Federația „Solidaritatea Sanitară”, despre efectele blocării angajărilor în Sănătate: Migrația personalului și scăderea calității serviciilor medicale

Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Guvernului să excepteze sectorul sanitar de la cele două măsuri intenționate prin Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare: blocarea angajărilor și blocarea creșterilor salariale. „Atenționăm Guvernul că adoptarea acestor măsuri ar constitui rețeta sigură pentru relansarea la nivelul maxim a migrației profesioniștilor din sectorul public de sănătate”, avertizează sindicaliștii.

„Efectele blocării angajărilor în Sănătate: migrația personalului și scăderea calității serviciilor medicale. În condițiile în care sistemul public de sănătate înregistrează la ora actuală un deficit de personal de peste 40.000 de angajați iar salariile reale ale angajaților din sănătate au scăzut cu peste 30%, Guvernul intenționează să adopte o Ordonanță de Urgență prin care ar bloca angajările (inclusiv cele din sectorul public de sănătate) și posibilitatea creșterii salariilor”, se arată într-un comunicat transmis de Federația „Solidaritatea Sanitară”.

Potrivit sursei citate, adoptarea prin OUG a măsurii de blocare a angajărilor ar avea drept efect lipsirea spitalelor publice de personalul necesar.

„Pe datele rezultate din raportările spitalelor publice deficitul de personal este la ora actuală de 18,28%, acesta echivalând cu lipsa a cca. 40658 de angajați. Deficitul de personal este chiar mai mare decât la începutul pandemiei, în anul 2019 acesta fiind de 17,74%. Foarte grav este că în unele cazuri deficitul de personal indică de fapt că numărul de angajați este sub normativul minim de personal. Ponderea deficitului de personal este unul dintre indicatorii măsurii în care sunt afectate atât calitatea serviciilor medicale acordate pacienților, cât și calitatea vieții profesionale a angajaților, experiența unei intervenții similare petrecută în perioada 2009-2015 oferindu-ne o lecție importantă”, arată sursa citată.

Federația precizează că, în cazul angajaților, deficitul de personal determină o creștere suplimentară a sarcinilor de serviciu pentru angajații existenți, „contribuind la epuizarea profesională”.

„Deficitul actual de personal a determinat deja imposibilitatea luării zilelor libere și a efectuării concediului de odihnă în cazul multor angajați, blocarea posturilor urmând să accentueze dramatic acest fenomen. Este relevant și faptul că în multe cazuri angajații nu și-au efectuat nici măcar zile de CO din perioada pandemiei (când a fost suspendată obligativitatea acordării acestora). Supraîncărcarea cu sarcini de serviciu și imposibilitatea recuperării capacității de muncă prin intermediul zilelor libere și a celor de concediu, determină epuizarea profesională, aceasta fiind una dintre cauzele esențiale ale migrației”, atrag atenția sindicaliștii.

Federația subliniază că o măsură ce s-a dovedit foarte eficientă în combaterea migrației profesioniștilor din sănătate s-a dovedit a fi creșterile salariale din perioada 2015-2018 pentru personalul medical.

„Problema este că eficiența acestei măsuri a fost însă continuu erodată de inflație, aceasta determinând o scădere continuă a salariilor reale (a puterii de cumpărare a salariilor). În condițiile în care nivelul cumulat al inflației din anul 2018 până în prezent este de cel puțin 30%, personalul din sănătate a suferit o reducere proporțională a salariilor reale. Consecințele sunt unele semnificative, blocarea creșterilor salariale riscând să le accentueze în mod dramatic (…) Creșterile salariale alături de reducerea deficitului de personal au constituit cele două categorii de intervenții care și-au dovedit eficiența în lupta împotriva migrației, reducând în mod semnificativ valul plecării profesioniștilor din sănătate.”, potrivit comunicatului citat.

Totodată, sindicaliștii solicită adoptarea și aplicarea proiectului de lege a salarizării privind angajații din sănătate, elaborat împreună cu partenerii sociali, „având în vedere că acest proiect ar permite unele creșteri ale salariilor reale, unele dintre ele urmând să fie făcute pe baza unor surse extra-bugetare (veniturile spitalelor)”.

 

Confirmat științific: Statul în picioare și „gustările de activitate” la birou pot evita consecințele periculoase ale sedentarismului

Șezutul pe scaun pentru perioade îndelungate – de exemplu, lucrul prelungit la birou – poate fi dăunător sănătății, chiar și pentru cei care fac sport în mod regulat însă introducerea unor pauze scurte – denumite și „gustări cu activitate” – poate ajuta persoanele cu diabet de tip 1 să își gestioneze mai bine nivelul zahărului din sânge.

Acest lucru se datorează faptului că activitatea fizică poate crește utilizarea glucozei de către mușchi și crește eficiența insulinei, potrivit unui recent studiu realizat de Universitatea din Sunderland care evidențiază faptul că metoda banală și gratuită poate fi foarte utilă pentru diabetici, contribuind la reducerea potențialelor riscuri de complicații precum atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale.

Studiile anterioare au arătat că întreruperea perioadelor de ședere cu plimbări scurte și frecvente îi poate ajuta pe cei cu diabet zaharat de tip 2 să-și reducă nivelul zahărului din sânge și riscul de complicații.

Ce este diabetul de tip 1

Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună care apare atunci când sistemul imunitar al corpului atacă celulele pancreasului producătoare de insulină.

Prin urmare, pancreasul nu mai poate produce insulină, ceea ce duce la niveluri ridicate de zahăr din sânge.

Gestionarea atentă a zahărului din sânge este crucială pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 1, deoarece un nivel ridicat al zahărului din sânge pe o perioadă lungă de timp poate duce la complicații grave legate de diabet, cum ar fi insuficiență renală, probleme cu ochii și picioarele, atacuri de cord și accident vascular cerebral.

Rezultatele cercetării

Dr. Matthew Campbell de la Universitatea din Sunderland a investigat, pentru prima dată, impactul întreruperii timpului sedentar asupra nivelului de zahăr din sânge la persoanele cu diabet de tip 1 cu ajutorul a 32 participanți care au finalizat două sesiuni de șapte ore pe o perioadă de două săptămâni.

Astfel, în timpul unei sesiuni participanții au rămas așezați timp de șapte ore iar în timpul celeilalte sesiuni, și-au întrerupt timpul de ședere cu perioade scurte de trei minute de mers cu intensitate ușoară, la fiecare 30 minute.

Participanții au purtat un monitor continuu de glucoză (CGM) pentru a-și monitoriza nivelul de zahăr din sânge timp de 48 ore în timpul și după fiecare sesiune de ședere.

Acestora li s-a servit un mic dejun și un prânz standardizate și li s-a cerut să respecte aceeași dietă, niveluri de activitate și doze de insulină pe tot parcursul perioadei de studiu.

Astfel, s-a observat că luarea regulată a pauzelor de mers pe jos a dus la niveluri medii mai scăzute ale zahărului din sânge (6,9 mmol/l) pe parcursul perioadei de studiu de 48 ore, în comparație cu șezutul neîntrerupt (8,2 mmol/l); acest lucru a crescut timpul cu nivelurile de zahăr din sânge în intervalul țintă (3,9-10 mmol/L) cu 14 puncte procentuale și, în mod esențial, nu a determinat glicemia să scadă periculos de mult.

Statul în picioare, benefic pentru diabetici

Statul în picioare ajută la un control mai bun al zahărului din sânge, susține sensibilitatea crescută la insulină, consumul mai mare de energie, circulația sângelui îmbunătățită, riscul redus de complicații legate de diabet și adoptarea de obiceiuri mai sănătoase.

Conform cercetătorilor amintiți, este important de remarcat că doar înlocuirea șederii cu statul în picioare pentru perioade lungi de timp nu este suficientă; diabeticii ar trebui să se angajeze, de asemenea, în activități fizice ușoare, cum ar fi mersul pe jos și întinderea.

Cu toate acestea, până la studiul Universității din Sunderland, nu se știa dacă și persoanele cu diabet zaharat de tip 1 ar putea beneficia de această abordare sau dacă ar putea prezenta riscuri, cum ar fi cauzarea mai multor evenimente hipoglicemice.

Dr. Matthew Campbell a investigat pentru prima dată impactul întreruperii timpului sedentar asupra nivelului de zahăr din sânge la pacienții cu diabet de tip 1 și concluzionează că „întreruperea ședinței prelungite cu o activitate de intensitate ușoară este ceva pe care oamenii îl pot face, indiferent dacă fac sau nu exerciții în prezent”.

El a adăugat că „gustările cu activitate” și includerea statului în picioare ar putea fi un pas crucial pentru unii către o activitate fizică sau exerciții fizice mai regulate, în timp ce pentru alții poate fi o intervenție simplă și acceptabilă pentru a ajuta la gestionarea nivelului de glucoză din sânge.

O metodă simplă, confirmată științific, poate salva vieți

La rândul său, dr. Elizabeth Robertson, Director de Cercetare la Diabetes UK, a subliniat importanța descoperirilor, menționând că „a face o schimbare simplă, practică – cum ar fi preluarea apelurilor telefonice în timp ce mergeți sau stând în picioare, setarea unui cronometru pentru a vă aminti să faceți pauze ori evitarea șezutului pe scaune pentru perioade lungi ar putea avea un efect profund asupra nivelului de zahăr din sânge.” Ea speră că vor exista cercetări suplimentare pentru a înțelege beneficiile pe termen lung ale acestei abordăr care oferă modalități gratuite pentru diabeticii de tip 1 de a-și gestiona nivelul glicemiei și, potențial, de a reduce riscul de complicații viitoare.

Cum se pot infecta cu malarie turiștii europeni care nu au avut contact cu țările endemice

Conform prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, din păcate, de-a lungul anilor, diversele tipuri de tratamente antimalarice au devenit ineficiente; acest lucru s-a observat în zonele cu endemicitate mare cum sunt cele din Asia – unde o mare parte de medicamente specifice au devenit ineficiente din cauza instalării rezistenței de acest tip – dar încep să apară și în Africa, America Centrală sau de Sud.

„Parazitul malaric, ca orice microorganism viu, se apără de acțiunea substanțelor pe care le administrăm astfel încât, în prezent, există doar două categorii de antimalarice care sunt eficiente pe formele severe de boală și mai există și anumite combinații de medicamente care pot fi administrate la pacienții cu forme mai puțin severe, în funcție de statusul individual.

Din păcate, și aceste resurse trebuie ținute foarte bine pentru că abuzarea lor – și acest lucru se întâmplă mai ales în zonele endemice, mai puțin în cele non-endemice precum România sau alte țări europene – ne va lăsa fără instrumente terapeutice pe viitor” – menționează specialistul.

Malaria se răspândește în mare parte la oameni prin mușcăturile unor țânțari Anopheles infectați dar și prin transfuzia de sânge și acele contaminate iar primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile; lăsată netratată, boala se poate însă acutiza și, mai grav, poate duce la deces în doar 24 de ore.

Simptomele malariei pot fi confundate cu cele ale altor boli

Potrivit managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș”, malaria este o boală acută, cu debut brusc după o expunere în zona endemică fără folosirea profilaxiei recomandate sau folosirea acesteia în mod incorect: „De obicei, debutul brusc este febra, principalul simptom, la care pacienții pot asocia frisoane, dureri musculare, dureri de cap. După acestea, în cazurile mai grave, mai pot să apară icter (îngălbenirea tegumentelor și mucoaselor), manifestări hemoragice, tulburări respiratorii, tulburări de conștiență.

Sunt relatate în ordinea gravității, dar cele mai frecvente rămân febra și frisoanele pe care pacienții, dacă sunt instruiți cum trebuie, le adresează în primul rând la medicul specialist când vin dintr-o călătorie; dacă nu sunt orientați cum trebuie, e posibil să confunde aceste simptome cu semne de așa-i să răceală și să piardă timp prețios până când i se pune un diagnostic și un tratament corect.

În acest moment există cinci tipuri de paraziți malarici care pot determina malaria umană: unul dintre ele este foarte grav, malaria falciparum, care poate să determine decesul. Mai există și cazuri de vivax, pot fi și ele foarte grave.

Falciparum este cea mai gravă formă de malarie. Iar din experiența noastră clinică, un pacient cu malarie la care au trecut mai mult de cinci-șase zile fără un diagnostic și un tratament corect în special, are un risc vital.”

„Malaria de aeroport” – fenomen care poate afecta și oamenii care  nu tranzitează zone endemice

Într-un scurt interviu priilejuit de Ziua Mondială de Luptă împotriva Malariei, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu a atenționat și asupra unor situații în care anumiți pacienți care nu au avut contact cu vreo țară cu risc, pot ajunge să fie diagnosticați cu malarie:  “Țânțarii infectați pătrund în anumite avioane din zonele endemice și ajung în aeroporturi din diferite țări, România de exemplu, unde pot infecta anumite persoane”.

Specialistul exemplifică acest gen de situații cu un caz din Italia, al unei fetiție de doar patru ani, internate cu diabet: „Starea ei s-a agravat foarte rău, a murit și nimeni n-a realizat decât postmorten. La analizele de sânge au remarcat că de fapt avea malarie cerebrală, o formă foarte gravă. Italia da? Deci fetița nu plecase niciodată din țară. Dar în spital se mai aflau doi bolnavi cu malarie. Deci vectorul era în jur și a rămas un întrebarea dacă s-a transmis boala printr-un act infectat sau printr-un țânțar infectat.”

Unde se pot trata pacienții români afectați de malarie?

Dacă este vorba de tratamentul bolii ca atare și de diagnostic în special, cel mai indicat este ca pacienții să se prezinte urgent, direct la Spitalul “Victor Babeș” din București, care are experiență extrem de importantă, încă din anii ‘60-70, în specificul acestei boli.

Dacă nu au posibilitatea să ajungă rapid la unitatea spitalicească amintită, este recomandat să se adreseze la primul spital:  „Sfatul nostru este ca un pacient care a călătorit undeva să spună chiar din proprie inițiativă medicului căruia i se adresează – de exemplu <<M-am întors, acum două săptămâni, din Sierra Leone sau din Ghana>> pentru că, din păcate, mulți medici care nu sunt de specialitate tind să uite acest aspect al anamnezei epidemiologice.

De aceea îi sfătuiesc pe toți cei care au călătorit și au semne de boală, dacă nu se pot adresa direct la spitalul nostru, să spună medicului căruia i se adresează că a călătorit într-o zonă de risc pentru că astfel lucrurile vor merge mult mai rapid din punct de vedere al diagnosticului și tratamentului.” – menționează prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

La această oră, cel mai grav caz al unui pacient infectat cu malarie este cel al unui navigator internat la Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală. Acesta a ajuns internat în stare gravă, comatoasă, în Terapie Intensivă însă, din fericire, starea acestuia s-a stabilizat.

Vaccinul, un sprijin… mai ales pentru cei mici

Potrivit specialistului, nu există niciun motiv pentru care anumiți pacienți s-ar putea considera mai puțini expuși la riscurile malariei: „Aș spune că toată lumea este la fel de vulnerabilă. Diferența este dată de câteva aspecte: de utilizarea chimioprofilaxiei – profilaxia, dacă este utilizată corect, ne apără în proporție de peste 95%… mai rămân câteva procente care sunt independente – iar, în al doilea rând, există categoria de pacienți care au copilărit în zonele endemice, la care există o imunitate.

Se cheamă imunitate parțială sau stare de premuniție în termeni medicali; aceștia mai fac forme severe de boală cât timp nu părăsesc zona în care au trăit și au crescut. Exemplul clasic, cel al studenților africani care vin la noi, la Medicină din țări endemice de malarie: petrec în România doi-trei ani înainte de a se întoarce din nou în țara lor, chiar și într-o vizită scurtă, iar acolo, fără a utiliza chimio-profilaxie deoarece ei se consideră imuni, fac forme grave de malarie. Am avut astfel de cazuri, deci își pierd acea stare de imunitate parțială. Dar repet, nu e un criteriu pe care să ne putem baza.

Când vorbim de majoritatea covârșitoare a pacienților noștri, care sunt călători, sunt români mai ales sau din alte țări non-endemice, aceștia trebuie să folosească chimioprofilaxia.

Există și un vaccin antimalaric căruia i s-a dat undă verde de către Organizația Mondială a Sănătății, anul trecut, util într-o măsură anume.

Deocamdată, este recomandat doar pentru copiii din zone endemice, din Africa, din țările cu risc mare de malarie. Și este vorba de copii mititei, în vârstă de 1,5 – doi ani până la vârste mai mari, la care acest vaccin se poate administra, fiind recomandat în mai multe doze.

Eficiența lui nu este una foarte mare, se învârtă undeva pe la 50% și practic ferește acești micuți de formele grave și decesul la vârste fragede.

Dar în ceea ce privește călătorii, nu există încă recomandarea pentru acest tip de vaccin. Nu este eficient la pacienți adulți, deci pentru restul lumii rămâne valabilă, deocamdată, chimio-profilaxia” – a menționat, pentru Sănătatea TV, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

Unde se află România în geografia riscurilor globale provocate de malarie

Data de 25 Aprilie este dedicată Luptei Mondiale împotriva Malariei; potrivit celui mai recent  raport mondial al malariei publicat de Organizația Mondială a Sănătății(OMS), au existat 247 de milioane de cazuri de malarie în 2021, comparativ cu 245 de milioane de cazuri în 2020 iar numărul estimat de decese cauzate a fost de 619.000 în 2021, comparativ cu 625.000 în 2020.

În cei doi ani de vârf ai pandemiei (2020–2021), dificultățile în sistemele medicale provocate de COVID au dus la aproximativ 13 milioane de cazuri de malarie și încă 63.000 de decese.

Potrivit datelor amintite, Regiunea Africană a OMS continuă să suporte o pondere disproporționat de mare din povara globală a malariei: doar în 2021, regiunea înregistrat aproximativ 95% din toate cazurile de malarie și 96% din decesele cauzate iar copiii sub cinci ani au reprezentat aproximativ 80% din toate tragediile cauzate de malarie pe continentul amintit.

Patru țări africane au reprezentat puțin peste jumătate din toate decesele cauzate de malarie la nivel mondial: Nigeria (31,3%), Republica Democrată Congo (12,6%), Republica Unită Tanzania (4,1%) și Niger (3,9%) – notează OMS.

România, departe de riscul malariei?

Conform prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, în actualul context, România, deși a eliminat încă din anii ’60 pericolul malariei autohtone, nu este în măsură să privească detașat acest risc care pândește și restul țărilor europene, mai ales prin cazurile cetățenilor care ajung aici infectați din zonele de risc africane sau asiatice ori chiar prin situațiile mai rare când sunt infectați din cauza insectelor amintite care ajung accidental în diferite locuri precum un aeroport.

„Africa reprezintă sursa principală de malarie din lume, peste 90% cazuri de import provin de acolo, dar există și zone din Asia, mai ales Asia de Sud-Est, insule din Pacific sau America Centrală și de Sud în care mai există încă această boală, de unde călătorii noștri pot veni având diverse forme ale infectării.

Întotdeauna, în Clinica “Victor Babeș” – care are o tradiție în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul bolilor de import, tropicale – întrebarea princeps în anamneza oricărui pacient este <<Ai călătorit undeva?>>. Este o întrebare de unde pot decurge o grămadă de diagnostice și o clarificare mai rapidă a statusului pacientului.

<<Ai călătorit undeva?>> Daca da, unde, când…și de aici lucrurile se ramifică astfel încât să suspicionăm un diagnostic corect și rapind după care să-l confirmăm cu metode de laborator specifice” – relatează managerul unității spitalicești.

Cum trebuie să procedăm înainte de a călători într-o zonă de risc

„Multă lume consideră malaria și în general bolile tropicale ca ceva îndepărtat ce nu ne poate afecta. Din păcate, vremurile moderne, pe lângă plăcerea de a călători și de a ne plimba prin cele mai exotice locuri, ne-au adus și riscul din ce în ce mai mare de a ne îmbolbnăvi cu boli tropicale, pentru că malaria este o boală tropicală.

Cetățenii noștri au început să învețe faptul că atunci când intenționează să călătorească într-o zonă exotică, este bine să consulte un doctor în prealabil: dacă este nevoie să facă ceva profilaxie, dacă este nevoie să facă niște gesturi suplimentare pentru a preveni îmbolnăvirea în zonele respective și în general pentru a avea o călătorie lipsită de riscuri pentru sănătate.

Așa că, în primul rând, la momentul actual, cetățenii români ar trebui să se adreseze cabinetelor de medicină de călătorie pentru a fi siguri că riscul de a se îmbolnăvi este foarte mic spre zero în momentul în care se deplasează spre zone cu riscurile amintite.

În al doilea rând, dincolo de acest risc individual de îmbolnăvire, trebuie punctat și că România a fost o țară endemică pentru malarie până în anii ’60. Aveam malaria cu transmitere locală, era o boală “de-a noastră” la vremurile respective și cred că bunicii și străbunicii noștri își mai aduc aminte de “frigurile de baltă” cum era denumită în limbaj popular malaria.

Pentru că vectorul care transmite această boală se afla în special în acele zone mlăștinoase – este vorba de țânțarul Anopheles – în preajma bălților; de acolo vine denumirea amintită de “febra de baltă” cum era asociată de omul simplu apropierea de zonele respective.

În anii ’60, datorită unor campanii foarte coerente și susținute de eradicare a vectorului, în România, malaria a fost eliminată. De atunci, nu mai există cazuri locale ci doar de import, adică oameni care se îmbolnăvesc de malarie călătorind în Africa, Asia, America Centrală sau de Sud, de unde vin bolnavi aici.

Deocamdată, aici nu se mai transmite. Dar există avertismente ale organizațiilor internaționale de sănătate care se referă la aceste modificări climatice globale ce determină propagarea și reapariția unor vectori capabili să transmită din nou malaria combinat cu numărul mare de pameni care călătoresc și pot veni simultan bolnavi, deci riscul de reemergență a acestei boli în zone unde a fost anterior eliminată boala, cum este și România, este din ce în ce mai mare.”

Riscul de reemergență în Europa

Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” subliniază că riscul de reemergență este văzut și în țările din jur: „Vorbim de țări europene: Grecia – unde au fost câteva episoade de reapariție a malariei transmise local care au fost rapid care au fost rapid contenționate de autoritățile locale, dar au existat câteva zeci de cazuri anual.

Vorbim și de alte boli care se transmit prin vectori, nu doar de malarie, ce au apărut în zone unde nu ne-am fi așteptat precum Franța, Croația, Spania sau Italia în care s-au văzut cazuri locale de transmitere de alte boli prin vectori, cum ar fi febra Dengue.

Prin urmare există acest risc și în țara noastră. Așa că, dincolo de riscul îmbolnăvirii individuale în cazul călătoriilor în zonele cu riscurile precizate, oamenii  ar trebui să știe că există risc și la nivel național care trebuie ținut sub control, în primul rând prin evitarea îmbolnăvirii cetățenilor noștri care călătoresc, prin consultarea unui medic înainte de a pleca. Acesta poate prescrie tratament specific pentru malarie în profilaxia ce se administrează sub formă de pastile comprimate în anumite scheme terapeutice de prevenire, în funcție de cel care călătorește, durata expunerii în zona de risc, de condițiile în care călătorește – sezon ploios, uscat, cât de mare este riscul în zona respectivă sau rezistența la tratamentele antimalarice.

Întotdeauna, această consiliere profilactică pre-expunere, trebuie făcută cu un medic specializat, simpla luare a unor date de pe internet nu este suficientă pentru că este posibil să se meargă eronat pe o profilaxie neeficientă; de aceea totul trebuie făcut cu medicul specializat.

Există și necesitatea unei supravegheri din punct de vedere epidemiologic a vectorilor, lucru care este făcut de către autoritățile noastre naționale, prin supravegherea populațiilor de vectori care sunt apabili să transmită în special malaria cu Plasmodium vivax pe teritoriul României – cea din urmă intrând în sfera de acțiune a autorităților, nu a cetățenilor” – ne-a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

Malaria poate fi prevenită prin evitarea mușcăturilor de țânțari și cu medicamente care pot împiedica agravarea cazurilor ușoare

Malaria se răspândește în mare parte la oameni prin mușcăturile unor țânțari Anopheles infectați dar și prin transfuzia de sânge și acele contaminate. Primele simptome pot fi ușoare, similare cu multe boli febrile; lăsată netratată, malaria cu P. falciparum  poate evolua spre boală severă și deces în doar 24 de ore.

Există cinci specii de paraziți Plasmodium care pot răspândi malarie la oameni și două dintre aceste specii –  P. falciparum  și  P. vivax  – reprezintă cea mai mare amenințare.

Plasmodium falciparum este cel mai mortal parazit al malariei și cel mai răspândit pe continentul african iar Plasmodium vivax este parazitul dominant al bolii în majoritatea țărilor din afara Africii sub-sahariane; celelalte specii de malarie care pot infecta oamenii sunt P. malariae, P. ovale și P. knowlesi .

Carnea, ouăle şi produsele lactate sunt surse ”esenţiale” de nutrienţi, mai ales în perioada copilăriei şi în timpul sarcinii, potrivit unui raport FAO

Carnea, produsele lactate şi ouăle sunt „surse esenţiale de nutrienţi” pentru populaţia lumii, mai ales în perioada copilăriei şi în timpul sarcinii, a afirmat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) într-un raport publicat marţi, cerând în acelaşi timp industriei creşterii animalelor să rezolve problema impactului asupra mediului, relatează AFP.

Confruntată cu amploarea malnutriţiei, FAO încurajează guvernele „să promoveze beneficiile alimentelor provenite de la creşterea animalelor terestre”, care furnizează nutrienţi „greu de obţinut în cadrul unei alimentaţii vegetariene”, potrivit Agerpres.

FAO prezintă astfel concluziile unui raport realizat prin compilarea a peste 500 de lucrări ştiinţifice şi care este prezentat drept „cea mai cuprinzătoare analiză de până acum” privind beneficiile, precum şi riscurile produselor de origine animală.

„Alimentele provenite de la creşterea animalelor terestre oferă proteine de înaltă calitate, o serie de acizi graşi esenţiali, fier, calciu, zinc, seleniu, vitamina B12 (…) care asigură funcţii esenţiale pentru sănătate şi dezvoltare”, potrivit FAO.

„Acest lucru este valabil mai ales în anumite perioade cheie ale vieţii, cum ar fi sarcina, alăptarea, copilăria, adolescenţa şi vârsta înaintată”, notează FAO, al cărui raport nu include produsele marine.

Consumul lor poate reduce încetinirea creşterii şi malnutriţia la copiii sub cinci ani, poate combate greutatea mică la naştere şi poate preveni anemia la femeile aflate la vârsta fertilă.

Carenţele de fier, vitamina A şi zinc sunt printre „cele mai răspândite la nivel global”. Mai mult de unul din doi copii, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, suferă de cel puţin o carenţă de acest gen, mai ales în Asia de Sud, Asia de Est, Pacific şi Africa subsahariană.

Cu toate acestea, sectorul zootehnic va trebui să „abordeze o serie de provocări”, în primul rând de mediu, au declarat numărul doi al FAO, Maria Helena Semedo, şi economistul şef Maximo Torero Cullen.

Pe lângă defrişări şi utilizarea nesustenabilă a apei, sectorul este responsabil pentru 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de om.

FAO aminteşte, de asemenea, că „un consum, chiar şi redus, de carne roşie procesată poate creşte riscul de mortalitate şi de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare şi cancer colorectal”.

Trei miliarde de persoane nu au acces la alimente sănătoase, însă, în acelaşi timp, una din trei persoane este supraponderală sau obeză, potrivit FAO.

Premierul Ciucă, despre infrastructura spitalicească din România: Este nevoie de investiții și de dotări la cele mai înalte standarde

sursa foto: Guvernul României/Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marți, că infrastructura spitalicească din România are nevoie de investiţii şi de dotări la cele mai înalte standarde.

„Recent, au fost semnate contracte de finanţare pentru opt din cele 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi unele construite, altele renovate şi dotate prin finanţare consistentă de peste 2 miliarde de euro asigurată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt investiţii aşteptate de noi toţi pentru că cetăţenii au nevoie de servicii medicale de calitate şi spitale mai sigure”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Premierul Nicolae Ciucă a vizitat, marți, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” din  Iași.

„Mi-am început deplasarea la Iaşi cu vizita la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânta Maria”, care tratează anual peste 100.000 de copii, aproximativ 60% din pacienţii din întreaga regiune de nord-est a ţării şi din Republica Moldova. M-am bucurat să văd că amplul proces de reabilitare, modernizare şi dotare este aproape de finalizare, iar investiţia de aproape 130 de milioane de lei din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, va oferi condiţii mai bune de tratament copiilor şi tinerilor care au nevoie de îngrijiri medicale. Spitalul, care funcţionează deja ca unul regional, va avea un bloc operator nou cu cinci săli de operaţii, numărul de paturi de la Unitatea de Primiri Urgenţe va creşte de la cinci la 35″, a spus prim-ministrul.

De asemenea, premierul a discutat cu managementul Spitalului „Sfânta Maria” şi despre dotările de care are nevoie Compartimentul de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arşi din cadrul unităţii sanitare. Premierul a mai spus că sprijinul guvernamental pentru dotarea cu echipamente medicale şi instrumentar necesar acestui compartiment este în curs de derulare, iar prima parte a celor 18 milioane de lei din fonduri guvernamentale a fost deja virată.

Lista spitalelor care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă în Capitală pe 1 mai

Asistenţa medicală de urgenţă în Capitală pe 1 mai, când se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muncii, care este zi liberă legală, va fi asigurată de nouă spitale de adulţi şi copii şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, a informat, marţi, Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

Cele nouă spitale care vor asigura asistența mediclă de urgență sunt:

  • Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca – tel: 021/599.23.00;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
  • Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri – tel: 021/224.09.47;
  • Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
  • Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „M. S. Curie” – tel: 021/460.30.26.

Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va avea program normal de lucru cu menţiunea că va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările vor fi preluate la 112.

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent, punând la dispoziţie numărul de telefon 021.313.77.39.

25 aprilie, Ziua mondială de combatere a malariei

Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la data de 25 aprilie. A fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în anul 2007, pentru a evidenţia progresele care au fost realizate în prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.

Combaterea malariei rămâne o prioritate pentru OMS, deoarece există ţări care continuă să se confrunte pe scară largă cu această boală infecţioasă. În martie 2023, s-a înregistrat cea mai gravă epidemie de malarie de peste un deceniu, după trecerea ciclonului tropical Freddy, potrivit OMS, citată de AFP. Au fost înregistrate aproximativ 21.000 de cazuri şi 95 de decese.

Motive de îngrijorare există şi pe termen lung. La sfârşitul lunii noiembrie 2022, Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei a avertizat că schimbările climatice vor favoriza propagarea bolilor infecţioase. În 2022, Fondul a asistat la „escaladarea impactului” schimbărilor climatice asupra sănătăţii, a afirmat directorul său executiv, Peter Sand, citat de AFP. În timp ce reapariţia focarelor de malarie a fost determinată până în prezent de frecvenţa tot mai mare şi de devastările cauzate de furtunile tropicale, „odată cu inundaţiile din Pakistan, acestea au căpătat o cu totul altă amploare”, a mai spus el, potrivit Agerpres.

O soluţie pentru stoparea şi, în cele din urmă, eradicarea acestei boli pe plan global o reprezintă vaccinurile. La 20 aprilie 2021, OMS a anunţat că, după doi ani de la introducerea primului vaccin împotriva malariei, aproximativ 650.000 de copii au fost imunizaţi. Acest vaccin, combinat cu alte măsuri de protecţie, ar putea salva zeci de mii de vieţi pe an, susţine organizaţia. Primul program pilot de vaccinare împotriva malariei a debutat, în premieră, în luna aprilie 2019, în Malawi, având potenţialul de a salva zeci de mii de vieţi, conform OMS. Malawi a fost unul dintre cele trei state africane, alături de Ghana şi Kenya, care a participat la programul pilot de vaccinare.

La începutul lunii aprilie 2023, Ghana a devenit prima ţară din lume care a autorizat un nou vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford împotriva malariei, de care vor putea să beneficieze inclusiv copiii cu vârste mai mici de trei ani, a informat Reuters. Agenţia de reglementare a medicamentelor din Ghana a aprobat noul vaccin pentru grupul de vârstă ce prezintă cel mai mare risc de deces din cauza malariei – copiii între 5 luni şi 36 de luni. Este pentru prima oară când un vaccin major a fost autorizat mai întâi într-o ţară africană, înaintea statelor bogate.

Datele intermediare obţinute pentru vaccinul Oxford în cadrul unui studiu clinic realizat pe un grup de peste 400 de copii au fost publicate într-o revistă ştiinţifică în septembrie 2022. Eficienţa vaccinului Oxford a fost de 80% în grupul care a primit o doză mai mare de componentă adjuvantă de stimulare a imunităţii şi de 70% în grupul cu o doză mai mică de componentă adjuvantă, la 12 luni după administrarea celei de-a patra doze.

Potrivit estimărilor OMS, în 2021 au existat 247 de milioane de cazuri de malarie în lume, dintre care 619.000 au fost fatale, arată who.int. Aproape 125 de milioane de femei însărcinate sunt expuse riscului de infecţie în fiecare an. În Africa Subsahariană, îmbolnăvirea în timpul sarcinii duce, anual, la aproximativ 200.000 de decese în rândul nou-născuţilor. În Europa de Vest, se înregistrează în jur de 10.000 de cazuri în fiecare an.

Malaria este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite „Plasmodium”. Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului anofel.

Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienţei de organ, cum ar fi insuficienţa renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces, arată site-ul cdt-babes.ro. Un studiu publicat în septembrie 2019 şi realizat de cercetători din Danemarca, care au utilizat registrele la nivel naţional pentru a identifica 3.970 de cazuri de malarie între 1994 şi 2017, a arătat că bolnavii de malarie sunt cu aproximativ 30% mai predispuşi să sufere de insuficienţă cardiacă.

Pistol (MS): Avem din nou în transparenţă un document extrem de important – Strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

Strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene se află în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Strategia încurajează utilizarea prudentă a antibioticelor atât în medicina umană, cât şi în medicina veterinară.

„Avem din nou în transparenţă pe site un document extrem de important – Strategia pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene pe perioada 2023-2030. Un document strategic, care are ca viziune, în primul rând, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi reducerea riscului asociat rezistenţei la antimicrobiene, atât în medicina umană, cât şi în medicina veterinară”, a declarat conf. dr. Adriana Pistol.

Secretarul de stat a menţionat că principale direcţii ale strategiei sunt: îmbunătăţirea cadrului legislativ și îmbunătățirea cunoştinţelor şi atitudinilor personalului medical privind subiectul respectiv; un sistem coerent de raportare a tuturor infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a rezistenţei la antimicrobiene; o comunicare publică transparentă privind acest subiect; asigurarea resurselor umane „suficiente şi bine pregătite”; optimizarea utilizării antibioticelor şi vaccinării în medicina umană şi veterinară, dar şi în sectoarele de agricultură şi mediu, „pentru că şi de aici provin o serie de ameninţări în ceea ce priveşte utilizarea de antibiotice”.

Potrivit secretarului de stat, au fost organizate întâlniri în vederea înfiinţării Comitetului naţional pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale. Din acesta fac parte reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai ANSVSA şi ai Ministerului Mediului. Totodată, se află în avizare interministerială proiectul de aprobare a normelor de aplicare a Legii 3/2021.

Un somnifer obișnuit poate reduce acumularea de proteine asociate bolii ​​Alzheimer

Legătura dintre somnul slab și agravarea bolii Alzheimer este una pe care cercetătorii o explorează într-un nou studiu scurt, care a implicat un grup mic de adulți sănătoși, publicat în Annals of Neurology: recent, au descoperit că utilizarea somnifere ar putea reduce acumularea de aglomerări toxice de proteine ​​în lichidul care „spală” creierul în fiecare noapte.

Cercetătorii americani de la Universitatea Washington din St. Louis au observat astfel că persoanele care au luat suvorexant, un tratament comun pentru insomnie, timp de două nopți la o clinică de somn, au experimentat o scădere ușoară a două proteine, beta-amiloid și tau, ce se acumulează în boala Alzheimer.

Teoria principală, conform căreia aglomerările anormale de proteine ​​conduc la patologia Alzheimer, a fost supusă unei examinări intense în ultima perioadă, după decenii de cercetări menite să scadă nivelurile de amiloid care nu s-au tradus într-un medicament sau terapie utilă care să prevină sau să încetinească boala, lucru care i-a determinat pe cercetători să regândească modul în care se dezvoltă Alzheimer – conform Science Alert.

O demonstrație a legăturii dintre somn și markerii moleculari ai bolii Alzheimer

Tulburările de somn pot fi un semn timpuriu de avertizare al bolii Alzheimer care precede alte simptome precum pierderea memoriei și declinul cognitiv: până la primele simptome, nivelurile anormale de beta-amiloid sunt aproape de vârf, formând aglomerări, numite plăci, care înfundă celulele creierului.

Cercetătorii consideră astfel că promovarea somnului ar putea fi o modalitate eficientă și simplă de a preveni boala Alzheimer, permițând creierului adormit să se îndepărteze de proteinele rămase și de celelalte deșeuri ale zilei.

Dar, deși somniferele pot ajuta în această privință, „ar fi prematur ca persoanele care sunt îngrijorate de dezvoltarea bolii Alzheimer să o interpreteze ca un motiv pentru a începe să ia suvorexant în fiecare noapte”, susține neurologul Brendan Lucey, de la Centrul de Medicină a Somnului de la Universitatea Washington, care a condus cercetarea.

Studiul a durat doar două nopți și a implicat 38 participanți de vârstă mijlocie fără semne de tulburări cognitive sau probleme de somn

Utilizarea somniferelor pe perioade prelungite nu este însă o soluție pentru cei care nu dorm, deoarece pot provoca dependență. Acestea pot să liniștească oamenii în perioade mai puțin adânci de somn, mai degrabă decât în ​​fazele de somn profund iar acest lucru ar putea fi problematic deoarece cercetările anterioare au descoperit o legătură între calitatea mai puțin bună, somn cu unde lente, și nivelurile ridicate de încurcături tau și proteina beta-amiloid.

În recentul studiu, specialiștii au vrut să afle dacă îmbunătățirea somnului cu ajutorul somniferelor ar putea scădea nivelurile de tau și beta-amiloid din lichidul cefalorahidian care scaldă creierul și măduva spinării în condițiile în care, cercetările anterioare arătau că  și o singură noapte de somn perturbat poate duce la creșterea nivelului de beta-amiloid.

Astfel, un grup de voluntari, cu vârsta cuprinsă între 45 și 65 ani, a primit una dintre cele două doze de suvorexant sau o pastilă placebo, la o oră după ce cercetătorii au recoltat o probă din lichidul cefalorahidian. În continuare, s-au colectat probe la fiecare două ore, timp de 36 ore, în timp ce participanții dormeau, cât și în ziua și noaptea următoare, pentru a se măsura modul în care s-au schimbat nivelurile de proteine.

Concentrațiile de beta-amiloid au fost reduse între 10 și 20 la sută cu o doză de suvorexant

Potrivit publicației amintite, nu au existat diferențe de somn între grupuri, totuși, concentrațiile de beta-amiloid au fost reduse cu între 10 și 20 la sută cu o doză de suvorexant prescrisă de obicei pentru insomnie, comparativ cu un placebo. Doza mai mare de suvorexant a redus, de asemenea, momentan, nivelurile de tau hiperfosforilat, o formă modificată a proteinei tau legată de moartea celulelor.

Acest efect a fost observat doar cu unele forme de tau, iar concentrațiile acestora au crescut din nou în 24 de ore de la administrarea somniferului:„Dacă se reduce fosforilarea tau, ar putea exista mai puțină formare de încurcături și mai puțină moarte neuronală” – explică Brendan Lucey, sugerând că studiile viitoare pe adulții în vârstă care testează somnifere timp de luni de zile ar putea măsura un efect de durată asupra nivelului de proteine.

Altfel spus, somniferele îi pot ajuta pe unii oameni să-și închidă ochii dar folosirea lor ca tratament preventiv pentru Alzheimer este încă o perspectivă neclară care depinde de o ipoteză acum surprinzătoare a patologiei bolii.

Dovezi care leagă tulburările de somn de boala Alzheimer, boală pentru care nu există tratamente

Specialistul consideră că îmbunătățirea igienei somnului și căutarea de tratament pentru probleme de somn, cum ar fi apneea, sunt ambele abordări sensibile pentru îmbunătățirea sănătății generale a creierului la orice vârstă: „Sper că vom dezvolta în cele din urmă medicamente care să profite de legătura dintre somn și Alzheimer pentru a preveni declinul cognitiv. Dar nu am ajuns încă acolo” – a subliniat neurologul în studiul amintit.