22.3 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Persoanele supraponderale sau obeze, mai predispuse la dezvoltarea sindromului obezitate -hipoventilație

    Obezitatea este o afecțiune care poate avea efecte negative asupra sănătății respirației. Persoanele supraponderale sau obeze sunt mai predispuse la dezvoltarea sindromului obezitate -hipoventilație, a astmului, a sindromului de apnee în somn și a altor tulburări respiratorii restrictive, afecțiuni ce pot afecta calitatea vieții și pot duce la complicații grave.

    ”Vă îndemnăm să luați măsuri pentru a preveni și trata obezitatea. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată și activitate fizică regulată, poate ajuta la controlul greutății și la reducerea riscului de dezvoltare a acestor afecțiuni respiratorii. În plus, persoanele cu sindrom de obezitate-hipoventilatie, astm, sindrom de apnee în somn trebuie să fie atente la greutatea lor și să discute cu medicul lor despre modalitățile de a îmbunătăți controlul simptomelor prin îmbunătățirea gestionării greutății corporale”, potrivit unui mesaj al Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, postat pe pagina de Facebook, în contextul Zilei Mondiale a Obezității.

    Potrivit sursei citate, persoanele obeze care au și boli respiratorii au recomandarea de a efectua exerciții fizice zilnic, de intensitate moderată, cu o durată medie de 30 de minute.

    ”Extrem de important este că exercițiile să fie efectuate conștientizând fiecare inspirație și expirație. Fiecare persoană este bine să aleagă o activitate fizică care să-i placă, astfel încât planul de mișcare fizică să fie sustenabil în timp”, arată sursa citată.

    Un aspect esențial care necesită atenție este nutriția pacientului cu obezitate și boli respiratorii.

    ”Includerea de alimente nutritive, cum ar fi fructe și legume, proteine slabe și carbohidrați complecși cu stabilirea a cel puțin 3 mese pe zi în cantități mici, va permite plămânului să respire, pentru că o masa copioasă în cantitate mare, care încărca excesiv stomacul și va produce dificultăți în respirație”, conform mesajului citat.

    Obezitatea poate fi influențată de mai mulți factori, inclusiv genetica, mediu, stresul și istoricul de sănătate, subliniază sursa citată.

    ”Astfel, responsabilitatea în problematica obezitații nu ar trebui să fie percepută ca o judecată morală sau o simplă chestiune de a face alegeri bune sau proaste. În loc să arătăm cu degetul spre persoanele obeze și să le atribuim vinovăția pentru greutatea lor, ar trebui să ne concentrăm pe educarea oamenilor cu privire la factorii care contribuie la obezitate și să le oferim resursele și sprijinul necesare pentru a face schimbări sănătoase în viața lor. Astfel, responsabilitatea în problematica obezitații ar trebui să presupună o abordare holisitică care să recunoască complexitatea și diversitatea factorilor care influențează obezitatea și să încurajeze oamenii să ia măsuri pozitive pentru a-și îmbunătăți sănătatea”, afirmă sursa citată.

    ”Institutul Marius Nasta vă încurajează să luați măsuri preventive și de tratament împotriva obezității și să colaborați cu medicul dumneavoastră pentru a menține sănătatea respirației în cadrul general de sănătate a organismului”, a mai transmis sursa citată.

    Prof. univ. dr. Bogdan Timar: Obezitatea este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață

    Obezitatea, o problemă de sănătate publică de proporții globale, care afectează peste un miliard de persoane la nivel mondial, este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață, atrage atenția prof. univ. dr. Bogdan Timar, șeful Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara. „În majoritatea cazurilor, obezitatea apare ca o consecință a dezechilibrării balanței energetice a organismului în favoarea unui aport alimentar energetic crescut și în defavoarea consumului energetic al organismului”, subliniază prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    „În lume trăiesc peste un miliard de persoane afectate de obezitate. 4 Martie este declarată Ziua Mondială a Obezității de către World Obesity Federation și Organizația Mondială a Sănătății, o zi în care întreg mapamondul își îndreaptă atenția către această problemă de sănătate publică de proporții globale, care afectează peste un miliard de persoane, care aduce costuri ridicate pentru societate și care este într-o continuă emergență, numărul cu persoane care trăiesc cu obezitate triplându-se față de anul 1975. Declararea zilei de 4 martie ca Ziua Mondială a Obezității are principalul rol de a sensibiliza opinia publică cu privire la problematica obezității și pentru a da un imbold decidenților în a defini politici publice de sănătate coerente și sustenabile în vederea reducerii impactului obezității în populație”, transmite prof. univ. dr. Bogdan Timar, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

    Tema Zilei Mondiale a Obezității din anul 2023 este „Schimbarea de perspectivă: să vorbim despre obezitate!”, o temă care „își propune să încurajeze persoanele care trăiesc cu obezitate să înlăture stigma frecvent asociată obezității, întocmai pentru că recunoașterea problemei este primul pas în rezolvarea ei, respectiv pentru a îndemna profesioniștii în domeniul sănătății să transmită un mesaje consistente și valide, întocmai pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problematica obezității”, scrie șeful Clinicii de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul SCJU „Pius Brînzeu” Timişoara.

    Prof. univ. dr. Bogdan Timar atrage atenția că obezitatea este în cele mai multe cazuri o afecțiune a stilului de viață, „în majoritatea cazurilor aceasta apărând ca o consecință a dezechilibrării balanței energetice a organismului în favoarea unui aport alimentar energetic crescut și în defavoarea consumului energetic al organismului”.

    De ce apar din ce în ce mai multe cazuri de obezitate?

    Potrivit prof. univ. dr. Bogan Timar, stilul de viață contemporan este marcat de schimbări importante în ceea ce privește alimentația.

    „Disponibilitatea hranei nu mai reprezintă o problemă în societățile dezvoltate iar accesul la hrană nu mai este condiționat de un consum energetic printr-un efort fizic semnificativ, așa cum se întâmpla în urma cu sute sau mii de ani. Mai mult, frecvent apare un veritabil „paradox al caloriilor”: hrana prelucrată, cu o concentrație calorică ridicată, este adesea mai ieftină și mai ușor de procurat sau preparat comparativ cu hrana de o calitate superioară, ce are un conținut caloric normal”, explică prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    De ce ne îngrășăm așa de ușor?

    Explicația vine din istoria evoluției speciei umane, o istorie în care lipsa disponibilității hranei a reprezentat o problemă principală în supraviețuire, afirmă prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    „Înainte de apariția agriculturii sau a creșterii animalelor, obținerea hranei era condiționată de găsirea unor plante comestibile ce creșteau spontan (o situație cu o predictibilitate îndoielnică în condițiile în care era mult influențată de condițiile meteorologice și de disponibilitatea capricioasă în anumite anotimpuri) sau de reușita vânării animalelor sălbatice (o situație din nou problematică, deoarece știm că specia umană nu este înzestrată cu calități fizice optime pentru vânat – de multe ori omul vânător putând chiar fi transformat în vânat). Astfel, având în vedere disponibilitatea capricioasă a hranei, indivizii care atunci când hrana era disponibilă puteau consuma o cantitate mai mare, surplusul depozitându-l sub formă de țesut adipos pentru a fi ulterior consumat în perioadele în care hrana nu era disponibilă, aveau un important avantaj în supraviețuire. Din acest motiv, procesul de selecție naturală a făcut să se perpetueze acele gene care predispun la îngrășarev”, afirmă prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    De ce ne este atât de greu să slăbim?

    Răspunsul vine tot din istoria evoluției speciei umane, spune prof. univ. dr. Bogdan Timar. Pentru a slăbi, de regulă, trebuie să avem un aport energetic prin alimentație mai scăzut decât consumul energetic al organismului.

    „Deoarece lipsa hranei a reprezentat zeci de mii de ani o principală cauză de ne-supraviețuire, organismul uman și-a dezvoltat o serie de mecanisme de salvare prin care poate parțial contracara o balanță energetică negativă. Spre exemplificare, dacă vom avea o mai lungă perioadă de timp un aport energetic alimentar mai redus decât necesarul energetic al organismului, organismul însuși va declanșa un mecanism de salvare, prin care va reduce, într-o oarecare măsură, consumul de energie (în special prin prisma reducerii ratei metabolismului bazal). De foarte multe ori, dacă vom încerca să mergem la culcare flămânzi, organismul va face tot posibilul să ne împiedice să adormim înainte de a avea un aport alimentar. Mai mult, ori de câte ori vom consuma alimente cu o concentrație calorică ridicată (de exemplu dulciuri) va încerca să ne recompenseze, eliberând neurotransmițători ce generează plăcere (de exemplu dopamină sau endorfine) în scopul de a ne face să ne dorim să repetăm experiența”, explică prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    Cum diagnosticăm obezitatea?

    Cea mai simplă metodă pentru a diagnostica obezitatea este calculul indicelui de masă corporală.

    „Acesta se calculează împărțind masa corporală (măsurată în kilograme) la pătratul înălțimii (măsurată în metri). O valoare de 30 sau mai crescută este caracteristică obezității, valori cuprinse între 25 și 30 denotă o stare de intermediară între normal și obezitate numită suprapondere iar valori cuprinse între 18,5 și 25 sunt considerate a fi normale”, menționează prof. univ. dr. Bogdan Timar.

    Ziua mondială a obezităţii, marcată în fiecare an la 4 martie

    Ziua mondială a obezităţii este marcată, în fiecare an, la 4 martie, cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale.

    În 2023, sloganul sub care se desfăşoară campania de informare a Organizației Mondiale a Sănătății este „Changing Perspectives: Let’s Talk About Obesity”, subliniind faptul că Ziua mondială a obezităţii este un moment în an când toate acţiunile se unesc pentru a încuraja oamenii să recunoască orice cauză a obezităţii, să abordeze stigmatizarea greutăţii, să pună în prim plan experienţe trăite şi să îmbunătăţească modalitatea de înţelegere, de prevenire şi de tratament privind obezitatea.

    „Vrem să valorificăm puterea conversaţiei şi a împărtăşirii experienţelor trăite, astfel încât împreună să putem corecta concepţiile greşite despre obezitate şi să luăm măsuri colective. Pentru că atunci când vorbim, dezbatem şi împărtăşim cu toţii opinii, putem schimba normele şi putem îmbunătăţi rezultatele pentru toată lumea”, notează site-ul https://www.worldobesityday.org/.

    Se estimează că până în 2035, 1,9 miliarde de persoane din întreaga lume vor trăi cu obezitate, obezitatea infantilă va creşte cu 100%, iar una din patru persoane va trăi cu obezitate.

    În prezent, obezitatea este considerată o epidemie globală şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului actual de sănătate la nivel mondial, întrucât este provocată de factori multipli, unii fiind în afara controlului nostru – factori genetici, hormonali sau de mediu. Totodată, obezitatea este declarată boală cronică, având complicaţii metabolice sau non-metabolice, care trebuie evaluate, monitorizate şi tratate de echipe de medici multidisciplinare, notează site-ul https://www.despreobezitate.ro/.

    Potrivit OMS, în cazul în care nu vor fi luate măsuri eficiente pentru prevenire şi tratament, în 2025 mai mult de 50% din populaţia lumii va fi obeză. Supraponderabilitatea şi obezitatea constituie acumulări anormale sau excesive de grăsimi, iar indicele de masă corporală (IMC – raportul greutăţii în kg la pătratul înălţimii în metri) se utilizează pentru clasificarea excesului de greutate şi a obezităţii la adulţi.

    Conform OMS, IMC mai mare sau egal cu 25 este supraponderabilitate, iar IMC mai mare sau egal cu 30 este obezitate. Timpul petrecut la televizor, în faţa calculatorului, lipsa activităţii fizice şi o alimentaţie bogată în grăsimi, zahăr şi sare reprezintă cele mai frecvente cauze de creştere a numărului de persoane cu obezitate, mai scrie site-ul https://www.worldobesityday.org//.

    Excesul de greutate şi obezitatea pot fi prevenite, în primul rând, prin alimentaţie, evitând dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, mâncarea de tip fast-food, produsele procesate cu conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi, alegând consumul de legume şi fructe, de cereale integrale, practicarea de activităţi fizice.

    INSP: Unul din zece români suferă de pierderea auzului

    Peste 60% dintre problemele de auz şi sănătate a urechii pot fi identificate şi abordate la nivelul asistenţei medicale primare, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică, în contextul Zilei Mondiale a Auzului.

    „Peste 60% dintre problemele de auz şi sănătate a urechii pot fi identificate şi abordate la nivelul asistenţei medicale primare. Principala cauză a morbidităţii sistemului auditiv este reprezentată de neabordarea la timp a problematicii pierderii auzului, ceea ce se traduce în final printr-un cost anual global de 980 de miliarde de dolari. Este de aşteptat ca prevalenţa pierderii auzului să crească considerabil în următoarele decenii din cauza schimbării demografice a populaţiei, creşterii expunerii la factori de risc (de ex: zgomotele puternice, utilizarea anumitor medicamente), precum şi persistenţei unor afecţiuni netratate ale urechii, cum ar fi otita medie. Multe dintre cauzele care duc la pierderea auzului sunt prevenibile, persoanele ce prezintă deficienţă de auz putând beneficia de intervenţii oportune şi corespunzătoare patologiei”, potrivit unui comunicat al INSP.

    Unul din 10 români suferă de pierderea auzului

    Conform INSP, în România, unul din 10 români suferă de pierderea auzului, cauzele care pot duce la pierderea auzului fiind congenitale (existente la naştere) sau dobândite (după naştere, pe parcursul vieţii).

    La nivel global, peste 1,5 miliarde de oameni suferă de o scădere a auzului, iar dintre aceştia aproape 430 de milioane de persoane prezintă o deficienţă de auz invalidantă.

    Potrivit sursei citate, multe dintre cauzele care duc la pierderea auzului sunt prevenibile, persoanele ce prezintă deficiență de auz putând beneficia de intervenții oportune și corespunzătoare patologiei.

    „La copii, 60% dintre cazurile de pierdere a auzului pot fi prevenite prin strategii corespunzătoare de sănătate publică (de ex: îmbunătăţirea îngrijirii materne pe parcursul sarcinii şi în perioada perinatală, screening-ul auditiv, imunizarea împotriva rubeolei şi a meningitei, gestionarea precoce a otitei medii etc.). Integrarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii auzului şi a urechii în serviciile de îngrijire medicală primară este posibilă prin formarea şi consolidarea capacităţilor de la acest nivel”, arată comunicatul citat.

    Potrivit INSP, o implementare eficientă a strategiilor dovedite pentru prevenirea pierderii auzului şi reabilitarea acestuia, implementarea unui număr de măsuri de sănătate publică, inclusiv integrarea serviciilor de îngrijire a sănătăţii urechii şi a auzului extinse şi de înaltă calitate în sistemele naţionale de sănătate, reprezintă soluţii pentru diminuarea impactului acestor afecţiuni, atât la nivel individual cât şi la nivel de societate.

    „Pentru a oferi un instrument care să sprijine consolidarea capacităţii de intervenţie în problematica auzului, cu ocazia Zilei Mondiale a Auzului 2023 Organizaţia Mondială a Sănătăţii va lansa un nou manual de instruire sub titlul „Manual de instruire primară pentru îngrijirea sănătăţii urechii şi a auzului”, împreună cu manualul formatorului precum şi alte resurse utile la nivelul comunităţii”, se arată în comunicat.

    Spitalul „Grigore Alexandrescu”: Primul transplant hepatic pediatric realizat a avut succes

    Primul transplant hepatic pediatric realizat la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” a avut succes, iar fetiţa în vârstă de 11 ani se află într-o stare bună, cu o evoluţie favorabilă, urmând să fie externată în câteva zile. Fetița care a beneficiat de transplant avea o afecțiune cronică, ce a dus la alterarea funcţiei hepatice.

    „A avut succes din punctul de vedere al specialiştilor şi implicit şi al meu pentru că fetiţa este într-o stare bună. A evoluat foarte bine. (…) Este important că lucrurile se schimbă în domeniul transplantului pediatric. Transplantul hepatic pediatric este o prioritate şi pentru noi. Avem acum al doilea centru în Bucureşti care se specializează în acest sens. (…) Fetiţa care a beneficiat de transplant avea o afecţiune virală cronică, care a dus la alterarea funcţiei hepatice, apariţia cirozei hepatice şi transplantul de la un donator copil, care din păcate a decedat într-un accident tragic”, a declarat, vineri, minsitrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila,  la o conferinţă de presă la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” care a avut ca temă primul transplant hepatic pediatric realizat în acest centru.

    Fetița se afla de aproximativ doi ani pe lista de transplant.

    „Din punct de vedere al anesteziei, lucrurile au fost foarte dificile. Acest copil era bolnav de la vârsta de un an, acum are aproape 11 ani, deci toate organele și sistemele erau afectate. Emoțiile au fost imense”, a declarat dr. Ruxandra Fota, medic primar ATI, coordonatorul echipei de anestezie.

    Intervenția de transplant a durat aproximativ 8 ore.

    „Noi am programat intervenția undeva la ora 3-4 dimineața, pentru că ficatul prelevat ar fi ajuns în jur de ora 7 dimineața și atunci ne-am dorit să dăm șansă maximă acestei intervenții, în sensul că scurtăm foarte mult timpul de ischemie rece. Adică, în momentul în care ficatul prelevat a ajuns în spital, ficatul bolnav al copilului era pe punctul de a fi explantat. A venit un moment de sincronizare cu echipa de la recoltare, care a făcut pregătirea grefei pe masă la gheață, timp în care noi deja am scos ficatul și am pregătit vena cavă pentru anastomoză. Incizia a fost undeva la 4 jumătate – 5 dimineața. Operația a decurs fără pierdere de sânge, ceea ce este un lucru de prognostic bun pentru evoluția ulterioară.  A fost un transplant care a mers fără incidente majore”, a explicat dr. Doina Hrehoreţ, medic primar chirurgie generală.

    Starea fetiței care a beneficiat de transplant este bună, cu o evoluție favorabilă.

    „Copilul este în stare generală foarte bună, s-au făcut toate evaluările necesare, ecografii, tomografii, analize, a primit bine și terapia imunosupresoare și ne pregătim în câteva zile de externarea acasă, la domiciliu”, a afirmat conf. dr. Laura Bălănescu.

    „Acesta este un  tip de transplant hepatic pediatric în care avem donator cadaveric, dar majoritatea cazurilor de transplant hepatic pediatric presupune recoltarea de la donator viu”, a adăugat conf. dr. Laura Bălănescu.

    Deocamdată, în Centrul de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” nu sunt realizate intervenții de transplant la copii sub vârsta de un an.

    „În momentul de față, toate echipele implicate am decis să nu realizăm deocamdată transplant la copii sub vârsta de un an. Există și copii sub această vârsta care sunt pe lista de așteptare pentru transplant. Majoritatea sunt cu malformații congenitale, cu atrezie de căi biliare sau alte patologii. De exemplu, anul acesta am avut doi copii care au fost trimiși deja în Italia, la Palermo. ESte vorba despre un copil de 4 luni și un altul de 7 luni”, a explicat conf. dr. Laura Bălănescu.

    Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală a anunţat pe data de 18 februarie realizarea primului transplant hepatic pediatric în unitatea medicală. Intervenţia face parte din programul de transplant început de scurt timp în Spitalul „Grigore Alexandrescu”.

    Pacientul căruia i s-a efectuat transplantul hepatic este în vârstă de 11 ani şi era cunoscut cu insuficienţă hepatică şi ciroză hepatică decompensată.

    Potrivit sursei citate, intervenţia a fost efectuată de o echipă de chirurgi a Spitalului ”Grigore Alexandrescu”, coordonată de conf. dr. Laura Bălănescu, şi o echipă de chirurgi de la Institutul Clinic Fundeni, formată din profesor universitar doctor Irinel Popescu şi medicul Doina Hrehoreţ, anunţa unitatea medicală. Totodată, echipa mixtă a fost coordonată de prof. univ. dr. Irinel Popescu.

    Echipa de medici anestezişti a fost formată din dr. Ruxandra Fota din cadrul Institutului Clinic Fundeni şi din dr. Florin Rusu şi dr. Alexandru Baetu din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Grigore Alexandrescu”, echipa de anestezie fiind coordonată de dr. Ruxandra Fota.

    Ministrul Sănătății: Unul din țelurile noastre este să reducem numărul de paturi finanțabile din spitale

    Numărul de paturi din spitale finanţate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar putea fi redus, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, precizând că decizia trebuie luată în urma unei evaluări şi a discuţiilor cu cei implicaţi. „Trebuie să analizăm nevoia de servicii medicale şi să venim cu o soluţie încât cetăţenii de acolo să aibă acces la servicii medicale”, a afirmat ministrul.

    „O să facem lucrul acesta, este unul din ţelurile noastre să facem lucrul acesta: să reducem numărul de paturi. Dar, vedeţi că decizia trebuie să fie luată tot aşa, prin discuţii şi înţelegere. (…) Trebuie să discuţi şi cu autorităţile locale să accepte chestiunea aceasta. Nu vreau să mergem pe această idee că mergem şi închidem spitale. Trebuie să analizăm nevoia de servicii medicale şi să venim cu o soluţie încât cetăţenii de acolo să aibă acces la servicii medicale. Cred că un om vrea nu să stea într-un pat de spital, un om vrea să meargă într-un loc unde poate fi investigat, poate fi diagnosticat, poate să primească un tratament sau chiar un tratament mai complex printr-o spitalizare de zi şi să se ducă acasă şi să îşi continue tratamentul sau să fie deja bine după intervenţia respectivă. Este tot aşa un proces”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului Naţional de Paturi pentru perioada 2023-2025 prevede menţinerea numărului actual de 119.579 paturi la nivel naţional.

    „Am păstrat acelaşi număr de paturi finanţabile. (…) Este vorba despre numărul de paturi finanţabile în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fiecărui judeţ. L-am păstrat, nu l-am redus. Dar asta nu înseamnă că pe măsură ce complexitatea creşte, sigur, trebuie să le plăteşti mai bine, dar pe de altă parte se dezvoltă tot felul de tehnici şi tehnologii în momentul de faţă care permit tratamentul ambulatoriu al acelor afecţiuni. (…) Ştim foarte bine ce avem de făcut împreună cu colegii de la Casa Naţională şi important este să nu creştem acest număr de paturi în momentul de faţă”, a afirmat ministrul Sănătății.

    S-a încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale

    Vineri s-a încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii. Totodată, numărul spitalelor incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care vor beneficia de finanţare pentru reducerea infecţiilor asociate actului medical a crescut de la 25, cât fusese prevăzut iniţial, la 60.

    „Astăzi am încheiat evaluarea pentru dezvoltarea structurilor care se ocupă de controlul infecţiilor în spitale. Ştiţi că prin PNRR am avut o astfel de activitate în care trebuia să finanţăm minimum 25 de unităţi sanitare. Am reuşit să extindem numărul lor la 60. Evaluarea este încheiată. Lista lor va fi în consultare, după care vom semna contractele de finanţare. La partea de ambulatorii deja am încheiat această activitate şi o să revenim şi la ambulatorii cu detalii. Începând din cursul săptămânii viitoare o să putem să începem să semnăm contractele de finanţare pentru spitale – lista celor 27 de spitale din Programul Naţional de redresare şi rezilienţă care trebuie să fie construite până la jumătatea anului 2026”, a afirmat ministrul la o conferinţă de presă la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” care a avut ca temă primul transplant hepatic pediatric realizat în acest centru.

    3 martie, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului

    Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului se marchează, anual, la 3 martie şi urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa auzului şi prevenirea diagnosticării târzii a deficienţelor de auz.

    Această dată a fost stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007, la Beijing, în China.

    În fiecare an, Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului abordează o temă şi activităţi specifice, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi partenerii săi. Tema din acest an este: „Ear and hearing care for all! Let’s make it a reality” („Îngrijirea urechilor şi a auzului pentru toţi! Să facem din asta realitate”).

    Ziua Mondială a Auzului ediţia din 2023 va evidenţia importanţa integrării îngrijirii urechii şi a auzului în asistenţa primară, ca o componentă esenţială a acoperirii universale a sănătăţii.

    Problemele de ureche şi auz sunt printre cele mai frecvente probleme întâlnite în comunitate. Peste 60% dintre acestea pot fi identificate şi abordate la nivelul primar de îngrijire. Integrarea îngrijirii urechii şi a auzului în serviciile de îngrijire primară este posibilă prin formare şi consolidare a capacităţilor la acest nivel. O astfel de integrare va aduce beneficii oamenilor şi va ajuta ţările să se îndrepte către obiectivul acoperirii universale a sănătăţii, arată site-ul OMSt.

    Data de 3 martie – a treia zi din cea de-a treia lună a anului – a fost aleasă deoarece varianta sa numerică, 3.3, seamănă cu forma celor două urechi. Urechea, organul auzului, este unul dintre cele mai importante organe senzoriale, care recepţionează excitaţiile din mediul înconjurător. Auzul joacă un rol deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. În lipsa acestuia nu ar exista nici vorbire, nici muzică, iar comunicarea ar fi mult mai săracă.

    „Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, campanie pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii orale

    Campania „Cu un zâmbet mai aproape de sănătate!”, care aduce în atenţia publică problematica sănătăţii orale, se desfăşoară în luna martie. Campania are scopul de a încuraja formarea unor deprinderi sănătoase în ceea ce priveşte igiena dentară şi tratamentul precoce al potenţialelor probleme dentare.

    „Ne alăturăm astfel iniţiativei Federaţiei Internaţionale a Dentiştilor, respectiv Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, marcată în fiecare an pe data de 20 martie cu scopul de a aduce în atenţia opiniei publice şi a profesioniştilor problemele din domeniu şi de a promova intervenţii eficiente. Sub sloganul „Fii mândru de zâmbetul tău”, anul 2023 este o oportunitate în plus de a încuraja oamenii, de toate vârstele, să ia cele mai bune decizii pentru îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii orale, aspect ce influenţează atât sănătatea organismului cât şi derularea activităţilor simple de zi cu zi precum discuţiile cu cei din jur, savurarea meselor, râsul alături de cei dragi”, informează un comunicat de presă al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit specialiştilor, cariile dentare, asociate consumului de zahăr, unui stil de viaţă nesănătos (alimente şi băuturi îndulcite sau acide), dar şi unei igiene orale deficitare, pot fi prevenite în mare măsură prin intervenţii individuale simple.

    Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 530 de milioane de copii suferă de carii dentare netratate ale dinţilor primari (dinţii de lapte) şi 796 de milioane de persoane sunt afectate de boli parodontale.

    „Menţinerea sănătăţii orale este esenţială la toate vârstele, însă obiceiurile sănătoase se deprind la vârsta copilăriei, de aceea introducerea spălatului pe dinţi, de la apariţia primului dinte, în programul zilnic al copilului precum şi îngrijirea cavităţii bucale a bebeluşului sunt esenţiale”, afirmă sursa citată.

    Specialiştii recomandă spălarea de două ori pe zi timp de două minute, folosirea unei paste de dinţi cu fluor şi o periuţă cu peri moi, schimbarea periuţei de dinţi cel puţin o dată la trei luni, perierea tuturor părţilor dinţilor, menţinerea unei diete echilibrate, cu un conţinut scăzut de zahăr, deplasarea la medicul stomatolog pentru controlul de rutină o dată la 6 luni.

    Campania este desfășurată de Ministerul Sînătății, prin intermediul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Campanie de vaccinare ”la scară largă” a adolescenţilor împotriva papilomavirusului în Franța

    Franța lansează o campanie de vaccinare gratuită „la scară largă” a adolescenţilor din colegii pentru a eradica papilomavirusul, care cauzează în fiecare an peste 6.000 de cazuri de cancer în Franţa, relatează AFP.

    Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aceste tipuri de cancer ar fi complet eradicabile prin screening şi vaccinare.

    O vaccinarea la scară largă „previne multe tipuri de cancer”, a argumentat preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce rata de acoperire a vaccinării împotriva papilomavirusului în Franţa este una dintre cele mai scăzute din Europa.

    Acest virus, care afectează o mare majoritate a persoanelor active sexual, se află la originea diferitelor infecţii ale pielii şi mucoaselor. Dacă papilomavirusul este adesea benign, infecţia poate persista şi poate duce la leziuni precanceroase şi apoi la cancer.

    Din cele 6.000 de cazuri de cancer care ar fi atribuite anual unei astfel de infecţii în Franţa, majoritatea se referă la colul uterin, restul afectând anusul, sfera ORL, vulva, vaginul sau penisul.

    Vaccinarea este recomandată fetelor şi băieţilor între 11 şi 14 ani. De asemenea, vaccinarea poate fi făcută până la vârsta de 19 ani şi rămâne posibil până la vârsta de 26 de ani pentru bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.

    Atunci când este făcut înainte de începerea vieţii sexuale, protecţia acordată de vaccin împotriva virusurilor este aproape 100%, susţine OMS.

    În Australia, datorită vaccinării, rata persoanelor infectate a scăzut de la 22,7% în 2005-2007 la 1,5% în 2015 în rândul femeilor tinere cu vârsta 18-24 de ani. Studiile preconizează eradicarea cancerului de col uterin în 15 ani.

    În Franţa, la sfârşitul anului 2021, 37,4% dintre fetele cu vârsta de 16 ani au primit două doze de vaccin, iar dintre băieţi 6% au primit o doză la 15 ani, potrivit cifrelor oficiale.

    În Finlanda, Suedia, Ungaria, Norvegia, Spania sau Regatul Unit, rata de vaccinare la adolescenţi depăşeşte 70%.

    Spre deosebire de alte ţări, vaccinarea în Franţa împotriva papilomavirusului se bazează pe o decizie a adolescentului sau a părinţilor săi de a face o programare la medic.

    Sophie Vaux, coordonatoare de program în cadrul organismului Santé Publique France, a afirmat că „sprijinul din partea medicinei şcolare ar putea face posibilă creşterea acoperirii vaccinale” în Franţa, „aşa cum s-a observat în Australia, Canada, Finlanda, Norvegia sau Scoţia”.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.