cauze materne, ceea ce înseamnă circa 800 de decese materne în fiecare zi şi aproximativ un deces la fiecare două minute”, potrivit Agerpres.

    Acest bilanţ a reprezentat însă o îmbunătăţire faţă de cele 446.000 decese materne înregistrate cu 20 de ani mai devreme, potrivit raportului.

    Dar, deşi rata deceselor înregistrate în rândul femeilor însărcinate sau în timpul naşterii a scăzut între 2000 şi 2015, ea a stagnat în esenţă de atunci, ba chiar a crescut în unele regiuni.

    Datele din raport se extind până în 2020, iar efectele pandemiei de coronavirus nu sunt vizibile în setul de date.

    Situaţia în regiunile mai sărace şi în ţările afectate de conflicte este deosebit de dramatică, a precizat OMS. În Africa Subsahariană au fost înregistrate circa 70% dintre decesele materne la nivel mondial în 2020, această regiune fiind urmată de ţări din Asia Centrală şi de Sud, cu aproape 17%.

    „Nicio mamă nu ar trebui să se teamă pentru viaţa ei în timp ce aduce pe lume un copil, mai ales atunci când cunoştinţele şi instrumentele necesare pentru a trata complicaţii comune există”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, unul dintre organismele care alcătuiesc United Nations Maternal Mortality Estimation Inter-Agency Group (MMEIG).

    Printre cauzele care pot fi prevenite şi care pot duce la deces se numără hemoragiile abundente, tensiunea arterială ridicată, avorturile în condiţii nesigure şi boli precum HIV/SIDA şi malaria.

    „Aproape toate decesele au loc în ţări cu venituri mici şi medii şi aproape fiecare deces poate fi prevenit”, a declarat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în prefaţa raportului.

    Unul dintre Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU este reducerea mortalităţii materne de la 339 decese la 100.000 de naşteri în anul 2000 la mai puţin de 70 de decese la 100.000 de naşteri până în 2030. În 2020, numărul acestor decese a fost de 223 la 100.000 de naşteri.

    Creşterea acoperirii asistenţei medicale materne de calitate şi o îmbunătăţire a capacităţii femeilor de a lua propriile decizii cu privire la sănătatea lor sexuală şi reproductivă se numără printre paşii care trebuie întreprinşi pentru atingerea acestui obiectiv, precizează raportul.

    Rogobete (MS), despre Conferința Colegiului Medicilor din Municipiul București: Un eveniment care a adunat un număr impresionat de medici

    Este o onoare să fiu alături de dumneavoastră în cadrul acestui eveniment extraordinar, care a adunat un număr impresionant de participanți, a declarat, miercuri, dr. Alexandru Rogobete, secretar de stat la Ministerul Sănătății, în cadrul ceremoniei oficiale a celei de-a XI-a Conferințe a Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    „Ministerul Sănătății salută acest tip de evenimente, menite să crească personalisimul resursei umane din Sănătate și să dezvolte, de ce nu, noi skill-uri de comunicare, atât cu pacienții, cât și cu aparținătorii. Astăzi este o zi istorică pentru noi toți și mă bucur că pot să împărtășesc cu dumneavostră această bcuurie. Astăzi, Guvernul României a aprobat lista celor 27 de spitale care vor fi realizate prin PNRR, un proiect de aproape 2,2 miliarde de euro, care, alături de acest tip de evenimente și de investiții serioase în dezvoltarea resursei umane, cu siguranță vor schimba înfățișarea sistemului medical din România”, a precizat secretarul de stat.

    Totodată, secretarul de stat a precizat că pentru prima dată în ultimii 30 de ani se va investi și în zona de educație medicală continuă,

    „Ministerul Sănătății va lansa în perioada imediat următoare apelul de proiecte pentru construirea a patru centre de excelență, prin care tinerii medici și întreg personalul medical se vor putea pregăti prin training prin simulare, cu tot felul de sisteme de ultimă generație, sisteme performante, menite să crească abilitățile profesionale în domeniu. Aceste patru centre vor fi realizate în parteneriat cu profesioniștii din educația medicală, și anume cu cele șase Universități de Medicină și Farmacie din România”, a declarat dr. Alexandru Rogobete.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății a participat, miercuri, la ceremonia oficială a celei de-a XI-a Conferințe a Colegiului Medicilor din Municipiul București.

    Ajunsă la cea de-a XI-a ediție,  Conferința a Colegiului Medicilor din Municipiul București a devenit cel mai amplu eveniment științific medical dedicat exlusiv medicilor, organizat în România.

    În 2023, Conferința Colegiului Medicilor din Municipiul București este centrată pe patru direcții: Tradiție, Dezvoltare, Educație, Aprofundare.

    La ediția din acest an s-au înscris peste 11.600 de medici, un record de participanți.

    Peste 11.600 de participanți înscriși la cea de-a XI-a Conferință a Colegiului Medicilor din Municipiul București

    Peste 11.600 de participanți înscriși la cea de-a XI-a Conferință a Colegiului Medicilor din Municipiul București, cel mai amplu eveniment științific medical dedicat exlusiv medicilor, organizat în România.

    În 2023, Conferința Colegiului Medicilor din Municipiul București este centrată pe patru direcții: Tradiție, Dezvoltare, Educație, Aprofundare.

    Colegiul Medicilor din Municipiul București a pregătit un program științific complex, care să vină în întâmpinarea nevoilor de informație științifică relevantă pentru practica clinică. În cadrul evenimentului, sunt prezenți lectori de prestigiu care, prin experiența și expertiza lor, aduc plus valoare programului științific.

    Astfel, printre temele abordate în cadrul sesiunilor științifice se regăasesc:

    • Tratamentul intervențional farmacologic si endovascular în AVC ischemic acut în România – situația actuală
    • Imageria cerebrală în diagnosticul etiologic și evaluarea prognosticului hemoragiilor cerebrale
    • Utilitatea examinării Doppler cervico-cerebrale în managementul pacientului cu accident vascular cerebral
    • Noutăți în tratamentul sistemic al tumorilor neuroendocrine
    • Obezitatea – factor de risc sau boală?
    • Zece porunci în pancreatita acută
    • Bolile infecţioase de import – de la „curiozităţi medicale” la cotidian
    • Vaccinarea la persoane aflate în terapie imunosupresoare
    • Aspecte actuale în infecţia cu virusurile gripale şi SARS CoV-2
    • Managementul bronșiolitei acute la copil
    • Oxigenoterapia pentru non-anesteziști
    • De la creier la creier: Stresul și neurodegenerarea/tulburarea cognitivă: mit și realitate
    • Sindromul uro-genital de menopauză – opinia ginecologului
    • Funcția cognitivă și estrogenii
    • Actualități în osteoporoza de menopauză

    La ceremonia oficială a Conferinței Colegiului Medicilor din Municipiul București, ce s-a desfășurat miercuri seară, au participat:

    • Prof. Univ. Dr. Cătălina Poiană – Președinte Conferință, Președinte Colegiul Medicilor din Municipiul București
    • Prof. Univ. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu – Președinte program științific Conferință, Vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București
    • Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun – consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale
    • Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga – Rector Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București
    • Dr. Alexandru Rogobete – secretar de stat în Ministerul Sănătății
    • Prof. Dr. Lucian Negreanu – Vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București
    • Prof. Dr. Horia Bumbea – Vicepreședinte Colegiul Medicilor din Municipiul București
    • Dr. Adriana Mihalaș – Secretar Colegiul Medicilor din Municipiul București

    De asemenea, mesajul Academiei Române a fost transmis în cadrul ceremoniei oficiale a Conferinței Colegiului Medicilor din Municipiul București de către Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

    Totodată, conducerea Colegiului Medicilor din Municipiul București a invitat în cadrul ceremoniei și reprezentanți ai presei:

    • Carla Tănasie – jurnalist DIGI 24
    • Liliana Curea – jurnalist Pro TV
    • Adriana Turea- jurnalist Radio România Actualități
    • Val Vâlcu – jurnalist

    „Le mulțumesc în primul rând celor peste 11.600 de participanți, care au avut încredere în noi și care ni s-au alăturat la ediția din acest an a Conferinței Colegiului Medicilor din Municipiul București. De ani de zile lucrăm și clădim această Conferință și, an de an, aducem elemente care au crescut valoarea și care au crescut, de asemenea, încrederea medicilor în această Conferință. Am considerat întotdeauna că educația medicală continuă este o parte integrantă a activității noastre și este cea care, într-adevăr, trebuie să facă diferența. Formatul gândit pentru această Conferință este acela de a susține necesitatea multidisciplinarității, astfel că toți colegii noștri din diverse specialități vor veni în cadrul acestui maraton științific, pe parcursul celor patru zile, cu cele mai noi cunoștințe, cu date legate de schimbul de experiență, cu cazuri clinice, elemente necesare pentru practica medicală. Considerăm că acest gen de informație medicală este cel care poate asigura creșterea calității actului medical și ajută să se întâmple ceea ce este firesc pentru anul 2023 și anume o medicină care să fie centrată pe pacient. Este motivul pentru care ni s-au alăturat nume de elită pentru medicina românească, fiecare dintre aceștia reprezentând domenii de interes și care vor aduce în cadrul Conferinței aceste cunoștințe pentru colegii noștri din celelalte specialități”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București și președinte al Conferinței.

    Cea de-a XI-a Conferință a Colegiului Medicilor din Municipiul București, ce reprzintă un update științific pe diverse afecțiuni, se adresează exclusiv profesioniștilor din domeniul medical și se desfășoară în perioada 22-25 februarie, exclusiv pe Sănătatea.Online.

    Lista celor 27 de unităţi medicale şi spitale ce vor fi construite, renovate şi dotate prin PNRR, aprobată de Guvern

    Guvernul a aprobat, miercuri, lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite, renovate şi dotate prin finanţare parţială prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, este vorba despre investiţii care vizează asigurarea de noi servicii medicale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor existente, precum şi investiţii în echipamente medicale pentru infrastructura sanitară nou construită sau renovată şi pentru care România are la dispoziţie peste 2,1 miliarde de euro prin PNRR.

    „Toate acestea includ aproape 3.000 de paturi în unităţi cu eficienţă energetică sporită şi peste 10.000 de paturi dotate, inclusiv cu echipamente digitalizate”, arată sursa citată.

    Executivul precizează că un procent important din obiectivele de investiţii nou construite vor înlocui clădiri existente cu risc seismic ridicat, cum este cazul Institutului ”C.C Iliescu” din Bucureşti, care va fi construit în întregime.

    „Aprobarea listei cu cele 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite, renovate cu aceşti bani reprezintă un pas important pentru îndeplinirea ţintei 377, componenta 12 – Sănătate, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cele 27 de obiective de investiţii selectate au fost stabilite în urma evaluării în două etape pe care Ministerul Sănătăţii a făcut-o pornind de la cele 49 de investiţii din lista predefinită de investiţii cuprinsă în anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului, prin care a fost aprobată evaluarea Planului de Redresare şi Rezilienţă al României. Criteriile de eligibilitate şi de ierarhizare aplicate sunt cele stabilite prin Hotărârea de Guvern 1237/2022, prin care a fost aprobată lista predefinită de investiţii”, se precizează în comunicat.

    Potrivit sursei citate, în urma evaluării, prin procesul verbal al Comisiei de evaluare, lista cu cele 27 de obiective de investiţii aprobate pentru finanţare prin PNRR a fost publicată pe pagina web a Ministerului Sănătăţii, la secţiunea PNRR, în data de 11 ianuarie 2022.

    „Conform descrierii ţintei 377, componenta 12, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului prin care a fost aprobată evaluarea Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, din cele 49 de obiective incluse în lista predefinită, trebuie îndeplinite cel puţin 25”, mai menţionează sursa citată.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.